Drepturi salariale (banesti). Decizia 47/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 47
Ședința publică de la 09 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin Președinte Secție
JUDECĂTOR 2: Mihaela Cotora Cristian Duță Vicepreședinte Instanță
Asistent judiciar -- -
Asistent judiciar -Augusta
Grefier -
XXX
Pe rol judecarea acțiunii formulată de reclamanții, G, împotriva pârâților MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D prin consilier juridic, au lipsit celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea întâmpinării de către pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D, după care,
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Consilier juridic M.pentru pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D solicită admiterea excepției lipse calității procesuale pasive a Ministerul Finanțelor Publice, întrucât nu există raporturi juridice de muncă, iar pe fond respingerea acțiunii, conform întâmpinării.
CURTEA
Asupra acțiunii de față.
Prin acțiunea înregistrată la această C, reclamanții, G, au chemat în judecată pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin D, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata drepturilor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația brută lunară începând cu data de 25 aprilie 2008 până la rămânerea definitivă hotărârii și în continuare, actualizată cu indicele de inflație ca urmare devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești; să plătească drepturile reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația brută lunară începând cu septembrie 2000 și până la 1 aprilie 2004, actualizate cu indicele de inflație, ca urmarea devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești; la plata drepturilor cuvenite până la efectuarea plății, să fie acordate și penalitățile legale; să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
In motivare arată că, potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Că, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 444 din 13 iunie 2008 hotărât, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor sus menționate, că acestea au supraviețuit dispozițiilor de abrogare din cuprinsul OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, efectul imediat fiind acela că drepturile reprezentând sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică se cuvine, în continuare, persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textul de lege și după intrarea în vigoare a acestor normative enunțate.
Consideră să sunt îndreptățiți la recunoașterea și obligarea pârâților la plata drepturilor salariale rezultând din acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru perioada septembrie 2000 - 1 aprilie 2004 întrucât dreptul la acțiune s- născut la data pronunțării deciziei nr. 21, respectiv 10 martie 2008.
La data de 9 octombrie 2008, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin DGFP D, a depus întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive ministerului motivat de faptul că nu există raporturi juridice între pârât și reclamanți, angajatorul fiind MINISTERUL PUBLIC,
A invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 1 septembrie 2000 - 2004 având în vedere dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 167/1958 potrivit căruia " dreptul la acțiune având ca obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege", respectiv 3 ani.
Pe fond, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La data de 8 octombrie 2008, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca, în cazul în care se va admite cererea reclamanților, ministerul să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
La data de 9 octombrie 2008, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii reclamanților ca prescrisă pentru perioada 1 septembrie 2000 - 1 aprilie 2004 și ca inadmisibilă pentru restul perioadei.
Prin aceeași întâmpinare, au solicitat chemarea în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Examinând acțiunea, Curtea o găsește fondată în parte și o va admite pentru următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, iar la data de 02 septembrie 2008 au formulat cerere de chemare în judecată prin care au solicitat ca pârâții să fie obligați la plata sporului de suprasolicitare neuropsihică de 50 % pentru perioada 01 septembrie 2000 la zi, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație de la data plății, obligarea pârâților să efectueze mențiune corespunzătoare în carnetele de muncă și obligarea pârâtului MEF să aloce fondurile.
În art.47 din Legea nr. 50/1996 republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s-a prevăzut acordarea unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților precum și personalul auxiliar în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text de lege a fost abrogat prin art. pct.42 din Ordonanța Guvernului nr. nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Acest spor, însă a fost prevăzut și de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 142/1997, lege organică în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, care prevedea în art. 81 că magistrații beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratură, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, de sporuri pentru vechime în muncă, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Așa cum rezultă din preambulul Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, Guvernul a fost abilitat, conform Legii nr. 125/2000, să adopte, să modifice sau să completeze acte normative, activitatea de legiferare intrând în atribuțiile exclusive ale Parlamentului României, care, potrivit art. 73 alin. (1) din Constituție, adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.
Art.4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, prevede că "actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte", iar "categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituție". De asemenea, în această lege sunt definite atât instituția modificării, completării cât și abrogării unui act normativ, ale căror efecte juridice sunt diferite.
Astfel, instanța constată că prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență, prin încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice, prevăzut de Legea nr.24/2000 și cu depășirea limitelor legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art. 108 alin. 3 ( art. 107 alin. 3 din Constituția României din 1991, în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr.83/2000), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constituția României.
Ca urmare, neregularitatea modului în care au fost adoptate face inaplicabile normele de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 iar, în lipsa unei abrogări exprese, normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică au produs și produc în continuare efecte juridice. Astfel, drepturile prevăzute de art. 47 din Legea nr. 50/1996 se cuvin în continuare categoriilor profesionale la care se referă acest act normativ.
De altfel, în acest sens s-a pronunțat și ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, care prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și a stabilit că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001."
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 al. 3 cod procedură civilă.
În raport de aceste considerente instanța constată că cererea reclamanților privind acordarea drepturilor bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% este întemeiată în parte.
Conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, instanța reține că expertul a calculat diferențele de drepturi bănești între indemnizațiile acordate reclamanților și cele cuvenite prin aplicarea sporului de 50%, începând cu data de 25 aprilie 2008 și în continuare actualizate cu indicele de inflație,
În acest sens, instanța constată că reclamații nu au putut beneficia de sumele respective la timpul cuvenit, ci abia după un interval mare de timp, în care moneda națională a suferit o devalorizare în cadrul procesului de inflație, astfel că aceștia au suferit un prejudiciu care nu se acoperă prin simpla acordare a sporului de 50% în baza prezentei hotărâri.
Potrivit art.1084 din Codul Civil reclamanta are dreptul la repararea integrală a prejudiciului prin reactualizarea sumelor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50%, cu coeficientul de inflație defalcat pe fiecare lună în parte de la data nașterii dreptului până la data calculării sumelor de către expert.
Conform art. 161 alin.4 CM, întârzierea nejustificată a plății salariului poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului, ce constau în dobânda legală.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să admită acțiunea reclamanților si să oblige pârâții să plătească acestora sumele reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % începând cu data de 25 aprilie 2008 și în continuare, actualizate cu indicele de inflație.
Având în vedere că s-a solicitat și înscrierea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, urmează a dispune obligarea pârâților la efectuarea acestora ca o consecință admiterii capătului de cerere privind acordarea sporului de 50%.
Conform art.283 alin.1 lit.c Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator .
Conform art. 166 alin.1 Codul muncii, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Prin decizia nr. 21/ 10 martie 2008 ÎNALTA CURTE de Justiție și Casație a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și a statuat că, n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernuluinr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În consecință,dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au fost în vigoare în tot acest timp iar reclamanții aveau posibilitatea să formuleze acțiune prin care să solicite plata acestui spor.
Astfel că dreptul la acțiune s-a născut la data la care debitorii obligației nu au mai plătit acest spor și trebuia exercitat în termenul de 3 ani prevăzut de art.283 alin.1 lit "e" Codul muncii și art.166 Codul muncii.
Acest termen a fost depășit în raport de data înregistrării cererii de chemare în judecată deoarece de la data de 01 septembrie 2000, respectiv 01 aprilie 2004 până la data de 28 august 2008 (data introducerii acțiunii), au trecut mai mult de 3 ani, și în consecință instanța urmează să respingă acțiunea ca fiind prescrisă.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și cu considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARAȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA,- împotriva pârâților Ministerul Finanțelor B,-, sect. 5, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție B, Bd. - nr. 14, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA,-.
Obligă pârâții la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data de 25 aprilie 2008 și în continuare, actualizat cu indicele de inflație, la mențiuni în carnetele de muncă ș, după competențe, la alocarea fondurilor necesare.
Respinge ca prescrisă cererea privind drepturile salariale pe perioada septembrie 2000 - 1 aprilie 2004.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Octombrie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Asistent judiciar, - - |
Asistent judiciar, Augusta | ||
Grefier, |
Red.jud.
14 ex/IE/27.10.2008
Președinte:Dorina StoichinJudecători:Dorina Stoichin, Mihaela Cotora Cristian Duță
