Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 284/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 284/R-CM
Ședința publică din 23 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de pârâtul PRIMARUL COMUNEI împotriva sentinței civile nr.635 din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurentul-pârât, intimații-reclamanți și intimații-pârâți.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 13 mai 2009, reclamanții, - și au chemat în judecată pe pârâții Școala cu clasele I-VIII, Primarul comunei, Școala cu clasele I-VIII și Primarul comunei, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata drepturilor salariale neacordate, reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ pentru autorul lor pentru perioada 13.05.2006 - 25.03.2007, precum și rectificarea carnetului de muncă în mod corespunzător, cât și obligarea pârâților la plata drepturilor salariale neacordate, stabilită ca fiind diferența dintre sumele efectiv plătite și sumele datorate începând cu data 13.05.2006 până la 25.03.2007, prin acordarea tranșelor de vechime prevăzute de art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că salarizarea personalului didactic este reglementată în principal de prevederile Legii nr.128/1997, salarizare ce se stabilește diferențiat în raport cu funcția și norma didactică îndeplinită, nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice potrivit art.7, gradul didactic, titlul științific, vechimea recunoscută în învățământ, calitatea activității instructiv educative, locul și condițiile specifice în care se desfășoară activitatea.
Potrivit art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Reclamanții și-au întemeiat acțiunea și pe dispozițiile art.1 din nr.OUG68/2004, nr.OUG18/2005 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului din învățământ, nr.OG4/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului didactic din unitățile și instituțiile de învățământ salarizat potrivit Legii nr.128/1997, nr.OG11/2007 și nr.OG15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007, respectiv în anul 2008 personalului didactic din învățământ.
Deși din aceste prevederi legale rezultă că salariații din învățământ trebuiau să beneficieze de cele trei tranșe suplimentare de vechime care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, cu toate acestea nu au beneficiat de salarizarea corespunzătoare, astfel încât toate drepturile salariale care se stabilesc conform Legii nr.128/1997 au fost greșit calculate.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.635 din 15 iunie 2009, admis acțiunea și a obligat pe pârâții Școala cu clasele I-VIII și Primarul Comunei la acordarea și la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând tranșele suplimentare de vechime, începând cu data îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, pentru perioada 13.05.2006 - 31.08.2006.
Au fost obligați pârâții Școala cu clasele I-VIII și Primarul Comunei la acordarea și la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând tranșele suplimentare de vechime, începând cu data îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, pentru perioada 01.09.2006 - 25.03.2007.
Au fost obligate pârâtele unități școlare să rectifice carnetul de muncă în mod corespunzător.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 300 lei, cheltuieli de judecată.
S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că eclamanții sunt succesorii autorului, decedat la data de 25.03.2007 și potrivit adeverințelor nr.132/5.2009 și nr.248/30.04.2009 emise de unitățile școlare pârâte autorul acestora a funcționat ca învățător titular, cu o vechime de peste 30 de ani în învățământ, în perioada 1.09.2005 - 31.08.2006 la Școala cu clasele I-VIII, iar în perioada 1.09.2006 - 25.03.2007 la Școala cu clasele I-VIII.
Dispozițiile art.50 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic vizează în alin.1 și alin.2 drepturi ale personalului didactic din învățământul preuniversitar. În alin.1, legiuitorul a statuat faptul că personalul în cauză beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Așadar, din interpretarea gramaticală a textului de lege menționat, precum și din faptul folosirii de către legiuitor a conjuncției copulative "și" rezultă faptul că articolul menționat are în vedere două noțiuni juridice care alcătuiesc tot atâtea drepturi ale personalului didactic preuniversitar: "tranșe de vechime" și "tranșe suplimentare de vechime".
În ceea ce privește momentul acordării acestor tranșe suplimentare de vechime, s-a constatat că textul de lege îl individualizează în mod concret prin folosirea de către legiuitor a prepoziției "la", care, în cazul concret expus de art.50 alin.1, introduce momentul: la 30, la 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Că este așa, reiese și din interpretarea voinței legiuitorului care, în momentul în care a dorit să facă trimitere la intervale de timp, cum este cazul tranșelor de vechime, a apelat la folosirea cratimei, semn grafic ce marchează momentul de început și pe cel de sfârșit din cadrul acelui interval (a se vedea atât anexele la Legea nr.128/1997 cât și cele ale nr.OG15/2008).
Statuând în primul aliniat asupra existenței a două drepturi, cel la tranșa de vechime și cel la tranșa suplimentară de vechime, legiuitorul procedează în aliniatul al doilea al art.50 la indicarea procedeului, a modalității în care se ajunge la calcularea tranșei suplimentare de vechime.
Se stipulează astfel că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Ceea ce diferențiază tranșa suplimentară de vechime de tranșă de vechime este tocmai creșterea, majorarea intervenită în momentul în care se calculează cuantumul salarial corespunzător tranșei suplimentare de vechime, creștere care se raportează la coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime.
În mod concret, la trecerea în tranșa de vechime de 30-35 de ani, personalul didactic beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de Legea nr.128/1997, coeficientul de multiplicare fiind, cu titlu de exemplu pentru profesor cu grad didactic I, de la momentul împlinirii a 30 de ani de activitate în învățământ de 6,602.
Dar, potrivit art.50 alin.1 din statutul personalului didactic, acesta beneficiază la 30 de ani, la 35 de ani și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, ca o premiere, ca un bonus, și de tranșa suplimentară de vechime la al cărei coeficient de multiplicare se adaugă, până la momentul intrării în vigoare a nr.OG15/2008, și o pătrime din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime.
OG nr.15 din 30 ianuarie 2008 vizează creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ. Instanța a constatat că acest act normativ nu face trimitere în niciun fel la dreptul personalului didactic din învățământul preuniversitar la tranșele suplimentare de vechime. Acest drept există în continuare în virtutea dispozițiilor art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997.
Conform art.5 alin.2 din nr.OG15/2008, în coeficienții de multiplicare din anexa nr.2 (referitoare la personalul didactic din învățământul preuniversitar), prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și de peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de art.50 alin.2 din statut.
Potrivit acestui text de lege, legiuitorul nu face altceva decât să includă în coeficienții de multiplicare corespunzători fiecăreia dintre cele trei tranșe și creșterea de o pătrime din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime. Așadar, prin intrarea în vigoare a ordonanței menționate, la coeficientul de multiplicare al tranșei de vechime de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și de peste 40 de ani, nu se mai adaugă și creșterea reprezentând pătrimea din tranșa anterioară de vechime.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Primarul comunei.
Se arată, în motivarea recursului formulat, că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât în mod greșit pârâtul a fost obligat la plata drepturilor salariale către reclamanți.
Instanța de fond nu a avut în vedere că în toate actele normative prin care s-au stabilit coeficienți de multiplicare și valoarea acestora, în coeficienții de multiplicare aferenți tranșelor de vechime de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 de ani au fost cuprinse și creșterile de 1/25 prevăzute la art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.
Potrivit art.5 alin.2 din nr.OG15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, în coeficienții de multiplicare din anexa 2 prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime sunt cuprinse și creșterile salariale de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime prevăzute de art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997.
Rezultă astfel că în coeficienții de multiplicare prevăzuți pentru tranșele de vechime de 30-35 ani, 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ sunt cuprinse și creșterile de 1/25 prevăzute de art.50 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.
Pe de altă parte, se arată că, potrivit art.10 și art.14 din Codul muncii, calitatea de angajator al reclamanților o are directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, situație în care în mod greșit a fost obligat pârâtul la plata acestor sume.
Față de motivele arătate se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
Deși nu a fost motivat în drept recursul formulat, față de motivele depuse acesta se încadrează în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recursul declarat de pârât este nefondat.
Referitor la motivul de recurs privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtului în cauza de față, se constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că pârâtul Primarul comunei are calitate procesuală în cauză și a fost obligat la plata drepturilor salariale respective.
Potrivit art.167 alin.1 din Legea nr.84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii, iar potrivit alin.3, finanțarea de bază (care cuprinde inclusiv cheltuielile de personal) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate, din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Și dispozițiile art.16 din nr.HG2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat prevăd că finanțarea acestora se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
De asemenea, potrivit art.13 din nr.OUG32/2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat este asigurată din anul 2001 din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază teritorială își desfășoară activitatea.
Cu privire la prima sursă de finanțare, bugetul local, potrivit art.23 din Legea nr.215/2001, bugetul local este aprobat de consiliul local la propunerea primarului, iar cu privire la cea de a doua sursă de finanțare, bugetul de stat, potrivit art.28 lit.b alin.1 din nr.HG2192/2004, repartizarea către consiliile locale a fondurile aferente învățământului se face de consiliul județean.
Pe de altă parte, conform art.21 alin.1 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică și patrimoniu propriu, primarul având calitatea de ordonator de credite. Consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.
Instanța constată astfel că recurentul are calitate procesuală pasivă în cauză.
Referitor la motivul de recurs privind acordarea greșită a drepturilor salariale constând în tranșele suplimentare de vechime, se constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că potrivit art.50 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, legiuitorul a statuat faptul că reclamanții beneficiază de tranșe de vechime la salarizare stabilite prin lege și de trei tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Salariul de bază al reclamanților este produsul dintre valoarea coeficientului de multiplicare 1 și coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa 2 la legea sus arătată, aceștia din urmă fiind diferiți în funcție de încadrarea în tranșele de vechime, respectiv de 25-30 ani, 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani, la care se adaugă celelalte sporuri de care beneficiază personalul didactic.
Ceea ce diferențiază tranșa suplimentară de vechime de tranșa de vechime este creșterea, majorarea intervenită în momentul în care se calculează cuantumul salarial corespunzător tranșei suplimentare de vechime, creștere care se raportează la coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime.
S-a apreciat în mod corect că din interpretarea textului art.50 din Legea nr.128/1997 sus arătată, în mod gramatical și folosirea conjuncției "și" rezultă faptul că s-au avut în vedere două noțiuni juridice care alcătuiesc drepturi ale personalului didactic preuniversitar, și anume: "tranșe de vechime" și "tranșe suplimentare de vechime".
Față de cele arătate, recursul declarat de pârât este în totalitate nefondat și în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul PRIMARUL COMUNEI, cu sediul în comuna, județul V, împotriva sentinței civile nr.635 din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, - și -, toți cu domiciliul în D, T, -.E, etaj 2,.9, județul V și pârâții ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, cu sediul în comuna, județul V, PRIMARUL COMUNEI, cu sediul în comuna, județul V și ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, cu sediul în comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 februarie 2010, la Curtea de Apel Pitești - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
9 ex./25.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
