Drepturi salariale (banesti). Decizia 549/2010. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 549
Ședința publică din data de 27 Ianuarie 2010
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.2817/01.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, lipsind intimata pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părții prezente.
Recurentul reclamant, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr.2817/01.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC SA.
A fost obligată pârâta către reclamant la plata sumelor de 2234 lei reprezentând drepturi salariale pe perioada 01.12.2007 și 388 lei contravaloarea concediului de odihnă.
A fost obligată pârâta la 450 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin încheierea din 5 mai 2009 s-a dispus efectuarea unei expertize contabile.
Expertiza a fost întocmită de expert, care a concluzionat că drepturile bănești ale reclamantului, corespunzătoare perioadei 1 decembrie 2005 - 1 ianuarie 2007, totalizează suma de 2.334 lei, la care se adaugă 388 lei, sumă ce reprezintă contravaloarea concediului de odihnă.
Potrivit art. 155 Codul muncii, salariul cuprinde, salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Articolul 156 Codul munciia stabilit că " se plătesc înaintea oricăror obligații ale angajatorului".
Întrucît pîrîta nu a făcut dovada plății drepturilor salariale, instanța de fond a admis acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul precizând că prin cererea de chemare în judecată a solicitat instanței să oblige intimata la plata drepturilor bănești pentru perioada lucrată la SC SRL și SC SA respectiv concedii de odihnă neplătite, ore de noapte, are suplimentare peste programul normal de lucru, zile de sâmbătă și duminică, zile de sărbători legale.
Instanța a dispus efectuarea unei expertize care a stabilit drepturile salariale în cuantum total de 2722 lei.
Expertul nu a precizat însă din care din înscrisurile depuse la dosar rezultă drepturile stabilite și cuantumul fiecăruia dintre ele, cât reprezintă orele de noapte, orele suplimentare, zilele de sâmbătă și duminică și sărbători legale.
Sunt ștate de plată în care nu se regăsește, deși a fost salariatul intimatei și a lucrat în lunile respective, iar expertul nu a întocmit un tabel care să evidențieze aceste drepturi.
Instanța trebuia să arate fiecare capăt de cerere și apărările părților, probele ce au fost administrate, motivând pentru ce unele din ele au fost reținute iar altele înlăturate.
Curtea constată a fi fondat recursul și reține aplicarea în cauză a dispoz. art. 312 al.5 pr.civilă, având în vedere următoarele considerente:
Așa cum rezultă din motivele de recurs, reclamantul a investit instanța cu acțiune prin care solicita plata drepturilor salariale ce i se cuveneau pentru perioada lucrată la cele două societăți comerciale indicate în cererea de chemare în judecată, reprezentând concedii de odihnă neplătite, munca prestată sâmbăta și duminica și în zilele de sărbători legale, sporuri de noapte și ore de noapte.
Prin Încheierea din 05 mai 2009, instanța a dispus disjungerea cauzei privind pretențiile formulate de reclamant de la SC SRL, iar pentru stabilirea drepturilor solicitate de la cealaltă pârâtă, a încuviințat proba cu expertiză contabilă.
Este adevărat că reclamantul nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, dar aceasta nu înseamnă că instanța nu avea obligația să verifice modul de calcul al drepturilor salariale solicitate de către reclamant având în vedere faptul că, munca prestată în timpul nopții,în timpul repaosului săptămânal, în zilele de sărbători legale este reglementată distinct în Codul muncii, care recunoaște salariaților, anumite drepturi, fie sub forma unui spor la salariu de minimum 15% din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată -art.123 lit. b, spor la salariu pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal -art.132, spor la salariul de bază pentru munca prestată în zilele de sărbători legale,ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru - art.137 al 2..
Expertul desemnat în cauză, deși face referire la anumite înscrisuri în raport de care a calculat drepturile bănești cuvenite reclamantului, nu explică defalcat și nu cuantifică orele lucrate, în timpul nopții, în timpul repaosului săptămânal sau în zilele de sărbători legale, pentru a stabili cu exactitate dacă reclamantul, în raport de activitatea prestată, trebuie remunerat în raport cu prevederile din Codul muncii mai sus-menționate sau ale contractului colectiv de muncă, dacă societatea la care este angajat are un asemenea contract, care să prevadă drepturi egale cu cele mai sus-menționate sau eventual, superioare.
Cu toate că expertiza este deficitară, instanța își însușește punctul de vedere al expertului, făcând doar o trimitere expeditivă la dispoz. art. 155 și 156 din Codul muncii, fără însă a motiva hotărârea pronunțată, care potrivit art.261, al.1 pct. 5.civilă, trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Într-o asemenea situație, instanța de recurs este practic în imposibilitate a verifica susținerile recurentului, referitoare la modul de calcul al fiecăruia din drepturile salariale solicitate, pentru munca prestată în timpul nopții,în zile de sâmbătă și duminică și sărbători legale.
Sunt argumentele pentru care, Curtea constată că, prima instanță nu a lămurit fondul cauzei și în temeiul dispoz. art. 312 al.5, va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.2817/01.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 27.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Jud. MP/ 15.02.2010
Tehn.red. - 2 ex
/ M și I
Președinte:Carmen TomescuJudecători:Carmen Tomescu, Mariana Pascu, Florica Diaconescu