Drepturi salariale (banesti). Decizia 34/2009. Curtea de Apel Bacau

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 34

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009

PREȘEDINTE: Elena Pașcan judecător

- - - - judecător

- - - - judecător

GREFIER - POLITIC &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurentul-pârât - GRUP, împotriva sentinței civile nr.628 din 20.08.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, învederând instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Compartiment Arhivă, o cerere formulată de intimatul-reclamant prin care solicită judecarea cauzei în lipsa sa, după care:

Nemaifiind chestiuni prealabile și față de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată recursul în stare de judecată și trece la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă 628/2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul - a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune; a fost admisă acțiunea principală și acțiunile conexe, formulate de reclamanții, și și a fost obligată pârâta să plătească reclamanților sumele reprezentând suplimentări salariale de crăciun și de Paști, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective precum și la plata cheltuielilor de judecată făcute de reclamantul.

Pentru a decide astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 5321/110/2.04.2008 la Tribunalul Bacău - reclamanții:, și, au chemat în judecată pârâta SC SA B solicitând obligarea prin hotărâre judecătorească a acesteia din urmă a drepturilor salariale cuvenite și neacordate - în valoare de 8460 lei pentru fiecare reclamant în valoare actualizată cu indicele de inflație. Motivând în fapt acțiunea lor au arătat că au fost angajații pârâtei până la începutul anului 2007 și în conformitate cu prevederile art. 168 (1) din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004, 2005, 2006 ar fi trebuit să beneficieze de prime de Paști și C - suplimentări salariale ce nu le-au fost plătite suferind astfel un prejudiciu. Au solicitat plata sumelor respective în valoare actualizată - ținând seama de devalorizarea monedei naționale. Alăturat acțiunii și pentru dovedirea ei reclamanții au depus înscrisuri.

În drept acțiunea a fost motivată pe prev. art. 161 al. 4, 238 și 269 din Codul Muncii și art. 168 (1) din Contractul Colectiv de muncă încheiat la nivelul societății renegociat și reeditat în anii 2004, 2005, 2006.

Pârâta prin întâmpinarea depusă la dosar a susținut că în baza art. 168 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil în 2003- suplimentările salariale de Paști și de C au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat susținând că prin actul adițional încheiat la./2003 - părțile semnatare ale au prevăzut că suplimentările de drepturi salariale (primele de Paști și de C) - vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat. Pentru anul 2004 - textul art. 168 al. 2 din a fost reflectat într-o manieră identică celei din 2003.

Cu prilejul negocierilor colective din anul 2005- în scopul exprimării intenției reale a părților - prevederile au fost modificate. Intenția a fost ca noua reglementare să prevadă fără echivoc faptul că operațiunea includerii drepturilor salariale (cerute de reclamanți prin acțiune) nu a avut aplicabilitate doar pentru anul 2003 - ci a continuat să producă efecte și anii ce au urmat.

Astfel a fost prevăzut în mod expres că în anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Prin decizia nr. 5140/2007 - Comisia Paritară a tras concluzia că intenția reală a părților semnatare ale - a fost ca începând cu anul 2003 - suplimentările salariale prev. la art. 168 al. 1 - să fie incluse în salariul lunar de bază al angajatului - astfel că începând cu anul 2003 - prin voința părților semnatare ale - art. 168 al. 1 rămas fără obiect - primele nu mai erau individualizate în mod distinct - ci au fost incluse în salariul de bază iar în conformitate cu prev. art. 9 din Legea 130/1996 - prev. produc efecte pentru toți salariații - indiferent de data angajării sau afilierii lor la o organizație sindicală.

Pârâta a mai susținut că promovarea acțiunii este prematură în raport de prevederile art. 168 din întrucât nu au avut loc negocierile pentru stabilirea valorii concrete a modalității de acordare, a criteriilor și condițiilor pentru suplimentările salariale.

A mai fost invocată de către pârâtă și excepția prescripției dreptului material la acțiune în raport de prevederile art. 283 al. 1 lit. e din Codul Muncii - deoarece obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie neexecutarea obligațiilor prin contractul colectiv de muncă - iar termenul în care se poate introduce acțiunea este de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.

Prin încheierea din 07.03.2008 s-a admis excepția conexității și dosarele -, -, -, -, -, - s-au conexat la dosarul nr. - având același obiect și o cauză identică (obținerea acelorași drepturi ) reclamanți fiind, și în contradictoriu cu pârâta SC SA.

Pentru reclamanți a fost depus calculul drepturilor pretinse în acțiunea principală și cea conexă.

Cu privire la excepția invocată tribunalul a apreciat că aceasta față de motivația invocată, nu este propriu-zis o excepție procesuală ci o apărare de fond privind cuantumul pretențiilor solicitate - practic invocându-se că acestea nu reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă - apărare ce nu poate fi reținută față de împrejurarea că prima de C și de Paște reprezentând un salariu de bază mediu la nivelul este simplu determinabilă și determinată ca atare.

Pe fondul cauzei - tribunalul a constatat acțiunea ca fiind întemeiată:

- Contractul Colectiv de Muncă pe unitate pentru anul 2004 stabilește în art. 168 că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu la nivel de - cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C - iar la alin. 2 al acestui articol se stipulează că pentru anul 2003 - suplimentările prev. la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Pentru anii care au urmat - pe unitate - negociate și aplicate la nivel de societate în anii 2004, 2005, 2006, 2007 - au menținut doar alin. 1 al art. 168 - iar al. 2 făcea referire tot la împrejurarea că aceste drepturi - pentru anul 2003 au fost incluse în salariu.

Ca urmare a acestor modificări ale al. 2 al art. 168 din - în cursul anilor 2004- 2007 - suplimentările salariale prev. de alin. 1 al art. 168 nu au mai fost acordate.

Coroborând disp. art. 168 din /2004 cu disp. art. 168 din la nivelul SA - pentru anii următori - se poate concluziona că părțile semnatare ale au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de art. 168 al. 1 din - și pentru anii 2004 - 2007 - aceste prime fiind incluse în salariul de bază ale fiecărui salariat numai pentru anul 2003.

Având în vedere susținerile din întâmpinare formulate de pârâtă - instanța - în conformitate cu prevederile art. 129 al. 5 din a ordonat din oficiu efectuarea unei expertize contabile având între obiective și verificarea includerii primelor respective în salariul de bază ulterior anului 2003, dacă acestea au fost corect calculate și dacă reclamanților li se mai cuvine vreo sumă de bani cu acest titlu.

Pârâta a refuzat achitarea onorariului de expert stabilită în sarcina sa - astfel că instanța a decăzut-o din această probă.

În ce privește decizia 5140/2007 a Comisiei Paritare invocată de pârâtă pentru a dovedi apărările sale și pentru a combate acțiunea - instanța a apreciat că nu pot fi avute în vedere concluziile ei întrucât ar însemna să se accepte retroactivitatea prevederilor acesteia ceea ce nu ar fi legal, întrucât pârâta nu și-a respectat obligația de a achita suplimentările salariale potrivit dispozițiilor art. 168 alin.1 din CCM.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat prezentul recurs unitatea intimată, care a criticat nelegalitatea acesteia invocând în esență următoarele:

- nelegal, instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la natura drepturilor salariale solicitate de intimați.

Astfel, conform dispozițiilor art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă, salariații beneficiază, cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C, de drepturi salariale suplimentare, în cuantum egal cu salariul mediu pe societate.

Drepturile pretinse de intimați nu au natura unor drepturi salariale, având caracterul unor drepturi cu caracter periodic, menționate ca atare în; pe cale de consecință, termenul de prescripție, în cauză, era cel de 6 luni, conform dispozițiilor art.283 alin.1 lit. "e" din Codul Muncii, și nu de 3 ani, cum a reținut prima instanță.

- pe fondul cauzei, hotărârea, de asemenea, este nelegală, întrucât drepturile pretinse au fost incluse în salariul de bază al fiecăruia dintre intimați, conform clauzelor pe anii 2003, 2004; o astfel de clauză a fost inserată și în versiunea republicată a din anul 2005, aceasta stipulând că, în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al art.168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat; a mai arătat recurenta că, instanța de fond nu a reținut corect voința părților semnatare, voință ce a fost consemnată, de altfel, și în adresele Comisiei Paritare nr.5140/31.08.2007 și nr.3793/18.06.2007, precum și în actul adițional la. înregistrat cu nr.1090/22.02.2008, în care se statuează că începând cu anul 2003 primele de Paști și C au devenit parte a salariului intimaților.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:

Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de natura dreptului pretins, se apreciază că acest motiv este nefondat.

Astfel, prin însuși art.168 din se stipulează faptul că salariații vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C de o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum egal salariului de bază mediu brut pe societate.

Din interpretarea textului art.168 din astfel cum a fost redactat, rezultă că dreptul acordat cu prilejul celor două sărbători este un drept de natură salarială, fapt de altfel confirmat implicit de recurentă prin susținerea constată conform căreia începând cu anul 2003, acest drept a fost inclus în salariul de bază al angajaților.

În acest context, se constată că salariații s-au adresat instanței pentru plata unor drepturi salariale neplătite de recurentă, drepturi pentru care, dreptul la acțiune se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.166 alin.1 Codul Muncii și nu cel de 6 luni prevăzut la art.283 alin.1 lit. "e" al aceluiași act normativ, pentru acțiunile izvorâte din neexecutarea

În ceea ce privește fondul recursului, se va reține:

Din analiza contractelor colective de muncă încheiate la nivel de societate pentru perioadele 2004-2007, contracte depuse în xerocopie la dosarul instanței de fond, rezultă că art.168 alin.1 are aceeași formulare în toate contractele, în sensul că intimații, salariați ai SNP vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Pași și de C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SNP; cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, criteriilor, condițiilor și beneficiarilor.

2 al art.168 din contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 stipulează faptul că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate de; ulterior, în contractele pentru anii 2005-2007 precizând, faptul că în anul 2003, suplimentările salariale de la alin.1 al articolului au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Ori, maniera de redactare a art.168 alin.2, în contractele colective de muncă, succesive și interpretarea teleologică a textului, relevă faptul că drepturile stipulate la alin.1 al articolului, au fost incluse în salariile intimaților doar pentru anul 2003, nu și pentru anii 2004-2007, pentru care, în, dreptul suplimentar este prevăzut, în mod expres, explicit, separat de salariul mediu de bază.

Totodată, se constată că, salariul mediu de bază prevăzut în art.168 alin.1 al contractelor colective de muncă, este diferit de la an la an, context în care nu poate fi reținută susținerea recurentei conform căreia dreptul suplimentar în cuantum egal cu al salariului mediu de bază ar fi inclus în calculul acestuia, recurenta neproducând nicio dovadă neechivocă, în acest sens.

În ce privește adresele nr.5140/31.08.2007 și 3793/18.06.2007 ale Comisiei Paritare și actul adițional la. înregistrat la 1090/22.02.2008, de care recurenta se prevalează, ca exprimând voința părților referitoare la interpretarea alin.1 și 2 al art.168 din, nu prezintă relevanță în speță, întrucât adresa nr.3793/18.06.2007 (fila 21 dosar fond) nu menționează calitatea persoanei semnatare, mandatul acesteia, calitatea de reprezentant la, iar ambele adrese nu au fost urmate de o decizie a conducerii societății care să stipuleze în mod explicit includerea în salariul de bază a dreptului solicitat de intimați; pe de altă parte, actul adițional la. încheiat la 21.02.2008, invocat de recurentă, este ulterior încetării efectelor contractelor colective de muncă pe anii 2004-2007, perioadă pentru care sunt pretinse drepturile obiect al prezentului litigiu.

În raport de cele anterior arătate, se reține că instanța de fond a procedat la o corectă interpretare a textului art.166 alin.1 coroborat cu art.238 alin.1 lit. "e" din Codul Muncii, art.168 alin.1 și 2 din

Privitor la critica din recurs, referitoare la caracterul impozabil al sumelor acordate reclamanților, curtea apreciază că această problemă poate fi lămurită în cursul executării hotărârii recurate.

Pentru considerentele de mai sus, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurentul-pârât - GRUP, împotriva sentinței civile nr.628 din 20.08.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Elena Pașcan, Camelia Viziteu, Niculina Țiț

- - - -

Pt.judecător,

aflat în

PREȘEDINTE INSTANȚĂ,

GREFIER,

POLITIC

Red. /

Red.

Tehnored./2 ex.

10.02.2009

Președinte:Elena Pașcan
Judecători:Elena Pașcan, Camelia Viziteu, Niculina Țiț

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 34/2009. Curtea de Apel Bacau