Drepturi salariale (banesti). Decizia 7316/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7316
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin Președinte Secție
-- --Vicepreședinte Instanță
-- --- Judecător
Grefier
XXX
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 2469/17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA și LA TRIBUNALUL DOLJ, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal.
S-a arătat că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 pct. 2 cod procedură civilă.
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului civil de față
Prin sentința nr. 2469/17.06.2009, Tribunalul Dolj, a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA.
A obligat pârâții la plata sporului de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu 12.05.2008 și până la intervenirea unei cauze legale de modificare ori stingere a dreptului, sume reactualizate.
A obligat pârâtul Tribunalul Dolj să facă mențiunile cuvenite în carnetul de muncă.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamantul a fost angajat la Tribunalul Dolj ca specialist IT la data de 12.05.2008.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 567/2004,în forma publicată la data de 18.04.2008, " (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT".
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, magistratii si personalul auxiliar de specialitate beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar, pentru risc si suprasolicitare neuropsihica.
Prin art. I pct. 42 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, s-a dispus ca art. 47 se abroga.
Au mai fost arătate că în practica instanțelor judecătorești nu a existat un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, în raport cu prevederile de abrogare a acestor dispoziții prin art. I pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996, Inalta C de Casație si Justiție, examinând recursul în interesul legii cu care a fost sesizată, a pronunțat decizia nr. 21/ 10.03.2008 în sensul că, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de baza brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Pentru a se pronunța astfel instanța supremă examinat legalitatea mecanismelor de adoptare a normei legale în discuție, concluzionând că "nici în prezent dispozițiile respective nu si-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele si condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței art. 108 alin. (3), în forma republicata in 2003 Constituției României ".
Având în vedere că reclamantul face parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanței si decizia 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție obligatorie pentru instanțe,în virtutea dispozitiilor art.329 alin. 3.proc.civ, instanța a admis acțiunea si a obligat pârâții la plata sporului de 50% din salariul de bază brut lunar începînd cu 12.05.2008 și până la intervenirea unei cauze legale de modificare ori stingere a dreptului, sume reactualizate cu indicele de inflație.
Acordarea indicelui de inflație nu a reprezentat altceva decât aplicarea principiului echității, în sensul recuperării acestor drepturi la valoarea lor reală, reclamantul neputând fi pus în situația de a suporta consecințele deprecierii monetare.
Cererea accesorie formulată de reclamant privind obligarea la efectuarea mențiunilor legate de sporul de 50% în carnetul de muncă este fondată întrucât se întemeiază pe prevederile art. 11 alin.2 din Decretul nr. 92/1976, Decretul 738/1969 și. nr. 136/1986 privind metodologia întocmirii, completării, păstrării și evidenței carnetului de muncă ( Anexa la Ordin, pct.4 lit. "b", final și pct. 5).
In acest sens instanța a reținut că principalul document prin care se face dovada vechimii în muncă, veniturilor și în consecință stă la baza stabilirii drepturilor de asigurări sociale este carnetul de muncă.
In consecință, în raport de prevederile Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, instanța a obligat pârâtul Tribunalul Dolj, ce deține carnetul de muncă al reclamantului, pentru a face mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, criticând soluția tribunalului pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, se arată că instanța a depășit limitele puterii judecătorești, acordând drepturi salariale fără ca acestea să fie prevăzute de lege, fiind incident motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 din Codul d e procedură civilă.
Recurentul mai susține că specialiștii IT nu sunt și nu au fost niciodată beneficiari ai sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Mai susține recurentul că potrivit argumentației expuse în motivarea deciziei nr. 21/2008 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică se cuvine exclusiv categoriilor de personal care la data emiterii OG nr. 83/2000 beneficiau de acest spor. La momentul adoptării OG nr. 83/2000, specialiștii IT aveau calitatea de funcționari publici.
În ce privește acordarea sporului pentru viitor, recurentul susține că instanța nu poate aprecia cu certitudine menținerea raporturilor de muncă, cum de altfel nu se poate pronunța cu privire la reglementările legale ce vor apărea în materie.
În drept, recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 4 și 9 din Codul d e procedură civilă.
Prin Decizia nr. 21/2008 pronunțată în recursul în interesul legii, ICCJ a constatat urmatoarele aspecte.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, magistratii si personalul auxiliar despecialitate beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar, pentru risc si suprasolicitare-neuropsihica.
Sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 si prin art. 231din Legea nr. 56/1996, modificata si completata, a fost efectiv platit magistratilor si personalului auxiliar de specialitate, fiind evidentiat ca atare in carnetele de munca.
Prin art. I pct. 42 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organelle autoritatii judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, s-a dispus ca art. 47 se abroga.
Aceasta ordonanta a Guvernului a fost aprobata prin Legea nr. 334/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 370 din 9 iulie 2001.
Cum este firesc, activitatea de legiferare intra in atributiile exclusive ale Parlamentului Romaniei, care, potrivit art. 73 alin. (1) din Constitutie, adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
Este adevarat ca, in temeiul unei legi speciale de abilitare, Parlamentul poate delega atributia adoptarii de acte normative Guvernului Romaniei, care emite ordonante, in temeiul acelei legi speciale, insa numai in limitele si in conditiile prevazute in acea lege [art. 108 alin. (3) din Constitutie]. Dar asemenea ordonante nu pot fi emise decat pentru domeniul de reglementare al legilor ordinare, iar nu si al legilor organice.
Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 a fost emisa, asa cum rezulta din preambul, in baza art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat sa modifice si sa completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata.
La randul ei, Legea nr. 24/2000, in vigoare la data emiterii Ordonantei Guvernului nr. 83/2000, definind modificarea, completarea sau abrogarea unui act normativ, prin art. 57, 58 si 62, precizeaza ca modificarea unui astfel de act consta in schimbarea expresa a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia si redarea lor intr-o noua formulare, iar completarea actului normativ consta in introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in texte care se adauga elementelor structurale existente, si, in fine, ca abrogarea se refera la prevederile cuprinse intr-un act normativ, contrare unei noi reglementari de acelasi nivel sau de nivel superior, care trebuie sa isi inceteze aplicabilitatea.
Reiese deci ca modificarea, completarea sau abrogarea totala sau partiala a unui act normativ reprezinta institutii juridice diferite, cu efecte distincte.
Or, prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat sa modifice si sa completeze, iar nu sa si abroge Legea nr. 50/1996, nici total si nici partial.
Mai este de retinut ca la momentul emiterii Ordonantei Guvernului nr. 83/2000 era in vigoare si Legea nr. 56/1996 care reglementa salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor Curtii Supreme de Justitie, ale magistratilor-asistenti si ale celorlalte categorii de personal.
In acest sens, in Legea nr. 56/1996, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1997, aprobata la randul ei prin Legea nr. 126/2000, se prevedea la art. 231ca pentru risc si suprasolicitare neuropsihica judecatorii si magistratii-asistenti beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza lunar.
Cu toate ca Guvernul Romaniei nu a fost abilitat prin Legea nr. 125/2000 sa modifice sau sa completeze Legea nr. 56/1996, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1997, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 126/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 333 din 18 iulie 2000, totusi, prin art. IX alin. (2) paragraful 1 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 s-au abrogat dispozitiile art. 231din Legea nr. 56/1996.
In acest fel, prin emiterea Ordonantei Guvernului nr. 83/2000 au fost depasite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul Romaniei, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 108 alin. (3), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
Prin urmare, judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar, conform acestei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr 444 din 13 iunie 2008.
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie, conform dispozițiilor art. 329, alin. 3 din Codul d e procedură civilă, pentru instanță.
În concluzie, susținerea recurentul în sensul că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești este nefondată.
În ce privește a doua critică analiza instanței trebuie în mod necesar sa pornească de la perioada de timp pentru care reclamantul a solicitat plata drepturilor salariale. Iar în speța de față această perioadă începe cu data de 12.05.2008.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 567/2004 modificata prin Legea nr. 97 /2008, "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT".
Este evident astfel că pentru perioada de timp dedusă judecății, reclamantul a avut calitatea de personal auxiliar se specialitate, fapt care îl îndreptățea la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În ceea ce privește critica recurentului legată de acordarea sporului pentru viitor, Curtea o apreciază ca fiind nefondată. În mod constant pârâtul a negat existența dreptului reclamantului la plata sporului. Instanța de fond, constatând aceasta a dispus obligarea pârâților la plată până la intervenirea unei cauze legale de modificare ori stingere a dreptului. Nu se poate susține că dreptul la plata acestui spor este eventual, acest drept există până la intervenirea unei cauze de modificare sau stingere a dreptului, cum în mod corect a reținut instanța de fond.
Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 2469/17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA și LA TRIBUNALUL DOLJ, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2009.
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin - - | JUDECĂTOR 2: Mihaela Cotora Manuela Preda - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
Red.
05.01.2010
/
Președinte:Dorina StoichinJudecători:Dorina Stoichin, Mihaela Cotora Manuela Preda
