Drepturi salariale (banesti). Decizia 655/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 655
Ședința publică de la 10 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș
JUDECĂTOR 2: Petrina Manuela Aștefănesei
JUDECĂTOR 3: Sorina
Grefier:
******************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de recurent DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE B - în calitate de reprezentant al MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.261 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.-
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata Consiliul local consilier juridic lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța, unește excepția de tardivitate a recursului, pusă în discuție la termenul anterior cu fondul cauzei, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul intimatei Consiliul local lasă la aprecierea instanței excepția de tardivitate iar pe fond solicită respingerea recursului ca nefondat.
S-au declarat dezbaterile închise.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată că:
Prin sentința civilă nr.261/D/ din 18.02 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanții, prin reprezentant Sindicatul Liber din Judetului B, împotriva pârâților Scoala cu Clasele I-VIII Gh., Consiliul Local și Inspectoratul Scolar al Judetului
și în temeiul art.50 alin.(1) și (2) din Legea nr.128/1997 au fost obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale neacordate reprezentând contravaloarea transelor suplimentare care se acordă la 30,35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ pe o perioadă de 3 ani anterioară introducerii prezentei acțiuni,până la zi, la data pronunțării precum si in continuare pentru viitor, după cum urmează:
- - transa 30 ani, începând cu 30.VI.2006;
- - transă de 30 ani, începând cu 31.08.2006:
. - tranșă de 30 ani, începând cu 11.II.2005 și transa de 35 ani, începând cu 31.08.2007, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.-
Prin aceiași hotărâre a fost admisă și cererea de chemare în garanție, formulată de pârâtul Consiliul local a Ministerului Finanțelor Publice și a fost obligat chematul în garanție să asigure fondurile necesare plății drepturilor salariale de mai sus.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr- din 11.02.2008, reclamanții au chemat în judecată pârâții Școala cu clasele I-VIII Gh., Consiliul Local și Inspectoratul Școlar B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata drepturilor salariale neacordate, reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30,35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, pe o perioadă de 3 ani anterioară introducerii acțiunii, actualizată în funcție de coeficientul de inflație, defalcat pe fiecare lună, până la data efectivă a plății.
În motivarea cererii s-a arătat că salarizarea personalului didactic este reglementată în principal de prevederile Lg.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, iar potrivit art.50 din acest act normativ, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30,35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime, acordându-se o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Deși Legea 128/1998 a suferit numeroase modificări dar și abrogări ale unor aliniate, totuși prevederile art.50 alin (1) și (2) nu au fost modificate sau abrogate.
Această creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare nu s-a acordat nici reclamantului, ceea ce a determinat ca toate drepturile salariale care se stabilesc conform Legii 128/1997 să fie greșit calculate, precum și efectuarea de înscrisuri eronate în carnetele de muncă, cu consecința calculării greșite a pensiilor.
Motivând în drept acțiunea, reclamanții au invocat disp.art.283 alin (1) lit.c) din Codul muncii, ale art.48-51 din Legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, iar în dovedirea susținerilor lor au depus la dosar înscrisuri (fl.41-102,108-109).
La termenul din 16.04.2008 pârâtul Consiliul Local a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și cerere de chemare în garanția a Direcției Generale a Finanțelor publice și Ministerului Economiei și Finanțelor pentru a fi obligat la plata sumelor necesare, in cazul in care ar cădea in pretenții, sumele reprezentând salariul personalului didactic fiind virate bugetului local de la bugetul național în urma distribuirii acestora de către Ministerul Economiei și Finanțelor.
in garanție nu au formulat întâmpinare si nici nu au fost reprezentate în instanță.
Deși legal citate, celelalte instituții pârâte nu au trimis reprezentant în instanță și nici nu au depus întâmpinare la dosar.
Acțiunea este legal scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar potrivit art. 285 Codul muncii.
Examinând înscrisurile aflate la dosar, instanța a reținut următoarele:
Reclamanții au fost încadrați la Școala cu clasele I-VIII Gh., jud. B, si au realizat tranșele de vechime in învățământ astfel:
- - transa 30 ani, începând cu 30.VI.2006;
- - transă de 30 ani, începând cu 31.08.2006:
. - tranșă de 30 ani, începând cu 11.02.2005 și transa de 35 ani, începând cu 31.08.2007.( fapt ce rezultă din cărțile de munca depuse la dosar la filele 41-102 si tabelele filele 108-109).
Potrivit art. 50 din legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, personalul didactic din învățământul preuniversitar, beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30,35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ (alin. 1), pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime acordându-se creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Cum pârâții nu au făcut dovada acordării drepturilor salariale solicitate, în temeiul art.269 Codul muncii, instanța a admis acțiunea, astfel cum a fost formulată și a obligat pârâții să plătească sumele rezultând din creșterea coeficientului de ierarhizare potrivit art.50 alin.2 din Legea 128/1997, corespunzător tranșelor de vechime de 35 și 40 ani.
În ceea ce privește cererea de chemare in garanție aceasta a fost admisă în speță fiind întrunite prevederile art. 60 Cod proc.civilă.
Astfel, potrivit art.7 din Legea 85/1995, învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat si de la bugetele locale.
De asemenea, potrivit art. 167 si art. 170 din Legea 84/1995, finanțarea unitaților de învățământ se face din bugetele locale, iar repartizarea acestor fonduri se face prin Hotarare a Consiliului Local.
Prin urmare Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP a fost obligat să asigure fondurile necesare plății drepturilor salariale mai sus arătate.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și în motivare arată că nu are nici un raport juridic, legal sau convențional de natură să creeze în sarcina sa obligația de a plăti drepturile bănești reclamanților.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Consiliul local a solicitat respingerea recursului.
Din oficiu, instanța a pus în discuție tardivitatea cererii de recurs, care are data certă la 31 martie 2009 dar care a fost comunicată instanței prin fax în termen la 30 martie 2009.
Asupra excepției Curtea reține următoarele:
În procesul civil încunoștiințarea părților despre cuprinsul unor acte de procedură se realizează prin comunicarea acestora.-
Potrivit legii, comunicarea este necesară numai în situații expres prevăzute. -
Comunicarea actelor de procedură și citațiile sunt reglementate în titlul II, capitolul II din Codul d e procedură civilă.-
Dispozițiile generale de procedură se aplică oricărei cereri adresate instanțelor judecătorești și oricărui act de procedură efectuat de părți, excepțiile fiind admise de lege doar în situații strict determinate și pentru motive particulare.-
În speță, însă excepția de tardivitate a recursului nu este de admis întrucât nu există nici o dispoziție referitoare la judecata recursului care să deroge de la dispozițiile generale de procedură privind comunicarea actelor de procedură privind comunicarea actelor de procedură instituite ca principii în materie de art.86 Cod procedură civilă.
În atare situație, transmiterea cererii de recurs prin fax și confirmarea acesteia în termen respectă dispozițiile imperative impuse de art.86 alin(3) Cod procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă Curtea reține că recursul este neîntemeiat pentru considerentele ce succed.-
Recurentul nu a fost obligat să plătească reclamanților drepturi salariale, cum greșit susține prin motivele de recurs.-
Prima instanță a stabilit în sarcina sa o obligație de garanție în raport cu pârâtul Consiliul local în condițiile art.60 Cod procedură civilă.
Această obligație îi incumbă în baza art.7 din Legea nr.84/1995 privind învățământul care stabilește că învățământul de stat este finanțat de buget (de stat și local) și art.167 și 170 din aceiași lege care obligă bugetele locale să finanțeze cheltuielile din învățământul universitar de stat.-
Față de acestea, Curtea constată că recursul nu se încadrează în motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă și urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată excepția tardivității recursului.
Respinge ca nefondat recursul promovat de recurent DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE B - în calitate de reprezentant al MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.261 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, cu opinia separată a judecătorului - - - în sensul admiterii excepția de tardivitate.-
Irevocabilă.
Prionunțată în ședință publică azi 10 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
Pentru judecător - plecată
în concediu de odihnă
PRȘEDINTE INSTANȚĂ
OPINIE SEPARATĂ
Am formulat opinie separată considerând că excepția tardivității trebuia admisă cu consecința respingerii recursului ca tardiv justificat de următoarele considerente:
Hotărârea recurată ( civ. 261/D/18.02.2009 ) a fost comunicată pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la sediul din B la 19.03.2009 ( conf. dovezii de la fl. 140 fond ) și la sediul B la 18.03.2009 ( conf. dovezii de la fl. 141 fond ).
Potrivit dispozițiilor speciale în materia litigiilor de muncă, respectiv art.80 din Legea nr.168/1999, termenul pentru declararea recursului era de 10 zile și se împlinea, conform art. 101 alin.3 pr.civ. la 30.03.2009 ( inclusiv ).
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin B, a înaintat prin fax recursul declarat împotriva civ. 261/2009 a Tribunalului Bacău la 30.03.2009, primind dată certă la 31.03.2009 ( conform dovezii de la fl. 4 recurs ).
În determinarea momentului final al respectivului termen procedural consider că trebuia avut în vedere fie data când cererea a primit dată certă ( prin viza personalul abilitat cu primirea corespondenței ) la Tribunalul Bacău, fie cel prevăzut de art.104 Cod procedură civilă -respectiv al predării recomandate la oficiul poștal înainte de împlinirea termenului -, întrucât numai aceste modalități sunt acceptate de legiuitor pentru actele de procedură prevăzute de art.103C.pr.civ.
Totodată, am apreciat că trimiterea prin fax, deși nu este prevăzută ca modalitate de înaintare a actelor de procedură prevăzute sub condiția respectării unui termen legal, va putea fi considerată ca făcând dovada exercitării dreptului în termen, numai dacă a primit dată certă în interiorul acelui termen. Necondiționarea acestui mod de transmitere de o astfel de procedură - a datei certe - nu este cerută situațiilor prev. de art. 86.pr.civ.
Prin urmare, cum în cauză recursul nu a fost transmis instanței prin poștă, și nici nu a fost depus și înregistrat în termen la tribunal (indiferent de modalitatea depunerii), acesta trebuia considerat ca fiind tardiv.
Judecător - - -
Red.sent.,
Red.dec.JG/1 iulie 2009-
Red./22.06.2009 Tehn.red.EG/3 iulie 2009
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Petrina Manuela Aștefănesei, Sorina
