Drepturi salariale (banesti). Decizia 5538/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.2989/2009
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5538/
Ședința publică din data de 13 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Guranda Georgeta
JUDECĂTOR 3: Singh Ioana
GREFIER - - -
**********************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă - - GRUP, împotriva încheierii din data de 22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți: G, și - având ca obiect"drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta-pârâtă - - Membru Grup, prin apărător d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 28 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009, lipsind intimații-reclamanți G, și .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, din oficiu, pune în discuția părții recurente prezente excepția nulității încheierii atacate, pentru nesemnarea acesteia de către unul dintre asistenții judiciari.
Recurenta-pârâtă - - membru Grup, prin avocat, având cuvântul, solicită admiterea excepției invocate din oficiu, de către instanță.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției nulității încheierii de ședință recurate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin încheierea din data de 22 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de pârâta -, ca fiind inadmisibilă.
În considerente a reținut că, examinând excepția de neconstituționalitate sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 29 alin. 1, alin. 2 și alin. 3 din Legea nr. 47/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța a reținut că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.23 alin.3 din Legea nr.47/1992, republicată:"Nu pot face obiectul excepției de neconstituționalitate prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.".
În cauza de față este neîndoielnic că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Codul muncii adoptat prin Legea nr.53/2003, conform căruia"pe data intrării în vigoare a prezentului cod, se abrogă orice alte dispoziții contrare".
Această excepție de neconstituționalitate a art.298 alin.2 ultima liniuță din Legea nr.53/2003 a fost deja examinată și respinsă ca inadmisibilă de către Curtea Constituțională, prin Decizia nr.254/24.09.2009 publicată în Monitorul Oficial, partea nr.149/10.03.2009, cu motivarea că autorul excepției pune în discuție, de fapt, modul de aplicare în timp a unor norme legale, precum și raportul dintre legea specială și dreptul comun în materia dreptului muncii, aspecte ce țin de aplicarea legii ce revine instanței de judecată, iar nu Curții Constituționale.
, atât timp cât Curtea Constituțională, cu motivarea precitată, a decis că excepția de neconstituționalitate a art.298 alin.2 ultima liniuță din Codul muncii, este inadmisibilă, instanța de judecată nu mai poate aprecia că respectiva excepție este admisibilă.
Pe de altă parte, nu se poate invoca faptul că neexaminarea pe fond a unei asemenea cereri, de către Curtea Constituțională, nu probează îndeplinirea cerințelor art.29 alin.3 din Legea nr.47/1992, republicată, întrucât ar însemna să se interpreteze doar semantic, literal, citatele prevederi legale.
În fine, în condițiile în care această excepție a fost consacrată de Curtea Constituțională ca fiind inadmisibilă, nici nu se putea pune problema judecării cererii de sesizare în fața Curții, fiind de notorietate că inadmisibilitatea excepției are prevalență.
Împotriva sus-menționatei încheieri, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta - - membru Grup, ce a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a - Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că instanța și-a depășit atribuțiile stabilite prin Legea nr.47/1992, procedând la soluționarea pe fond a excepției, deși era ținută doar de rațiunile prevăzute de art.29 alin.1-3 din legea menționată, condiții cu prisosință îndeplinite în speță, respectiv, excepția a fost invocată în fața unei instanțe, privește norme dintr-o lege în vigoare nedeclarate anterior neconstituționale și care au legătură cu cauza, întrucât antamează asupra soluționării excepției de necompetență teritorială invocate.
Recurenta reiterează că, pornind de la premisa că atât Legea nr.168/1999, cât și Legea nr.53/2003 - Codul muncii sunt legi organice, se pune problema dacă cea dintâi mai este sau nu în vigoare, față de art.298 alin.2 ultima liniuță din cea de-a doua lege.
Ori, arată recurenta, acest text de lege a fot apreciat ca temei pentru o " abrogare implicită", pentru care nu mai există justificare legală după intrarea în vigoare a Legii nr.27/2000, care prin dispozițiile art.62 și art.63 impune, cu caracter imperativ, abrogarea expresă indirectă.
Abrogarea generică indirectă a constituit o modalitate cu caracter excepțional sub imperiul Decretului nr.24/2000, această modalitate de reglementare nu a mai fost precizată, noul mod de abordare fiind determinat atât de cerința coerenței sistemului legislativ, cât și pentru a asigura eficacitatea principiului separației puterilor în stat, nepermițând judecătorului să legifereze expres acolo unde legiuitorul a făcut implicit.
Mai arată că, în principal, motivele de neconstituționalitate au în vedere principiul efectivității juridice, care cere, astfel cum dispune art.15 din Legea nr.24/2000 și a dezvoltat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, să se evite paralelismul legislativ, să se adopte dispoziții legale coerente, cu vocația de a respecta drepturile și libertățile cetățenilor, care să aibă o aplicabilitate practică uniformă, cu evitarea jurisprudenței neuniforme.
Evocă prevederile art.1 alin.5 din Constituția României și arată că în temeiul acestuia, nici unei autorități publice, inclusiv Parlamentului, nu îi este permis să deroge implicit de la prevederile legii organice nr.24/2000, prin urmare, Codul muncii nu poate modifica implicit prevederile cuprinse în legea nr.168/1999, întrucât ar contraveni Constituției României, ce vorbește despre coerența legislativă, respectiv despre obligația absolută de respectare a prevederilor legale.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs se invocă dispozițiile art.29 din Legea nr.47/1992 republicată, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
La termenul de judecată din data de 13 octombrie 2009, în ședință publică, Curtea a pus în discuție, din oficiu, excepția nulității încheierii atacate (aflată filele 67 și 68 din dosarul fond), față de aspectul nesemnării acesteia de către unul dintre asistenții judiciari care a făcut parte din completul de judecată ce a soluționat prezentul conflict de muncă și care a formulat opinie separată.
Analizând, cu prioritate, potrivit dispozițiilor art.137 alin.1 Cod proc. civilă, excepția nulității hotărârii fondului, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată, astfel că o va admite, din următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art.258 alin.1 Cod proc. civilă:
"După ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndatădispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecătoriși în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate.".
Dispozițiile articolului menționat mai sus se coroborează cu dispozițiile art. 55 din Legea nr. 304 din -, republicată, privind organizarea judiciară, care prevăd că:
"(1)Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie din 2 judecători și 2 asistenți judiciari.
(2)Asistenții judiciariparticipă la deliberări cu vot consultativ șisemnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
(3)În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, prevederile art. 54 alin. (3) și (4) fiind aplicabile.".
Din interpretarea sistematică, logico-juridică a dispozițiilor legale suscitate, rezultă căse sancționează cu nulitatea nesemnarea hotărârii judecătorești - în speță, a încheierii atacate - de către unul dintre asistențiijudiciari,care a fost membru al completului de judecată specializat în soluționarea conflictelor de muncă,complet ce are o componență aparte, expres stabilită de lege.
În speță, cei doi asistenți judiciari au formulat opinie separată, însă unul dintre aceștia nu a semnat-
Întrucât este vorba despre nulitatea absolută, aceasta nu poate fi acoperită în nici un mod.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite excepția nulității încheierii atacate și, în consecință, va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă - - Membru Grup și va trimite cauza, spre rejudecare, aceleași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă - - GRUP, împotriva încheierii din data de 22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți: G, și .
Constată nulitatea încheierii atacate și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.10. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
- -
red: / tehnored:
2 EX. / 28.10.2009
Jud. fond:;
-
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Guranda Georgeta, Singh Ioana
