Drepturi salariale (banesti). Decizia 53/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale
Decizia civilă nr.53/
Ședința publică din 20 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 3: Luminița
Grefier -
La ordine fiind judecarea recursului declarat de pârâta G, cu sediul în G str. -. - nr.3, împotriva sentinței civile nr.1288 din 21 august 2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
La apelul nominal a răspuns recurenta prin avocat, lipsă fiind intimata.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că intimata a depus la instanță la data de 19 ianuarie 2010 note de concluzii scrise în dublu exemplar, prin care a solicitat respingerea recursului formulat ca nefondat.
Se înmânează apărătorului recurentei, copie de pe notele scrise depuse de intimată.
Apărătorul recurentei, depune la dosar note de concluzii scrise pe care le dezvoltă oral în ședință publică, precizând că singurele acte în măsură să dovedească că intimata a fost sau nu la serviciu, sunt pontajele depuse la dosar, care sunt confirmate de unitate, și consideră că în raport de aceste acte este dovedit faptul că intimata a beneficiat de concediu de odihnă. Solicită admiterea recursului formulat și pe fond respingerea acțiunii formulate ca nefondată, întrucât din actele dosarului rezultă că recurenta a beneficiat de concediu de odihnă în lunile iunie și septembrie, astfel că actualizarea sumelor apare ca solicitare nefondată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr.1288 din 21 august 2009, Tribunalul Galația admis acțiunea formulatăde reclamanta, în contradictoriu cu pârâta G, obligând-o pe aceasta la plata drepturilor bănești reprezentând indemnizație de concediu odihnă, calculată pentru 18 zile concediu aferent anului 2006 și pentru 2 zile concediu aferent anului 2007.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele;
Prin cererea formulată și înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta G, obligarea la plata concediului de odihnă neefectuat în sumă de 303,80 RON, reactualizată cu indicele de inflație.
Motivându-și în fapt cererea, a arătat că a fost angajată la pârâtă în funcția de gestionar, în baza contractului de muncă nr.27330/13.09.2005 în perioada 1.09.2005 - 1.02.2007.
A invocat dispozițiile Codului Muncii.
Pârâta G, a formulat întâmpinare (filele 44 - 45 la dosar) prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată.
A arătat că potrivit statelor de plată depuse la dosarul cauzei, reclamanta a primit salariul aferent pentru fiecare lună în parte a anului 2006, respectiv ianuarie 2007, sume care includ și indemnizația de concediu aferentă, pentru care a semnat de primire.
A mai menționat că statele de plată nu cuprind o rubrică separată pentru zilele de concediu de odihnă, întrucât așa a fost conceput programul de calculator, însă încasarea salariilor aferente celor 12 luni calendaristice ale anului 2006, respectiv ianuarie 2007, face dovada deplină că drepturile bănești reprezintă echivalentul indemnizației de concediu de odihnă au fost plătite de către pârâtă, respectiv încasate de către reclamantă.
În probatoriu, a solicitat înscrisuri.
În drept, a invocat dispozițiile art.115 cod pr. civilă.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta a fost salariata societății pârâte G, în funcția de gestionar, potrivit copiei contractului individual de muncă (filele 2 - 5 la dosar) și copiei carnetului de muncă (filele 9 - 15 la dosar).
Potrivit contractului individual de muncă nr.27330/13 septembrie 2005 (filele 2-5 la dosar), încheiat între pârâta G și reclamanta, aceasta beneficia de 21 zile lucrătoare concediu anual de odihnă.
În conformitate cu dispozițiile art.145 (1) Codul Muncii, pentru perioada concediului de odihnă, salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.163 (1) Codul Muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
În prezenta cauză, pârâta a depus la dosarul cauzei state de salarii aferente anilor 2006 și 2007 (filele 30-42 la dosar), din conținutul cărora nu rezultă faptul că i-a fost achitată indemnizația de concediu de odihnă reclamantei pentru perioada solicitată de aceasta prin acțiune.
De altfel, pârâta prin precizările depuse la fila 28 la dosar, arată că atât în anul 2006 cât și în 2007, la dosarul reclamantei în cauză, nu se găsesc acte doveditoare efectuării concediului de odihnă, cu mențiunea că potrivit contractului individual de muncă, avea dreptul la 21 zile lucrătoare, iar conform legii în anul 2007 avea de efectuat 2 zile concediu de odihnă.
Impotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs, pârâta G, criticând-o pentru nelegalitate prin prisma motivelor prevăzute de art.304 pct.4, 5, 7 și 9 cod pr. civilă, invocând în argumentarea acestor critici următoarele;
- încălcarea dreptului la apărare prin respingerea cererii pârâtei de amânare a cauzei în vederea administrării probelor propuse prin întâmpinarea depusă;
- hotărârea recurată nu cuprinde motivele ce au fost avute în vedere la pronunțarea soluției respective și în acest context nu ar fi fost cercetat fondul cauzei;
- instanța de fond ar fi confundat îndemnizația de concediu cu prima de concediu întrucât reține că din actele depuse la dosar, respectiv statele de plată aferente anilor 2006 și 2007 nu rezultă faptul că reclamantei, i-ar fi fost achitată îndemnizația de concediu cuvenită;
- că respectiva hotărâre nu poate fi pusă în executare, instanța neindicând cuantumul sumei datorate reclamantei cu titlu de indemnizație de concediu.
Pentru toate acestea, recurenta solicită fie casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, fie modificarea în tot a acesteia și în rejudecare, respingerea ca nefondată a acțiunii reclamantei.
Recursul declarat este nefondat, pentru cele ce urmează;
Atât timp cât pârâta a precizat că nu există acte doveditoare efectuării zilelor de concediu de odihnă, recunoscând totodată dreptul reclamantei la 21 zile lucrătoare pentru anul 2006 și 2 zile pentru anul 2007, criticile privind greșita acordare a acestor drepturi bănești sunt total nejustificate și lipsite de suport probator.
Deși pârâta invocă încălcarea dreptului de apărare - prin imposibilitatea administrării probelor propuse în întâmpinare, trebuie precizat că instanța de fond i-a dat posibilitatea respectivă, prin amânarea judecării cauzei precum și a amânării pronunțării.
Mai mult, pârâta nu a fost în măsură să depună înscrisuri noi, justificative, nici în recurs.
Cât privește critica nemotivării soluției instanței de fond, Curtea, constată că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de art.261 pct.5 cod pr. civilă, instanța de fond argumentând soluția prin raportare atât la actele depuse în cauză, cenzurând apărările și susținerile părților cât și la textele de lege incidente în speță.
Nemulțumirea pârâtei cu privire la obligarea sa la plata drepturilor bănești cuvenite reclamantei și care urmează a fi calculate de serviciul contabil existent în cadrul societății pârâte, nu poate justifica criticile invocate.
Faptul că recurenta nu este de acord cu argumentele susținute în motivarea soluției nu poate să conducă la ideea nemotivării hotărârii respective.
Așa fiind, Curtea, va respinge ca nefondat recursul, criticile formulate fiind pur formale.
In drept, fiind aplicabile dispozițiile art.312 pct.(1) cod pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta G, cu sediul în G str. -. - nr.3, împotriva sentinței civile nr.1288 din 21 august 2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 ianuarie 2010.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /10.02.2010
Tehn.
4 ex./10.02.2010
fond - - + asistenți judiciari - și
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Viorica Mihai Secuianu, Luminița
