Drepturi salariale (banesti). Decizia 5270/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-(3975/2009)

DECIZIA CIVILĂ NR.5270/

Ședința publică de la 30.09.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Valentina Sandu

JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu

JUDECĂTOR 3: Maria Ceaușescu

GREFIER - -

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI împotriva sentinței civile nr.715/08.04.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu intimatul-reclamant și intimatul-pârât CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-reclamant prin avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.91/2009, lipsă fiind recurenta-pârâtă și intimatul-pârât.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Intimatul-reclamant, prin avocat, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii recurate, ca legală și temeinică.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.715/08.05.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Civilă a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al comunei și Instituția Primarului comunei, județul T, în parte.

A obligat pârâții Consiliul Local și Instituția Primarului comunei, județul T, la plata către reclamantul a drepturilor salariale cuvenite și neacordate în sumă de 17.086 lei pe perioada februarie 2006- decembrie 2007, după cum urmează: spor vechime -11.813 lei; premiu 2%-1.177 lei; al 13-lea salariu - 4.096 lei.

Sumele vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

A obligat pârâții la efectuarea mențiunilor cuvenite în carnetul de muncă al reclamantului și a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, reclamantul a deținut funcția de primar al comunei, județul

În conformitate cu dispozițiile Legii nr.154/1998 aceasta este funcție de demnitate publică. Persoanele care ocupă o astfel de funcție publică au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație lunară conform art. 19 alin.2 din Legea nr. 154/1998 care se stabilește în conformitate cu anexa II la lege, modificată prin OG nr.83/2000.

Potrivit art.20 din actul normativ invocat, indemnizația reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor salariale.

Conform dispozițiilor art. 14, 17 și 18 alin.1 din Legea nr.40/1991 reclamantul este îndreptățit la acordarea sporului de vechime în muncă, în procent de 25% calculat la salariul de bază, premiul lunar în procent de 2% și premiul anual.

Din situația drepturilor cuvenite și neachitate depuse la dosar, precum și din carnetul de muncă, a reieșit că pentru perioada februarie 2006 - decembrie 2007, reclamantul a beneficiat doar de indemnizația stabilită conform anexei II la Legea nr.154/1998, fără a i se recunoaște și drepturile bănești prevăzute de Legea nr.40/1991.

Față de această împrejurare, instanța a reținut că reclamantul a fost privat de plata drepturilor salariale în cuantum de 17.086 lei.

Referitor la capătul de cerere privind rectificarea înscrisurilor efectuate în carnetul de muncă pentru această perioadă, reține instanța că, în conformitate cu dispozițiile art.1 din Decretul nr.92/1976, carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, timpul lucrat în locurile de muncă cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat în termen legal Instituția Primarului Comunei, criticând soluția pentru motivele prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9. pr. civ.

În motivarea recursului se susține, în esență, că reclamantul nu este îndreptățit la plata drepturilor salariale pretinse prin acțiune, întrucât prevederile art. 17 din Legea nr. 40/1991 nu mai au aplicabilitate în ceea ce privește drepturile de natură salarială ale primarului.

Intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare.

În recurs nu s-au administrat probe.

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate, dar și a dispozițiilor art. 3041. pr. civ. Curtea reține următoarele:

Art. 57 alin.5 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, lege organică care reglementează întreaga activitate a autorităților administrației publice, deci și a primarului, prevede în mod expres că pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției de primar, respectiv de viceprimar, și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salariul.

Primarul și viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.

Mai mult, în perioada de referință februarie 2006 - decembrie 2007, drepturile bănești ale funcției de primar au fost reglementate de Ordonanța Guvernului nr.3 din 12.01.2006 și Ordonanța Guvernului nr.10 din 31.01.2007. Aceste acte normative conțin prevederi cu privire la acordarea premiilor lunare în limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual, precum și acordarea de premii individuale echivalente cu media salariilor realizate în cursul anului (al 13-lea salariu)numai pentru personalul contractualși nu pentru funcția de primar, al cărei deținător nu își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă.

Față de aceste prevederi, Curtea observă că în mod greșit prima instanță a judecat cererea reclamantului în complet constituit pentru judecarea litigiilor de muncă, cauza de față fiind de competența contenciosului administrativ.

Pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1. pr. civ. rap. la art. 304 pct. 3. pr. civ. recursul va fi admis, sentința va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare secției competente a Tribunalului Teleorman.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

.Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI împotriva sentinței civile nr.715/08.04.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu intimatul-reclamant și intimatul-pârât CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI.

Casează sentința.

Stabilește competența soluționării cauzei în favoarea contenciosului administrativ și trimite cauza spre soluționare secției competente a Tribunalului Teleorman.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 30.09. 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.LH/th.red.

2ex-12.10.2009

Jud. fond:

Președinte:Valentina Sandu
Judecători:Valentina Sandu, Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 5270/2009. Curtea de Apel Bucuresti