Drepturi salariale (banesti). Decizia 2869/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2869
Ședința publică de la 08 Mai 2009
Complet constituit din:
Președinte: - -
JUDECĂTOR 1: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Penitenciarul Târgu J i u, Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G împotriva sentinței civile nr. 4955/29.09.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul "Solidaritatea 2004" pentru și, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat pentru administrare probatoriu, răspuns ce a fost depus la dosar, iar în cauză se solicită și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se solicită judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj sub numarul -, petenta Sindicatul "Solidaritatea 2004" in numele membrilor salariati civili, a solicitat instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligati intimatii Administratia Nationala a Penitenciarelor, Ministerul Justitiei, Ministerul Finantelor Publice, Penitenciarul Tg-J sa plateasca salariatilor civili sporul de fidelitate,procentual in functie de vechimea fiecaruia incepand cu 01.01.2007 pana la data ramanerii definitive a si irevocabile a hotararii judecatoresti si pentru viitor, sume actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, sa plateasca primele de concediu egale cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu, cuvenite pe anii 2006, 2007, 2008 si pentru viitor, sume actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.
In motivarea cererii, petenta a aratat ca in conformitate cu art. 6 al. 1 din OG nr. 64/2006, functionarii publici cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor primesc lunar un spor de fidelitate ce se acorda procentual in functie de vechimea in activitate a fiecarui salariat.
De asemenea aceeasi categorie de salariati primeste la plecarea in concediu de odihna o prima de vacanta egala cu salariul de baza brut din luna anterioara plecarii in concediu conform art. 34 lit f din Legea nr. 93/2004.
Ca, salariatii civili nu au primit aceste drepturi intrucat s-a apreciat in mod abuziv ca numai functionarii publici cu statut special din ANP pot beneficia de aceasta iar in conformitate cu art. 49 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din institutiiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala precum si unele drepturi salariale ale personalului civil din aceste institutii, refuzand in mod abuziv acordarea acestor drepturi.
S-a mai aratat ca salariatii civili lucreaza in aceleasi conditii ca si functionarii publici cu statut special, aspect confirmat de acordarea sporului de dispozitiv de 25%, spor de pericol deosebit.
Ca, a accepta contrariul ar echivala cu o golire de continut a normei juridice si ca Curtea Europeana a Drepturilor Omului care intr-o interpretare exhaustiva a cuprins in sfera acestei notiuni si notiunea de valoare patrimoniala respectiv interesele ce decurg din ansamblul raporturilor cu continut economic pe care o persoana ar fi putut in mod efectiv si licit sa le dobandeasca.
In drept, petenta a invocat dispozitiile art. 6 al. 1 si art. 38 al. 2 din OG nr. 64/2006, art. 34 lit f din Legea 293/2004 precum si art. 49 din Legea nr. 138/1999, art. 41 si 53 din Constitutia Romaniei, art. 285 din Codul Muncii, art. 242 al. 2 din Codul d e procedura civila.
In aparare, intimata Administratia Nationala a Penitenciarelor a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive in conformitate cu art. 10 al. 1, 3 si 4 din HG nr. 1849/2004.
Pe fond, s-a solicitat respingerea cererii cu motivarea ca textele legale invocate privind sporurile ce au fost solicitate se aplica doar functionarilor publici cu statut special.
Intimata Ministerul Justitiei a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive aratand ca rolul sau in calitate de ordonator principal de credite este de a centraliza proiectele de buget transmise de institutiile aflate in subordinea sa printre care si Administratia Nationala a Penitenciarelor si le inainteaza Ministerului Finantelor Publice.
Ca, astfel fiind intimata nu are nici o atributie legata de elaborarea proiectului de buget al unitatilor penitenciare din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, proiectul de buget al acestor unitati realizandu-se de aceasta.
Pe fondul cauzei, s-a aratat ca personalul cu statut special este salarizat in baza unei legi speciale de salarizare si anume OG nr. 64/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare.
Ca, in ceea ce priveste personalul contractual din aceste institutii intimata a aratat ca art. 1 al. 4 din Legea nr. 293 /2004 dispune ca personalul din sistemul administratiei penitenciare incadrat in functii pe baza de contract individual de munca se supun legislatiei muncii.
Intimata Penitenciarul Tg-J prin intampinarea formulata in cauza a solicitat respingerea cererii intrucat reclamantii nu indeplinesc conditia esentiala prevazuta in actele normative respectiv aceea de a fi functionari publici cu statut special si astfel nu pot beneficia de sporul de fidelitate si de prima de vacanta.
Ca, imprejurarea ca salariatii civili din cadrul ANP beneficiaza de o serie de sporuri de care beneficiaza si functionarii publici cu statut special nu este de natura sa conduca la concluzia ca acestia ar trebui sa beneficieze si de sistemul de premiere al functionarilor publici cu statut special.
Prin sentința nr.4955/29 09 2008, Tribunalul Gorj -Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de intimatele Administratia Nationala a Penitenciarelor si Ministerul Justitiei.
A admis in parte cererea formulata de petenta Sindicatul "Solidaritatea 2004" in numele membrilor salariati civili,cu sediul in Tg-J, str. - nr. 23 jud. G in contradictoriu cu intimatii Administratia Nationala a Penitenciarelor cu sediul in B- sector 2, Ministerul Justitiei,cu sediul in B-, sector 5, Ministerul Finantelor Publice cu sediul in B-, sector 5, Penitenciarul Tg-J cu sediul in Tg-J, str. -, nr. 23, jud.
A obligat intimatele sa plateasca membrilor de sindicat ai petentei si drepturile banesti reprezentand sporul de fidelitate cuvenit salariatilor civili aferent perioadei 01.01.2007-29.09.2008 precum si primele de concediu egale cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu aferente anilor 2006, 2007, 2008, sumele urmand sa fie actualizate conform indicelui inflational de la momentul datorarii pana la data platii efective.
A respins cererea pentru viitor ca fiind prematur introdusa
Instanta a constat si a retinut urmatoarele:
Membrii petentei sunt salariati civili-personal contractual in cadrul Penitenciarului Tg-J.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de intimatele Administratia Nationala a Penitenciarelor si Ministerul Justitiei, aceasta urmeaza sa fie respinsa intrucat intimatele sunt ordonatori secundari de credite (in situatia Administratiei Nationale a Penitenciarelor )respectiv ordonatori principali de credite( in cazul Ministerului Justitiei) iar imprejurarea ca intimata Penitenciarul Tg-J are personalitate juridica si este ordonator tertiar de credite nu este de natura sa inlature calitatea procesuala pasiva a celorlalte intimate carora li se subordoneaza Penitenciarul.
Potrivit dispozitiilor art. 6 al. 1 din OG nr. 64 /2004 privind salarizarea si alte drepturi ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare:"Pentru activitatea desfasurata în instituțiile din sectorul de apărare nationala, ordine publica și siguranta nationala, în calitate de militar, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, funcționar public și personal contractual, funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare li se acorda un spor de fidelitate de pana la 20% din salariul de baza, după cum urmează: a) între 5 ani și 10 ani - 5% b) peste 10 ani și pana la 15 ani - 10%; c) peste 15 ani și pana la 20 de ani - 15%; d) peste 20 de ani - 20%."
Conform art. 38 al. 2 din acelasi act normativ:"La plecarea în concediul de odihna funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare primește o prima de concediu egala cu salariul de baza din luna anterioară plecării în concediu. Funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare are dreptul sa solicite acordarea salariului de baza cuvenit pentru perioada de concediu, cu anticipatie. Salariul de baza și prima de concediu se plătesc cumulat, cu cel mult 5 zile înaintea datei plecării în concediu. În cazul în care concediul de odihna se efectuează fractionat, prima de concediu și salariul de baza se acorda cu anticipatie, o singura data."
In acelasi sens art. 34 lit. f din Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor care dispune:"Funcționarul public din sistemul administrației penitenciare are dreptul la o prima egala cu salariul de baza din luna anterioară plecării în concediu, pe lângă indemnizația de concediu."
Art. 49 din Legea nr. 138/1999 privind privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii precizeaza:" Personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art. 47, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate."
Observand textele legale invocate mai sus, se retine ca aceste categorii de personal care au statut diferit isi desfasoara activitatea pentru care au fost agajati in aceleasi unitati respectiv institutii din sistemul administratiei penitenciare, in aceleasi conditii de lucru astfel incat s-a creat vadita discriminare intre angajati pe criteriul apartenentei la o categorie profesionala. In aceste institutii personalul civil lucreaza in conditii similare cu functionarii publici si au chiar atributii similare cu acestia si totusi personalul civil nu beneficiaza de drepturile de care beneficiaza functionarii publici.
Acest tip de discriminare este clar interzis de Constitutia Romaniei in art. 16 unde se arata:"Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări." cat si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului care la art.14:"Exercitarea
drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata in special pe sex,rasa, culoare limba,religie opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala avere, nastere sau orice alta situatie."
Art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie vorbeste despre dreptul persoanei la respectarea bunurilor sale aratand ca nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditii prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
In acelasi sens se raporteaza dispozitiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la art. 20 din Constitutia Romaniei care precizeaza:"Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile."
De asemenea, art. 26 cu trimitere la art. 2 din Pactul International relativ la drepturi civile si politice stipuleaza:"Toate persoanele sunt egale in fata legii si au fara discriminare dreptul la o ocrotire egala din partea legii. In aceasta privinta legea trebuie sa interzica orice discriminare in special de rasa, culoaresau intemeiata pe orice alta imprejurare."
Iar Constitutia Romaniei prin dispozitiile art. 148 al. 2 instituie caracterul obligatoriu si prioritar al reglementarilor comunitare in fata legislatiei interne:"Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."
Avand in vedere aceste considerente, instanta a admis in parte cererea, a obligat intimatele sa plateasca membrilor de sindicat ai petentei si drepturile banesti reprezentand sporul de fidelitate cuvenit salariatilor civili aferent perioadei 01.01.2007-29.09.2008 precum si primele de concediu egale cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu aferente anilor 2006, 2007, 2008, sumele urmand sa fie actualizate conform indicelui inflational de la momentul datorarii pana la data platii efective si a respins cererea pentru viitor, drepturile pretinse in continuare nefiind nascute si ca atare nici actuale iar cererea fiind prematur introdusa.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții Penitenciarul Târgu J i u, Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Pârâtul Penitenciarul Târgu Jiua susținut,în esență,că reclamanții și sunt încadrați ca personal contractual la Penitenciarul Tg.J și,nefiind funcțiuonari publici cu statut special nu pot beneficia de drepturile prevăzute de lege pentru acestia.A mai susținut că toate actele normative invocate se aplică funcționarului public cu statut special iar prin sentința atacată instanța preia atât atribuțiile Curții Constituționale,declarând "practic neconstituționale prevederile actelor normative invocate care acordă drepturile în discuție doar funcționarilor publici cu statut special,cenzurând soluția aleasă de legiuitor în stabilirea retribuției unor categorii prevăzute de lege,instituind astfel,pe cale judiciară,sisteme de salarizare paralele cu cele prevăzute în actele normative.
În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.4,8,9 Cod procedură civilă.
Pârâtul Ministerul Justiției -Administrația Națională a Penitenciarelor a susținut în principal că nu are calitate procesuală pasivă deoarece reclamanții ca salariați civili își desfășoară activitatea în cadrul penitenciarului Tg.
Cu privire la fondul cauzei,recurentul a arătat că dezlegarea dată de instanță este rezultatul unei interpretări eronate a cadrului legal aplicabil raporturilor juridice deduse judecății deoarece textele legale reproduse în cererea de chemare în judecată stabilesc clar cărei categorii socioprofesionale i se aplică sporurile menționate respectiv numai funcționarilor publici cu statut special.
A mai susținut că în baza dispozițiilor legale respectiv OG.nr.64/2006,Legea nr.293/2004,salariații civili nu au dreptul la sporul de fidelitate și la prima de vacanță.
În drept a invocat dispozițiile art.304 Cod procedură civilă.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor,în motivarea recursului,a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece nu trebuie confundat cu Statul Român și nici cu bugetul de stat,rolul acestuia fiind de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat,pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și a proiectelor bugetelor locale,cu respectarea procedurii reglementate de art.26-31 din Legea finanțelor publice nr.500/2002.
A mai susținut că ministerul economiei și finanțelor este ordonator principal de credite pentru instituțiile din subordine,așa cum este și ministerul justiției pentru salariații din subordine,astfel că MEF nu ar putea fi obligat la plată pentru salariații altor instituții,atribuții în angajarea și salarizarea intimaților având exclusiv Ministerul Justiției,raporturi de muncă există numai între intimați și Ministerul Justiției fără ca MEF să fie implicat în vreun fel.
În drept a invocat dispozițiile art.304 ind.1 Cod procedură civilă.
Ministerul Justiției,în motivarea recursului, a susținut că sentința este nelegală deoarece a acordat reclamanților drepturi care sunt prevăzute de actele normative dar pentru alte categorii de personal din sectorul bugetar.
A mai susținut recurentul că instanța a acordat sporul de fidelitate și prima de vacanță deși nu există temei legal pentru acordarea acestora.
Recurentul a mai arătat că reținerea în considerentele sentinței pronunțate că în cauză prin neacordarea sporului de fidelitate și a primei de concediu s-a făcut o discriminare directă între personalul civil și categoria funcționarilor publice cu statut special în sensul OG nr.137/2000este neîntemeiată în condițiile în care Curtea Constituțională,pronunțându-se prin mai multe decizii,care sunt definitive și general obligatorii,asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de Ministerul Justiției referitor la unele dispoziții din OG.nr.137/2000,a admis excepția și a constatat că prevederile art.1,art.2 alin.3 și ale art.27 alin.1 din OG nr.137/2000sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege,considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
A mai susținut că Ministerul Justiției nu are calitate procesuală pasivă deoarece Administrația Națională a Penitenciarelor este instituție publică de interes național care are personalitate juridică iar directorul general are calitatea de ordonator secundar de credite,rolul Ministerului Justiției,în calitate de ordonator principal de credite este acela de a centraliza proiectele de buget transmise de instituțiile aflate în subordine,printre care și Administrația Națională a Penitenciarelor și le înaintează la Ministerul Finanțelor Publice.
Recurentul a mai susținut că prima instanță a aplicat greșit legea și cu privire la fondul cauzei deoarece prima de vacanță și sporul de fidelitate sunt reglementate doar pentru funcționarii publici cu statut special și nu pentru personalul contractual.
În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă.
La data de 03 02 2009 intimații au depus întâmpinare în cauză prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de instanța de fond.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a dispozițiilor legale incidente în cauză,Curtea constată că recursurile formulate de pârâții Penitenciarul Târgu J i u, Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției sunt fondate pentru următoarele considerente:
Art. 6 alin.1 din OG.nr.64/2006 prevede că pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, funcționar public și personal contractual, funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază,etc.
De asemenea,potrivit art.38 alin.2 din OG.nr.64/2006 la plecarea în concediul de odihnă funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
Acest act normativ reglementează,după cum îi este și denumirea, salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare astfel că nu poate fi extinsă,pe cale judecătorească,aplicarea lui și altor categorii de personal din cadrul penitenciarelor, actele normative aplicându-se doar destinatarilor lor și nu altor categorii care nu se găsesc menționate în acestea.
Intimatele ocupă funcția de referent- și asistent medical -,fiind salariați civili cu contract individual de muncă, și nu funcționari cu statut special,după cum rezultă din adresa nr.20538//27 03 2009 emisă de Penitenciarul Tg.J (fila 66,dosar recurs).
Conform art.3 alin.3 Legea nr. 293 din 28 iunie 2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor, personalul din sistemul administrației penitenciare, încadrat în funcții pe baza contractului individual de muncă, are calitatea de salariat, fiind supus legislației muncii.
În raport de aceste dispoziții legale,intimatele nu fac parte din categoria funcționarilor publici cu statut special și nu sunt salarizate prin legea specială care reglementează drepturile acestora.
Sporul de fidelitate ca și prima de concediu, sunt prevăzute de actele care reglementează salarizarea și celelalte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special astfel că intimații nu pot beneficia de aceste drepturi.
Concluzia instanței de fond în sensul că cele două categorii socio-profesionale ar desfășura activități în condiții similare, și deci s-ar crea o discriminare între ele în cazul în care reclamanta nu ar beneficia de aceste drepturi, este una eronată și fără a avea la bază vreo probă concretă deoarece art.49 din Legea nr.138/1999 se referă la activități desfășurate în condiții similare ori sporul de fidelitate și prima de concediu nu reprezintă drepturi salariale care se acordă ca o contraprestație a unei activități desfășurate în anumite condiții.
Pentru a se putea vorbi de discriminare trebuie să fie vorba de persoane aflate în situații comparabile sau analoage. Această condiție nu este îndeplinită în speță pentru că nu este vorba de aceeași categorie profesională,unii fiind funcționari publici cu statut special,cu atribuții și salarizare specifice, iar intimații-personal contractual, care ocupă diferite alte funcții.
De altfel,prin decizia nr.1.325/04 12 2008,Curtea Constituțională a statuat că reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin OG.nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminării.
Tot cu această ocazie,Curtea Constituțională a statuat că înțelegând că prin dispozițiile acestei ordonanțe se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative,face ca dispozițiile să fie neconstituționale deoarece se încalcă principiul separației puterilor în stat,consacrat de în art.1 alin.4 din Constituție ca și prevederile art.61alin.1,în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării-.
De asemenea,instanța de fond a reținut greșit incidența art.1 din Protocolul 1 deoarece acest protocol nu recunoaște dreptul de a deveni proprietarul unui bun,aceste dispoziții aplicându-se doar cu privire la bunurile actuale ale unei persoane, și nu se pot aplica atunci când se plânge de o atingere a dreptului său, câtă vreme nu demonstrează existența lui,așa cum ce este cazul în speța de față pentru că drepturile solicitate sunt recunoscute de lege unei alte categorii profesionale-funcționar public cu statut special,categorie din care intimații nu fac parte.
Cu privire la recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor,Curtea constată că este fondat pentru următoarele considerente:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată ca prim motiv de recurs,este fondată deoarece între intimați și Ministerul Finanțelor nu există raporturi juridice de muncă,acestea fiind angajate cu contract individual de muncă la Penitenciarul Tg.J iar obligația de plată a unor drepturi salariale neacordate nu poate fi instituită decât în sarcina angajatorului așa cum este definit de art.10 Codul Muncii.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu are nici atribuții în finanțarea penitenciarelor,nefiind ordonator principal de credite pentru acestea,având doar atribuții doar în ceea ce privește elaborarea proiectului legii bugetare anuale,însă doar pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite,calitate care,în speță, aparține Ministerului Justiției.
În raport de aceste considerente,Curtea urmează ca în baza art.312 alin.3 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă,să admită recursurile declarate de pârâții Penitenciarul Târgu J i u, Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G,să modifice sentința, în sensul că va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Penitenciarul Târgu J i u, Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G împotriva sentinței civile nr. 4955/29.09.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul "Solidaritatea 2004" pentru și, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 08 mai 2009.
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă - - | JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi - - | JUDECĂTOR 3: Marin Covei - - |
Grefier, - |
Red.jud
2 ex/08 06 2009
Jud.fond.
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Daniela Vijloi, Marin Covei
