Drepturi salariale (banesti). Decizia 573/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 573
Ședința publică de la 07 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Ligia Vâlcu
JUDECĂTOR 3: Anca Pârvulescu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 1220/ 13 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurentelor reclamante, și, precum și a intimaților pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Se constată că la dosar au fost depuse concluziile scrise formulate de recurentele reclamante.
Reținând că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod pr. civilă, urmează a rămâne în pronunțare asupra recursurilor.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 1220/M din 13 iunie 2008, Tribunalul Brașova respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor, a respins acțiunea reclamantelor, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art.137 alin.1 proc.civ. instanța urmează să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor invocate in cauza.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finanțelor va fi respinsa pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, acesta având, în principal, următoarele atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, fiind necesar ca acesta să pună la dispoziția primilor doi parati fondurile necesare plății drepturilor salariale.
Ca urmare, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Tribunalul Brașov va fi respinsa,deoarece reclamantele au făcut parte din cadrul personalului auxiliar de specialitate al Judecătoriei Brașov,pe toata perioada solicitata prin acțiune.(fila 54)
Pe fondul cauzei instanța retine ca reclamantele fac parte din cadrul personalului auxiliar de specialitate al Judecătoriei Brașov.
Prin prezenta acțiune se invoca discriminarea creata de legiuitor prin neacordarea sporului de calculator de 15% din salariul de baza brut,spor ce se acorda insa altor categorii profesionale,precum personalul auxiliar de specialitate din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie,de salariatii Misterului Justitiei,de salariatii din domeniul sanitar,de salariatii in domeniul industriei chimice si petrochimice.
Potrivit art.27 alin.4 din OG nr.137/2000 "persoana interesata are obligatia de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminari directe sau indirecte,iar persoanei impotriva careia s-a formulat sesizarea ii revine sarcina de a dovedi ca faptele nu constituie discriminare."
Se observa astfel ca ca sarcina probei apartine reclamantelor,care trebuie sa dovedeasca in primul rand existenta unei fapte de discriminare.
Desi reclamantele au invocat faptul ca alte categorii profesionale beneficiaza de acest spor de calculator,nu s-au depus la dosar nici un fel de inscrisuri din care sa rezulte acest aspect.
Astfel,se invoca faptul ca beneficiaza de acest spor personalul auxiliar de specialitate din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, salariatii Misterului Justitiei,salariatii din domeniul sanitar,salariatii din domeniul industriei chimice si petrochimice,fara insa a se dovedi acest lucru.
In consecinta,nefiind dovedita fapta de discriminare,cererea reclamantelor de acordare a sporului de lucru la calculator,respectiv 15% din salariul de baza brut,pe perioada 10.04.2005 si in continuare,sume actualizate in raport cu rata inflatiei la data platii efective,este neintemeiata.
Pe cale de consecinta,petitul doi al actiunii,referitor la efectuarea cuvenitelor mentiuni in carnetele de munca ale reclamantelor urmeaza aceeasi soarta ca si principalul.
In ceea ce priveste cererea reclamantelor de a li se acorda trei zile in plus de concediu de odihna,in conformitate cu prevederile art.142 din Codul muncii,instanta o apreciaza ca fiind neintemeiata.
Astfel,salarizarea personalului de specialitate al instantelor judecatoresti se face de catre un act normativ special,respectiv Legea nr.567/2004,care prevede ca acest personal beneficiaza anual de un concediu de odihna platit de 30 de zile lucratoare.
Acordarea in plus a celor trei zile de concediu de odihna in baza prevederilor Codului muncii,nu poate fi facuta de catre instanta de judecata,deoarece reclamantelor li se aplica,in ceea ce priveste salarizarea,legea speciala,nu si Codul muncii.
Daca in legea speciala nu existau prevederi in ceea ce priveste numarul zilelor de concediu de odihna,s-ar fi aplicat prevederile legii generale- Codul muncii,ceea ce nu este cazul in speta de fata.
Împotriva aceste sentințe au declarat recurs reclamantele, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că, fiind discriminați, fără un criteriu obiectiv și rațional în vederea egalității de tratament, se impune acordarea drepturilor salariale solicitate, întrucât îndeplinesc, în virtutea funcțiilor ce le dețin, o muncă egală cu cea a grefierilor din cadrul celorlalte instanțe, Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul din cadrul Ministerului Justiției și Libertăților și trebuie să beneficieze de toate sporurile acordate acestora, eliminându-se astfel discriminarea creată prin încălcarea principiului egalității între salariați: salariu egal la muncă egală.
Cu privire la petitul referitor la acordarea a trei zile în plus la concediu, au solicitat instanței de recurs să constate că reclamantele desfășoară muncă în condiții deosebite și sunt îndreptățite să beneficieze de acest drept.
Au fost formulate întâmpinări, în cauză, de către intimatele pârâte Tribunalul Brașov și Direcția Generală a Finanțelor Publice B ca reprezentantă a Ministerul Economiei și Finanțelor, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate de reclamante, instanța constată că acesta este nefondat.
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Brașov.
Dispozițiile art.30 din OUG nr.177/2002 a prevăzut că: "1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, la instanțele judecătorești și parchete, se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Ulterior OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor,procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, actul normativ în vigoare a preluat același text care prevede în art.7 care stabilește următoarele: "(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții."
În ceea ce privește pe reclamanții personal auxiliar de specialitate art. 48 din Legea nr. 50/1996 prevedea că: "(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, în laboratoarele de criminalistică, tipografii, în compartimentele de multiplicare sau în alte locuri de muncă se poate acorda un spor de 15% din salariul de bază brut, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții."
Ulterior, potrivit art.22 din OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești "(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
(2) Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii."
Din interpretarea textelor de lege incidente în materia salarizării magistraților și personalului auxiliar mai susmenționate rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea, pe baza unei expertize de specialitate, a existenței unor condiții de muncă, care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
Prin urmare, sporul în discuție poate fi acordat o singură dată având un spectru larg de aplicare în funcție de condițiile grele, vătămătoare sau periculoase în care-și desfășoară activitatea reclamanții și nu pentru fiecare condiție considerată vătămătoare la locul de muncă intervenită în timpul derulării raportului de muncă.
Sporul de 15% este deja acordat reclamanților însă nu cu denumirea de spor de calculator ci cu titlu de spor pentru condiții vătămătoare.
În ceea ce privește discriminarea pretinsă de reclamanți raportat la alte categorii de personal care încasează spor de calculator din domeniul sănătății etc. instanța constată că nu sunt întrunite cumulativ condițiile pentru ca o faptă să fie calificată ca fiind faptă de discriminare.
Chiar dacă, în cazul de față s-ar reține că un criteriu de discriminare ce a stat la baza tratamentului diferențiat aplicat reclamanților poate fi "categoria profesională" așa cum se arată și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în punctul de vedere exprimat - fila 75 dosar tribunal - nu sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de art.2 din OG 137/2007 respectiv "tratamentul diferențiat" - în speță salarizarea diferențiată între categoria profesională a reclamanților și alte categorii profesionale din rândul salariaților bugetari.
Pentru a exista discriminare, tratamentul diferențiat trebuie să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege unor persoane aflate în situații comparabile.
În speță aceste condiții nu sunt îndeplinite.
Pe de altă parte, instanța trebuie să respecte la pronunțarea prezentei sentințe deciziile Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea art.27 alin.1 din OG 137/2000 deoarece potrivit art.31 alin.3 din Legea 47/1992 "dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul nu pune de acorda prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției". Pe durata acestui termen dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale suntsuspendate de drept.
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000 prin decizia 821/3.07.2008, 818/3.07.2008, 820/2.07.2008 aceste decizii fiind publicate în MO din 16.07.2008 și fiind obligatorii pentru instanța de fond.
Fundamentul juridic al cererii de chemare în judecată presupune chiar interpretarea dispozițiilor art.2 și art.27 din OG 137/2000 în sensul pe care Curtea Constituțională l-a considerat neconstituțional.
Admițând recursul instanța ar fi apreciat că "omisiunea legiuitorului de a le acorda și reclamanților beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii și normelor comunitare". Or, prin deciziile mai sus arătate un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței pe care-și fundamentează reclamanții pretențiile - înțeles prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative (cazul în speță) a fost considerat neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat.
Prin urmare, instanța va respinge recursul reclamantelor referitoare la acordarea sporului de calculator și înscrierea lui în carnetul de muncă ca neîntemeiate.
Cu privire la acordarea a 3 zile concediu de odihnă, instanța reține că pretențiile sunt nefondate.
Potrivit art.65 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate: " (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare."
Având în vedere că textele de lege enunțate mai sus sunt dispoziții cu caracter special potrivit principiului "specialia generalibus derogant", acestea au prioritate față de dispozițiile din Codul muncii. Reclamanții nu pot invoca regulile generale prevăzute de legislația muncii din moment ce actele normative speciale nu reglementează zile de concediu suplimentare pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare.
În acest sens invocăm art.1 alin.(2) din Codul muncii potrivit căruia "Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii".
Este de observat că durata concediului de odihnă de care beneficiază personalul din sistemul autorității judecătorești este reglementată de legislația specifică acestor categorii profesionale.
În raport de considerentele mai sus indicate, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod pr. civilă, urmează a respinge recursul reclamantelor.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantele, și, împotriva sentinței civile nr. 1220/2008 a Tribunalului Brașov.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 7 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red LV - 8.05.09
Dact. - 8.05.09
2 ex.
Red. fond -
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Ligia Vâlcu, Anca Pârvulescu
