Drepturi salariale (banesti). Decizia 5227/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi 3711/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5227/
Ședința Publică din data de 29 septembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Guranda Georgeta
JUDECĂTOR 2: Ignat Silvia Georgiana
JUDECĂTOR 3: Sprînceană
GREFIER
*****************
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de către recurentul-reclamant și de către recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.4819 din data de 11.06.2008 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări în dosarul nr.10546/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Finanțelor Publice-având ca obiect "drepturi bănești-spor 50%".
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns: recurentul-reclamant, recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților și intimatul-pârât Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 29.09.2009, de către recurentul-reclamant, cerere prin care solicită soluționarea prezentei pricinii în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art.242 alin.(2) Cod proc. civ.
De asemenea, se mai arată faptul că și recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat prin motivele de recurs formulate în cauză judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ.
Curtea, constatând că în cauză ambii recurenți au solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată la data de 13.03.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-, reclamantul - chemat în judecată pârâții: Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor si Ministerul Justiției, solicitând ca, în baza probelor ce se vor administra și prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea în solidar a pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de 50% din salariul brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, conform prevederilor art.47 din Legea nr.50/1996, începând cu luna martie 2005 și in continuare, actualizate conform indicelui de inflație, precum și a dobânzii legale, de la scadența fiecărei sume datorate cu acest titlu și până la data plății effective,; obligarea pârâților de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Prin sentința civilă nr.4819/11.06.2008 Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei si Finantelor și în consecință, a respins cererea formulate impotriva acestui parat ca fiind indreptata impotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâțul Ministerul Justiției; a obligat pârâtul Ministerul Justiției să plătească reclamantului contravaloarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada 12.03.2005 la zi, sume actualizate cu indicele de inflatie si dobanda legala, calculată de la data nasterii dreptului și până la achitarea efectivă; a obligat acelasi pârât să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului; a respins ca neîntemeiate pretentiile de acordare a sporului de 50% pentru viitor.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
În conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată: "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
La data de 01.10.2000 intrat în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care a abrogat expres prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996. Astfel, prin dispozițiile art. I pct. 42 din Ordonanța de Guvern nr.83/2000 s-a dispus că "Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 563 din 18 noiembrie 1999, se modifică și se completează după cum urmează: - 42. articolul 47 se abrogă".
n ședința din 10 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008 a pronunțat decizia nr. XXI, cu următorul dispozitiv:"Admite recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Potrivit dispozitiilor art. 329 alin. 1 si 3 din Codul d e procedura civila, rocurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese.Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Ca atare, in aprecierea obligatorie pentru instantele judecatoresti, data de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008, prin decizia nr. XXI/10.03.2008, in interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Textul dispozitivului utilizează un verb la timpul prezent ("au dreptul"), ce justifica interpretarea ca acest spor se cuvine judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți si la data pronunțării deciziei.
In continuare, prima instanta a aratat ca situatia din speta este similara celei retinute de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Aurel impotriva Romaniei, in care s-a constatat incalcarea art. 6 din CEDO, precum si a art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, combinat cu art. 14. In consecinta, reclamantul are o speranta legitima de a obtine recunoasterea creantei sale, in situatia contrara incalcandu-se aceleasi articole din Conventie.
In ceea ce priveste plata drepturilor pentru viitor, tribunalul a retinut ca la momentul pronuntarii hotararii nu poate stabili daca reclamantul va mai indeplini conditiile prevazute de lege dupa acest moment, obiectul cererii nefiind o creanta certa, lichida si exigibila.
Pentru acoperirea prejudiciului determinat de neplata acestor drepturi, prima instanta a apreciat ca este justificata cererea de acordare a dobanzii legale, calculate de la data introducerii cererii de chemare in judecata, 13.03.2008 si pana la data platii efective. De asemenea, in baza art. 161 alin. 4 din Codul muncii, coroborat cu art. 1082 Cod civil, tribunalul a argumentat obligarea paratului Ministerul Justiției și Libertăților la actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflatie.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantul - si paratul Ministerul Justiției și Libertăților.
Prin recursul sau, reclamantul arata ca in speta sunt incidente urmatoarele motive de recurs:
Motivul prevăzut la art. 304 pct. 7 din proc. civ.
Aspectul reținut de instanța de fond, potrivit căruia creanța lunară a reclamantului (sporul de 50% aplicat pe viitor la indemnizația de încadrare brută lunară) nu este certă, lichidă și exigibilă la momentul pronunțării hotărârii nu are susținere logică și juridică, întrucât acest spor nu reprezintă un prejudiciu viitor, ci un procent ce va fi aplicat în viitor la indemnizația de încadrare brută lunară, în temeiul muncii ce va fi prestata lunar.
II. Motivul prevăzut la art. 304 pct. 9 din proc. civ.
1. Argumentul invocat de Tribunalul București, potrivit căruia "instanța
nu poate stabili la momentul pronunțării hotărârii dacă reclamantul va mai îndeplini condițiile prevăzute de lege după acest moment -" este nelegal și netemeinic, întrucât raportul de serviciu este stabilit pe perioadă nedeterminată.
Instanța de fond nu a ținut seama de dispozițiile deciziei nr.21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile unite, pronunțată în recursul în interesul legii.
Înalta Curte de Casație și Justiție statuează explicit că de sporul de 50% beneficiază categoriile socio-profesionale enumerate, prin aplicarea acestuia la indemnizația de încadrare lunară, chiar și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, fără a stabili o limită în timp.
Instanța de fond a respins în mod greșit cererea de chemare în judecată formulată și împotriva pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor, motivând lipsa calității procesuale pasive a acestei instituții.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002,ale HG nr. 208/2005 și ale HG nr. 386/2007, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare a bugetului, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Prin urmare, rolul Ministerul Economiei și Finanțelor este acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemenea, calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor este justificată și de dispozițiile art. 1 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii.
Prin recursul său, recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile recurate, pentru următoarele motive:
- Hotărârea instanței de fond este criticabilă pentru motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Se arata ca prima instanta a dispus in mod gresit obligarea la plata sumelor actualizate cu indicele de inflatie, precum la plata dobanzii legale, intrucat art. 1088 civ. prevede doar posibilitatea acordarii dobanzii legale, si numai de la data introducerii cererii.
- Consideră recurentul că, in speta, nici dobanda legala nu poate fi acordata, având în vedere că una dintre condițiile necesare este ca debitorul să nu fi executat obligația sa față de creditor. Or, nu există o astfel de obligație a Ministerului Justiției Libertăților față de reclamant.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate in recursuri, Curtea reține următoarele:
In ceea ce privește calitatea procesuala pasiva a Ministerului Finanțelor Publice, potrivit dispozițiilor art. 1 din nr.OG 22/2002, executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice, in temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli, la care se încadrează obligația de plata respectiva.
Potrivit art. 2 din nr.OG 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația sa dispună toate masurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, in condițiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale instituțiilor publice din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plații sumelor stabilite prin titluri executorii.
Prin urmare, obligațiile de plata ale instanțelor si parchetelor in temeiul unui titlu executoriu (inclusiv hotărârea judecătoreasca) se realizează din sumele aprobate prin bugetul acestora - fara nici o legătura cu competentele Ministerului Finanțelor Publice in materie bugetara.
Reclamantul intimat nu se află în raporturi juridice de muncă cu Ministerul Finanțelor Publice. Prezenta cauză reprezintă un conflict de muncă, așa cum este el definit de art. 281 din Codul muncii, iar părțile într-un conflict de muncă nu pot fi decât salariații și angajatorul.
Ca atare, Curtea constata ca in mod corect tribunalul a dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Finanțelor Publice si a respins cererea formulata împotriva acestui parat, ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In ceea ce priveste acordarea drepturilor solicitate si pentru viitor, Curtea constata ca prima instanta a facut o gresita interpretare a legii, motiv de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 9 proc.civ.
Desi s-a retinut ca textul dispozitivului deciziei pronuntata de ICCJ in recursul in interesul legii utilizează un verb la timpul prezent ("au dreptul"), ce ar justifica interpretarea ca acest spor se cuvine judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți si la data pronunțării deciziei, precum si in continuare, prima instanta a respins cererea de plata a sporului pentru viitor.
Mai retinem faptul ca din acelasi dispozitiv rezulta ca sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică se cuvine categoriilor respective sub forma unor drepturi echivalente drepturilor salariale, nu sub forma unor despagubiri, astfel incat categoriile profesionale mentionate au dreptul la acest spor si in continuare, proportional cu perioada in care detin functia respectiva in conditiile legislative actuale.
De altfel, situația de fapt a fost recunoscuta chiar de Ministerul Justiției, prin emiterea Ordinului nr.768/C/2009 al Ministrului Justiției, prin care a acordat judecătorilor, începând cu data de 01 martie 2009, sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare nervoasă, tocmai in respectarea deciziei nr. XXI din 10 martie 2008, pronunțata de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite.
Ulterior, prin ordinul nr.1165/C/2009 s-a dispus achitarea sporului de 50% doar judecătorilor care dețin titluri executorii prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare" a acestui spor.
Prin urmare, aceasta soluție, de obligare la plata drepturilor si in continuare, este de natura sa evite crearea unei situații de discriminare în cadrul acelorași categorii socio-profesionale, respectiv ale persoanelor care se încadrează în ipoteza dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, în condițiile în care sporul în discuție a fost acordat de legiuitor, la momentul respectiv, în considerarea specificului profesiei, cu atât mai mult cu cât nu au intervenit modificări pozitive în ceea ce privește condițiile și specificul activității desfășurate de reclamant.
Sigur, prin art.50 alin.2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, aprobată prin Legea nr.347 din 10.07.2003, s-a abrogat art.11, precum și celelalte dispoziții referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, acestora, din Legea nr.50/1996, cu modificările și completările ulterioare, fără însă a se introduce dispoziții exprese cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Totodată, prin art.41 lit.a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată prin Legea nr.45/2007, s-a abrogat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.177/2002.
Aceste aspecte au fost invederate insa in petitul recursului in interesul legii, iar Inalta C de Casatie si Justitie le-a avut in vedere la data pronuntarii deciziei in interesul legii.
De aceea, se sustine solutia supravietuirii drepturilor prevazute de art. 47 din Legea nr. 50/1996 pentru magistrati si personalul asimilat acestora, in privinta carora ICCJ a decis ca sunt in vigoare, in ciuda mai multor abrogari succesive. In raport de solutia obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, Curtea nu mai poate analiza alte aspecte, revenind Curții Constituționale rolul de a soluționa conflictele de natură constituțională, purtând asupra atribuțiilor exclusive ale autorității judecătorești, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, după cum reies din Capitolul VI, Titlul III din Constituție și asupra atribuțiilor Parlamentului și Guvernului, pe de altă parte, astfel cum rezultă din Capitolul I și III, Titlul III din Constituție.
de aceste considerente, se va dispune admiterea recursului declarat de reclamantul -, modificarea in parte a sentintei recurate, in sensul acordarii sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica si in continuare.
Referitor la modul de actualizare a sumelor, recursul paratului Ministerul Justitiei si Libertatilor este fondat, urmand a fi admis.
Astfel, desi in considerentele sentintei recurate prima instanta retine ca dobanda legala se cuvine numai de la data introducerii cererii de chemare in judecata, respectiv 13.03.2008, in dispozitiv se dispune obligarea paratului Ministerul Justitiei si Libertatilor la plata dobanzii legale pentru intreaga perioada cuprinsa intre data scadentei drepturilor si data achitarii integrale a sumelor. In consecinta, aceasta contradictie intre considerente si dispozitiv, motiv de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 7 proc.civ. urmeaza a fi inlaturata de C, in sensul ca paratul va fi obligat la plata dobanzii legale numai pentru perioada cuprinsa intre data introducerii cererii de chemare in judecata si data platii efective, conform art. 1088 alin. 2 Cod civil.
In ceea ce priveste actualizarea sumelor in raport cu rata inflatiei, Curtea considera ca aceasta poate privi numai perioada anterioara introducerii cererii de chemare in judecata, intrucat dupa acest moment incepe sa curga dobanda legala. Cele doua moduri de actualizare a sumelor nu pot fi aplicate concomitent, intrucat ambele forme de despagubire au menirea de a acoperi un prejudiciu pentru neexecutarea unei obligatii banesti, in caz contrar ajungandu-se la o dubla reparare a aceluiasi prejudiciu.
Desi recurentul parat Ministerul Justitiei si Libertatilor sustine ca reclamantului nu i se cuvin sumele actualizate cu indicele de inflatie nici pentru perioada anterioara introducerii cererii de chemare in judecata, aceste sustineri nu pot fi retinute. Sub acest aspect, s-a aratat in mod corect in considerentele sentintei instantei de fond faptul ca neplata salariului poate determina angajatorul la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Acest prejudiciu a fost generat de fenomenul de depreciere a valorii monedei nationale si, in consecinta, paratul trebuie obligat la repararea acestuia, conform art. 1082 civ.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 312 si art. 304 pct. 7 si 9 din Codul d e procedura civilă, va admite ambele recursuri, va modifica în parte sentința atacată, în sensul că sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 50% din indemnizatia de incadrare bruta lunara se acorda reclamantului si in continuare, sumele urmand a fi actualizate cu indicele de inflatie pana la data introducerii actiunii, respective 13.03.2008, iar dupa aceasta data se aplica dobanda legala, pana la plata efectiva.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurentul-reclamant și de către recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.4819/11.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.10546/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimatul-pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară se acordă și în continuare, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație până la data introducerii acțiunii, respectiv 13.03.2008, iar după această dată se aplică dobânda legală, până la plata efectivă.
Menține celelalte dispoziții.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 septembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
Red.:
Dact: ZG
2 ex
5.10.2009
Jud.fond:
Președinte:Guranda GeorgetaJudecători:Guranda Georgeta, Ignat Silvia Georgiana, Sprînceană
