Drepturi salariale (banesti). Decizia 285/2010. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 285/R-CM

Ședința publică din 23 Februarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin

JUDECĂTOR 3: Paulina

Judecător -

Grefier

S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI împotriva sentinței civile nr.302/CM din 11 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit recurentul-pârât, intimații-reclamanții și intimații-reclamanți Grădinița cu program prelungit nr.17 P, Centrul Bugetar nr.1 Cămine, Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației, Cercetării și.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Față de OUG nr.115 din 23 decembrie 2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale prin care s-a înființat Ministerul Educației, Cercetării, T și Sportului prin reorganizarea Ministerului Educației, Cercetării și, curtea dispune modificarea conceptei de citare în sensul ca acesta să fie trecut Ministerul Educației, Cercetării, T și Sportului.

Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.

CURTEA

Constată că rin p. acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Argeș, reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, în numele și pentru membrii de sindicat, și au chemat în judecată pe pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.17 P, Centrul Bugetar nr.1 Cămine, Municipiul P - prin primar, Inspectoratul Școlar Județean A, Ministerul Educației și Cercetării, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să fie obligați pârâții să le plătească prima de vacanță pe perioada 2001-2008, actualizată cu indicele de inflație la data achitării sumelor în cauză, să fie efectuate mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în vederea aplicării principiului egalității de tratament, personalul contractual trebuie să beneficieze de prima de concediu pentru anii 2001-2008, potrivit art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999 și a făcut trimitere la deciziile nr.XXIII/12.12.2005, nr.XII/05.02.2007 și nr.LXXVII/05.11.2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care dreptul la prima de vacanță a fost recunoscut polițiștilor, magistraților și personalului auxiliar al instanțelor, precum și funcționarilor publici.

S-a mai arătat că, întrucât prin nr.OUG146/2007 s-a aprobat pentru funcționarii publici plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, numai prin acordarea primei de vacanță tuturor categoriilor de personal se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, având în vedere faptul că și ei desfășoară activitate în domeniul administrației publice. Altfel, s-ar produce o discriminare între personalul din învățământul preuniversitar și funcționarii publici, încălcându-se art.1 din Protocolul nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Reclamantul a susținut că pentru perioada 2001-2004 acțiunea nu este prescrisă, întrucât, potrivit art.16 din Decretul nr.167/1958 termenul de prescripție s-a întrerupt prin recunoașterea dreptului prin nr.OUG146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006.

Pârâtul Municipiul Paf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că drepturile salariale pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt calculate de ordonatorii terțiari de credite și că între municipiul P și reclamante nu există raporturi juridice de muncă.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Educației și Cercetării a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că el nu este angajatorul reclamantelor și că nu există raporturi juridice între cadrele didactice și pârât, care nu este nici ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, arătând că nu există niciun act normativ care să prevadă dreptul la prima de vacanță pentru personalul contractual din instituțiile de învățământ din sectorul bugetar, iar nr.OUG146/2007 se aplică numai pentru anumite categorii de personal: funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic și consular al României, precum și alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale.

Instanța, din oficiu, invocat excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de dispozițiile art.166 din Codul muncii, conform cărora termenul de prescripție aplicabil în speță este de trei ani.

Prin sentința civilă nr.302/CM/11.02.2009 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educației, Cercetării și și a fost respinsă acțiunea față de acest pârât. A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului A fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 2001-2004 și a fost respinsă acțiunea pentru această perioadă.

A fost admisă în parte acțiunea și au fost obligați pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.17 P și Centrul Bugetar nr.1 Cămine să plătească reclamantelor drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pe perioada 2005-2008, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamantă, drepturi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Au fost respinse cererea privind înregistrarea acestor drepturi în carnetele de muncă, precum și cererea privind acordarea drepturilor bănești pentru viitor.

A fost obligat pârâtul Municipiul P să vireze pârâților Grădinița cu Program Prelungit nr.17 P și Centrul Bugetar nr.1 Cămine fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate.

A fost respinsă acțiunea față de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean

Au fost obligați pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.17 P și Centrul Bugetar nr.1 Cămine să plătească sindicatului suma de 112,74 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a analizat cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 Cod procedură civilă, excepțiile invocate de pârâți.

A apreciat tribunalul că este neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul P, întrucât, conform art.167 alin.2 teza a 3-a din Legea nr.84/1995 și art.13 din nr.OUG32/2001, finanțarea instituțiilor din învățământul preuniversitar se realizează prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educației și Cercetării a fost apreciată ca fondată, cu motivarea că, potrivit art.12 din Legea nr.84/1995, planurile de învățământ sunt elaborate de către acest pârât, care însă nu are nicio atribuție în ceea ce privește plata drepturilor salariale și a primelor de vacanță.

De asemenea, a fost considerată ca întemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, tribunalul apreciind că în speță nu sunt incidente dispozițiile art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999 și nici deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recursuri în interesul legii. Pe de altă parte, nu se poate reține existența vreunei discriminări față de alte categorii profesionale care au beneficiat de prima de concediu.

Potrivit art.241 alin.1 lit.c din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel, iar contractul colectiv de muncă la nivel național prevede la art.8 alin.2 că în raporturile de muncă dintre angajați și angajator se aplică, cu prioritate, reglementările mai favorabile pentru salariat, indiferent dacă acestea se găsesc sau nu în contractul colectiv de muncă sau în prevederile legale.

Conform art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă. În această ordine de idei, contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu. Astfel, potrivit art.37 lit.g din acest contract colectiv de muncă, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.

Executarea contractelor colective de muncă este, potrivit art.30 din Legea nr.130/1996, obligatorie pentru părțile semnatare.

A mai reținut tribunalul că în speță nu a intervenit nicio clauză de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanță, astfel încât să se pună problema suspendării cursului prescripției extinctive, nr.OUG146/2007 nefiind aplicabilă personalului din învățământ, ci categoriilor expres enumerate în preambulul acestui act normativ: polițiști, personalul din organele autorității judecătorești, funcționarilor publici, personalul din administrația centrală din, funcționarilor publici din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, personalului de la oficiile consulare, din misiunile diplomatice, institutele culturale românești, precum și personalului din sectorul bugetar ale căror drepturi la primele de vacanță au fost suspendate.

În aceste condiții, instanța de fond a concluzionat că pentru perioada 2001 - 2004 dreptul reclamantelor la prima de vacanță este prescris, în raport de dispozițiile art.166 din Codul muncii.

Față de aceste considerente, acțiunea a fost admisă conform celor de mai sus, instanța făcând și aplicarea art.161 alin.4 din Codul muncii, în sensul acordării actualizate a acestor sume.

Cererea privind înregistrarea acestor drepturi bănești în carnetul de muncă a fost respinsă, cu motivarea că prima de vacanță nu este inclusă în salariu, ci este un drept suplimentar, astfel că nu trebuie înscrisă în carnetul de muncă, art.1 alin.1 din decretul nr.92/1976 prevăzând că se înscrie numai salariul de bază împreună cu alte drepturi incluse în acesta.

În temeiul art.1084 și 1085 Cod civil, instanța a respins și cererea de acordare a drepturilor bănești pentru viitor.

În termen legal pârâtul Municipiul Pad eclarat recurs împotriva acestei sentințe, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, după cum urmează:

1. În mod greșit a fost soluționată excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului-pârât, cu toate că acesta nu are calitatea de angajator și nu îi sunt aplicabile dispozițiile art.37 lit.g din contractul colectiv de muncă.

2. Tribunalul a soluționat greșit și fondul cauzei, admițând acțiunea, cu toate că reclamantele nu sunt funcționari publici, astfel că nu le este aplicabilă Legea nr.188/1999.

A mai arătat recurentul că otărârea instanței de fond nu este motivată și că prevederile constituționale și cele ale contractului de muncă la care se face referire în considerente nu conferă reclamantelor dreptul la primă de vacanță.

Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, Curtea reține următoarele:

Primul motiv de recurs formulat de pârâtul Municipiul P este nefondat.

Este un aspect necontestat că recurentul-pârât nu are calitate de angajator pentru reclamantele membre de sindicat și că nu este semnatar al contractului colectiv de muncă al acestora. Însă, Tribunalul Argeș nu pentru aceste considerente a reținut calitatea procesuală a Municipiului P, soluție pe care de altfel Curtea o apreciază ca fiind justă.

Astfel, conform art.167 alin.1 din Legea nr.84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii, iar potrivit alin.3, finanțarea de bază (care cuprinde inclusiv cheltuielile de personal, conform alin.5) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.

Și dispozițiile rt.16 din nr.HG2192/2004 (pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat) prevăd că inanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.

De asemenea, potrivit art.13 din nr.OUG32/2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat este asigurată din anul 2001 din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază teritorială acestea își desfășoară activitatea.

Rezultă, așadar, că în mod corect instanța de fond a reținut calitatea procesuală pasivă a pârâtului Municipiul

Al doilea motiv de recurs este de asemenea nefondat.

Din cuprinsul acțiunii, rezultă că reclamantele invocă mai multe temeiuri care le îndreptățesc să beneficieze de plata primei de vacanță.

În primul rând reclamantele invocă existența unei discriminări față de alte categorii de salariați bugetari, inclusiv funcționarii publici, al căror statut este reglementat de respectivul act normativ. Ele nu susțin însă că le este aplicabilă Legea nr.188/1999 și, de altfel, instanța de fond nici nu și-a întemeiat soluția pe acest act normativ, așa cum greșit pretinde recurentul.

Pe de altă parte, Curtea constată că sentința pronunțată de Tribunalul Argeș este motivată, atât în fapt cât și în drept, temeiul admiterii acțiunii fiind prevederile art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997, precum și dispozițiile art.37 lit.g din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ.

Potrivit acestui ultim text de lege, părțile din contractul colectiv de muncă au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze, printre alte premii, de o primă de vacanță, în condițiile legii, primă ce se acordă odată cu indemnizația de concediu.

Cum potrivit art.241 alin.1 lit.c din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă la nivel de ramură de activitate produc efecte pentru toți angajații din ramura respectivă, rezultă că în mod corect instanța a aplicat dispozițiile art.37 lit.g din contractul colectiv de muncă amintit în ceea ce le privește pe reclamante și, pe cale consecință, în mod corect le-a acordat acestora prima de vacanță instituită prin respectivul contract.

Față de aceste considerente, Curtea va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art.312 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.302/CM/11 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR MUNTENIA, cu sediul în P, bd. -, nr.4-6, județul A, în numele membrilor de sindicat, și pârâții GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.17 PITEȘTI, cu sediul în P,-, județul A, CENTRUL BUGETAR NR.1 CĂMINE, cu sediul în P, bd. -, nr.84, județul A, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN A, cu sediul în P, bd. -, nr.4-6, județul A și MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, T ȘI SPORTULUI, cu sediul în B,--30, sector 1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

8 ex./24.02.2010

Jud. fond:

Președinte:Laura Ioniță
Judecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 285/2010. Curtea de Apel Pitesti