Drepturi salariale (banesti). Decizia 5032/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.3456/2009
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5032/
Ședința publică din data de 07 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
****************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă - (fostă - ) prin administratorul judiciar Insolvency Specialists, împotriva sentinței civile nr.589 din data de 18.03.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ - Fiscal - Complet Specializat în Litigii de Muncă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant-având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC - prin administrator judiciar Insolvency Specialists, reprezentată de apărătorul ales, d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare juridică atașată la fila 16 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.83606/06.04.2004, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "Registratură" al secției la data de 01.07.2009, de către intimatul-reclamant, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză, în dublu exemplar.
Se prezintă în ședință publică recurenta-pârâtă, prin avocat, care depune la dosar dovezi privind măsura insolveneței, respectiv certificat de grefă ce emană din partea Tribunalului București - Secția a VII a Comercială referitor la dosarul nr-, în care s-a pronunțat sentința comercială nr.1786/25.03.2009 din care rezultă faptul că asupra recurentei-pârâte s-a deschis procedura prevăzută de Legea nr.85/2006 precum și confirmarea mandatului din partea administratorului judiciar.
Recurenta-pârâtă SC - prin administrator judiciar Insolvency Specialists, reprezentaă de avocat, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentei-pârâte în susținerea motivelor de recurs formulate în cauză,
Recurenta-pârâtă SC - prin administrator judiciar Insolvency Specialists, reprezentată de avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs, concluzionând în sensul admiterii cererii, așa cum a fost formulată și motivată în scris, cu consecința modificării hotărârii judecătorești recurate, în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.
Curtea declară dezbaterile închise, potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.589 din data de 18.03.2009, pronunțată în dosarul -, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ - Fiscal - Complet Specializat în Litigii de Muncă, a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta -
A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 10.137 lei, conform raportului de expertiză, reprezentând prime de Paști pe anii 2005, 2006 și 2007 și de C pe anii 2004, 2005 și 2006, sume ce vor fi actualitate cu indicele de inflație de la data plății.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 803/06.02.2008 Tribunalul Teleorman -Secția de Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal, a admis acțiunea reclamantului și a obligat pe pârâta SC. B să plătească acestuia drepturile bănești reprezentând suplimentări salariale corespunzător sărbătorilor de Paști și C, aferente perioadei efectiv lucrate de reclamant și menționată în cartea de muncă, pentru perioada 2004-2007, cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani de la data întocmirii cererii de chemare în judecată, sume ce vor fi indexate în raport cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța sentința sus-menționată, instanța a reținut că potrivit art.168 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă pe unitate, pentru anii 2003-2007, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, angajații SC - beneficiază de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SC.
Curtea de Apel București - Secția a--a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia civilă nr.2877/10.07.2008 a respins excepția tardivității declarării recursului ca neîntemeiată. A admis recursul declarat de recurenta - (fostă SC -) împotriva sentinței civile nr.803 din data de 06.02.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale,a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
S-a reținut de către instanța de recurs că din probele administrate în cauză rezultă necesitatea efectuării în cauză a unei expertize contabile judiciare care să stabilească atât cuantumul sumelor ce s-ar cuveni reclamantului, cât și împrejurarea dacă aceste sume au fost sau nu incluse în salariu și dacă au fost aplicate sau nu salariatului.
Rejudecând cauza în fond duspă casare, Tribunalul, din probele administrate în cauză, inclusiv din raportul de expertiză contabilă judiciară, a reținut că în Contractul Colectiv de Muncă pe unitate, pentru anul 2004, s-a stabilit în art. 168 alin. 1 că angajații SC - vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP -, prime care nu au fost incluse ca element fix în salariul de bază, acordat în anii următori, salariu rămânând constant, motivat de faptul că aceste prime nu se regăsesc în salariul de bază pe perioada din litigiu. De asemenea, contractele colective de muncă pe unitate, la nivel de SNP - pe anii 2004-2007 au menținut dispozițiile art. 168 alin. 1.
Începând cu anul 2004, conducerea patronatului nu s-a mai întâlnit cu conducerea federației sindicale pentru a negocia acordarea acestor suplimentări salariate.
În concluzie, suplimentările salariate de Paște și C, în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP -, pe perioada 23.10.2004-23.11.2007, nu au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, drepturi bănești de care nu au beneficiat angajații pârâtei, așa cum este și cazul reclamantului ale cărui suplimentări salariate de Paști și C, pe perioada 2004-2007, se ridică la suma de 10.137 lei.
Împotriva acestei din urmă sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta-pârâtă - (fostă - ).
În dezvoltarea motivelor sale de recurs, recurenta-pârâtă susține acțiunea reclamantului a fost soluționtă greșit, fiind admisă, ca urmare a eronatei înțelegeri conceptuale a situației de fapt.
susține că, în luna martie 2003, sumele reprezentând primele pentru Paște și C au fost incluse în salariile de baza ale tuturor salariaților -
Arată că ceea ce nu înțeleg instanțele de fond este faptul că, prin operațiunea de includere a primelor în salarii, a operat o abrogare implicită a dispozițiilor art. 168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă (), reclamanții nemaiavând, astfel, dreptul la primirea primelor, atâta timp cât acestea au fost incluse în salariile de bază.
Recurenta-pârâtă consideră că existența sumelor/primelor în salariile angajaților și după includerea din 2003, mai exact în perioada 2004 - 2008, este atestată și de rapoartele de expertiză contabilă efectuate în dosarele -
Arată că suplimentările salariate reprezentând primele pentru Paște și C au fost introduse în salariile de bază ale angajaților în martie 2003, aceste sume rămânând încorporate în salarii.
Precizează că pentru anii 2004, 2005, 2006, 2007 și 2008 nu au mai fost acordate prime, având în vedere că salariile angajaților (majorate în martie 2003) nu au fost diminuate, menținându-se în continuare sumele reprezentând primele pentru Paște și C, ce au fost introduse în martie 2003.
Susține că deși au fost dovedite pe deplin (prin înscrisuri și expertiză în dosarele unde s-au făcut efectiv verificări) apărările -, doar prin puterea judecătorească, încălcându-se convenția părților și dispozițiile legale, instanța de fond a condamnat societatea pârâtă la plata suplimentarilor salariate solicitate de către intimați, determinarea sumelor cu titlu de prime fiind fundamental greșită.
În cauză, suma la care a fost obligata - este incorectă, acest lucru datorându-se faptului că nici instanța de fond și nici expertul nu au avut în vedere sistemul de referința instituit prin la nivel de unitate. Astfel, susține recurenta, suma acordată greșit de către instanța de fond este în cuantum de 10.137 lei.
Or, conform notei privind modalitatea de stabilire a salariului de bază mediu, înregistrata sub nr. 34094/20.11.2008, notă semnată de către ambele părți SC - și, suma ce a fost acordată ar fi trebuit să fie raportată la salariul mediu de bază, acesta nefiind niciodată obiect de negociere, cu rezultatul unui calcul matematic.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.299, art.3021și art.303 alin.1 și alin.3041Cod procedură civilă și ale art.80 și art.81 alin.1 din Legea nr.168/1999.
Prin întâmpinarea formulată (filele 11 - 14 din dosarul de recurs), intimatul-reclamant solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a hotărârii fondului, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc.civilă, Curtea reține următoarele:
Întrucât recurenta - (fostă SC - -) nu a indicat temeiurile juridice ale cererii sale de recurs, indicând doar generic dispozițiile art.299, art.3021, art.303 alin.1 și art.3041Cod procedură civilă Curtea, făcând aplicarea dispozițiilor art.306 al.3 Cod proc.civilă, apreciază că dezvoltarea motivelor de fapt invocate, face posibilă încadrarea lor în dispozițiile art.304 pct.8 și pct.9 Cod proc.civilă.
Cu privire la fondul cauzei, Curtea reține că, prin acțiunea cu care a investit instanța de fond, intimatul-reclamant, în calitate de salariat al recurentei-pârâte, a solicitat obligarea - la plata contravalorii unor drepturi bănești (suplimente salariale de Paști și de C pe anii 2004-2007), invocându-se în susținerea acestor pretenții disp. art.168 alin.1 din CCM la nivelul societății în discuție.
Potrivit acestui text: "u ocazia sărbătorilor de Paști și C, salariații SNP - - vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SC - -.".
Cuantumul sumei pretinse de intimatul-reclamant este contestat de recurenta-pârâtă, atât în privința întinderii, cât și în privința caracterului datorat, fiind pretins a fi fost achitat în tranșe, astfel că instanța fondului avea a aprecia supra interpretării clauzei neclare reprezentate de dispozițiile art. 168 alin.2 din contractul colectiv de muncă aferent anilor 2004-2006, referitoare la modalitatea de plată a drepturilor datorate intimatului, precum și a verifica susținerile recurentei pârâte, privind achitarea suplimentelor salariale, administrând proba cu expertiză contabilă în acest sens.
Dacă potrivit dispozițiilor art. 168 alin.1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate, aferente anilor 2004-2006 voința părților contractante, în sensul existenței dreptului salariaților la acordarea stimulentelor de Paști și C și a obligației corelative a angajatorului la acordarea acestora este neîndoielnică, dispozițiile art. 168 alin.2 al acestor contracte colective de muncă, referitoare la modalitatea plății acestor drepturi bănești este în mod neîndoielnic neclar.
Având în vedere caracterul echivoc al acestei din urmă clauze contractuale, în vederea verificării apărărilor recurentei pârâte formulat în prezentul conflict de drepturi, instanța fondului avea obligația de a interpreta această clauză în conformitate cu dispozițiile art. 977 și următoarele cod civil și, subsecvent, pe aceea de a verifica achitarea efectivă a drepturilor bănești solicitate, obligații pe care și le-a îndeplinit.
Totodată, Curtea apreciază că Nota asupra precizării asupra situației primelor de Paști și C prevăzute de art.168 al contractului colectiv de muncă al și Hotărârea Comisiei Paritare a înregistrată sub nr.12019/01.04.2008, prin care părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, corespunzătoare anilor 2004-2006 conveniseră că modalitatea de plată a drepturilor bănești cuvenite intimatului a constituit-o, începând cu anul 2003, includerea în salariul de bază a fiecărui salariat a acestor drepturi, este conformă art.9 și art.10 al contractelor colective de muncă, cât și cu anexa 2 pct.4 al acestor contracte și că reprezintă o interpretare convențională a dispozițiilor art.168 alin.2 al contractelor colective de muncă, provenită de la semnatarii contractului și valabile din punct de vedere juridic, deoarece reprezintă explicitarea unei clauze neclare, dată de părțile convenției, iar nu o modificare a contractului colectiv de muncă intervenită ulterior încetării acestui contract.
Fiind vorba de o interpretare a clauzelor unui contract colectiv de muncă, în privința acesteia nu erau aplicabile dispozițiile art.31 din Legea nr.130/1996 referitoare la formalitatea înregistrării sale și aceasta, chiar dacă avea efect retroactiv, era validă, întrucât reprezenta, astfel cum corect a susținut recurenta, o operațiune de lămurire a unui text neclar, justificată de redactarea acestuia în trecut.
În consecință, pentru verificarea susținerilor recurentei privind stingerea dreptului subiectiv la încasare primelor de Paști și C, prin plată, a fost necesară administrarea probei cu expertiză contabilă judiciară, care a confirmat, practic, susținerile salariatului reclamant și a infirmat susținerile societății pârâte. Curtea constată că, la fond, - nici nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză contabilă judiciară (aflat la filele 111 - 117 din dosarul de fond).
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că susținerile recurentei-pârâte sunt doar simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, astfel că le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă - (fostă - ) prin administratorul său judiciar Insolvency Specialists.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat recurenta-pârâtă - (fostă - ) prin administratorul judiciar Insolvency Specialists, împotriva sentinței civile nr.589 din data de 18.03.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ - Fiscal - Complet Specializat în Litigii de Muncă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.07. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER,
ed: / tehnored:
2 ex. / 10.09.2009
Jud. fond:;
Președinte:Bodea Adela CosminaJudecători:Bodea Adela Cosmina, Ilie Nadia Raluca
