Drepturi salariale (banesti). Decizia 817/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 817/
Ședința publică din 31 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantele, -, și, cu domiciliul ales la sediul Judecătoriei Făurei,-, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 20/9.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți TRIBUNALUL BRĂILA, cu sediul în B, calea nr. 47, CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-, MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,- sector 5, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, cu sediul în B, nr.1-3 sector 1.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurentele - reclamante au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin sentințe civilă nr. 20/F/9.10.2008 Curtea de APEL GALAȚI Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
A respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel G, Tribunalul B, și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminarii.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea introductivă înregistrată sub nr. 799/113/31.03.2008 pe rolul Tribunalului Brăila, reclamantele, și, personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Făurei, au chemat în judecată pe pârâții TRIBUNALUL BRĂILA, Curtea de APEL GALAȚI, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând:
-obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și TRIBUNALUL BRĂILA, în calitate de ordonatori de credite, la plata drepturilor salariale constând în sporul de lucru la calculator, respectiv 15% din salariul de bază brut pe perioada aprilie 2006 și în continuare, sume actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective a acestora, și obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă;
- să se acorde 3 zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data introducerii acțiunii precum și cu 2 ani înaintea acestei date;
- să fie obligați pârâții TRIBUNALUL BRĂILA și Curtea de APEL GALAȚI la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că din anul 2006 lucrează numai la calculator toate cele 8 ore zilnic și nu au primit drepturile aferente acestei munci, așa cum sunt încasate de către alți salariați din alte domenii sau de către salariații din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
S-au considerat discriminate în raport cu alți salariați ai statului, funcționari publici și demnitari care desfășoară o activitate ce presupune utilizarea calculatorului, dar care pentru aceasta primesc sporuri salariale substanțiale în timp ce personalul auxiliar din cadrul instanțelor Statul - ordonator de credite nu le acordă acest drept.
Prin aceasta s-au încălcat prevederile art.1 al.2 lit.2 pct.I din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare care prevăd că "Principiul egalității între cetățeni și al excluderii discriminării sunt garantate în special prin exercitarea și a drepturilor economice constând în salariu egal pentru muncă egală o remunerație echitabilă și satisfăcătoare".
Astfel, sporul de calculator este încasat de către:
- Personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție - serviciul contabilitate și informatică (conform unui ordin intern);
- Salariații Ministerului d e Justiție (conform unui ordin intern);
- Salariații din domeniul industriei chimice și petrochimice (conform art.50 alin.4 din contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din industria chimică și petrochimică);
- Salariații din domeniul sanitar (ordinul ministrului sănătății nr.414/2006 pentru aprobarea reglementărilor contabile specifice domeniului sanitar - anexa din 17.04.2006; ordinul 721/2005 modificările ulterioare în anexa 3, pct. 8 se prevede că personalul care lucra 75% din timp cu calculatorul be3neficiază de un spor de 15% din salariul de bază. Ca modalitate de exprimare a măsurilor de mai sus, la art.18 alin.1 din aceeași anexă se stipulează că "în baza prevederilor art.61 din Legea nr.188/1999, republicată, și ale Titlului VIII din Legea nr.53/2003, funcționarilor publici, personalului contractual li se acordă lunar drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii, în cuantum de 300 lei brut, în limita fondurilor disponibile".
Legat tot de măsura protecției sănătății și securității în muncă, au exemplificat sporurile la salariu, ce pot fi stabilite până la limita maximă permisă de lege, pentru locurile de muncă, cu condiții grele sau vătămătoare și care au fost acordate personalului contractual și funcționarilor publici, chiar de la nivel local, în urma aprobării ordonatorului principal de credite, prin dispoziția conducătorului unității, dar și prin intermediul convențiilor/acordurilor:
- sporul de calculator de până la 15% din salariul de bază;
- sporul pentru condiții vătămătoare, de până la 10% din salariul de bază, pentru cei care desfășoară activitate în autoritățile și instituțiile publice în care funcționează instalații generatoare de electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență, stații de bruiaj;
Nu există nici o îndoială că acest spor li se datorează, fiindcă unei părți a salariaților li s-a și acordat, fără să existe vreo diferență între activitatea lor, or legea este aplicabilă tuturor, în mod egal.
Nici împrejurarea că li se plătește un alt spor (condiții grele - ) nu poate fi o explicație, deoarece sporurile pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a câte unui drept, distinct.
Folosirea zilnică a ecranului de vizualizare trebuie să fie întreruptă periodic prin pauze, care să reducă suprasolicitarea în fața ecranului de vizualizare (conform nr.HG1028/2006).
Deși pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor munca la calculator este o necesitate zilnică, ținând cont de efectele pe termen ale unei asemenea activități, cu toate acestea legiuitorul nu le-a recunoscut în prevederile Legii nr.303/2004 riscurile mari la care sunt expuși și nici dreptul la sporul salarial de lucru la calculator de 15%. Această atitudine a statului în principal, dar și a celorlalți pârâți față de reclamante comparativ cu ceilalți funcționari publici exemplificați, evidențiază discriminarea.
Fiind discriminați potrivit prevederilor nr.OG137/2000 au dreptul la despăgubiri constând în plata sporului de lucru la calculator de 15% calculat la salariul de bază începând cu data de 1 aprilie 2006 de când au fost obligate să utilizeze calculatorul, fără a le fi plătit acest spor.
Așa cum sunt și normele Directivei Comunității Europene cu privire la restricționarea folosirii anumitor substanțe dăunătoare întrebuințate în fabricarea aparatelor electrice și electronice (abreviere ), care a intrat în vigoare anul trecut, cere limitarea utilizării a 6 metale grele, socotite periculoase, utilizate în procesul de producție. Dintre acestea fac parte mercurul, cadmiul, bromul, iar valorile maxime admise ale concentrațiilor acestora sunt stabilite prin directiva CE, în procente, pentru fiecare substanță catalogată a fi nocivă.
În urma analizelor de laborator specialiștii desemnați de organizația ecologică au constatat prezența, peste limitele admise, în componentele externe și interne ale computerelor a mercurului, bromului, policlorurii de vinil, cât și a altor substanțe chimice nocive care au fost menționate pe lista.
Din cauza căldurii, care se degajă atunci când un aparat electronic se află în stare de funcționare, compușii se pot evapora și pot pătrunde în organism, afectând în mod indiscutabil sănătatea oamenilor.
de specialitate au arătat că plumbul inhalat sub formă de vapori sau ingerat în cantități mici, duce la afecțiuni grave ale creierului și sistemului nervos; vaporii de cadmiu sunt cancerigeni, nichelul provoacă alergii.
În afară de pericolul pe care-l reprezintă metalele și celelalte materiale din care sunt confecționate calculatoarele, organismul uman poate fi afectat și de dureri musculare provocate de utilizarea mouse-ului.
Folosirea îndelungată a monitoarelor, care în mare parte nu au ecrane de protecție, provoacă boli de.
Urmare a neacordării acestui spor au fost încălcate dispozițiile art.5 alin.1 din Legea nr. 53/2000 care stipulează că în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii. S-au încălcat, de asemenea, și dispozițiile art. 38 alin.2 din Constituția anterioară precum și ale art. 41 al.2 din Constituția revizuită care stipulează dreptul la muncă și la protecția socială a muncii care include evident și plata sporului de lucru la calculator.
Au fost încălcate prevederile art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului ce fac parte din dreptul intern, potrivit cărora: "Toți oamenii sunt egali în fața legii și au dreptul fără deosebire la o protecție egală a legii".
"Toți oamenii au dreptul la o protecție egală împotriva oricărei discriminări care încalcă Declarația și împotriva oricăror provocări la o astfel de discriminare".
Art.I al.2 lit.e pct.I din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prevede că "principiul egalității între cetățeni, al excluderii discriminărilor sunt garantate prin exercitarea drepturilor .economice în special dreptul la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare".
Discriminarea categoriei profesionale a magistraților rezultă și din art. 1 din Protocolul 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului potrivit cărora "1.Dreptul de a te bucura de oricare din drepturile prevăzute de lege, trebuie asigurat fără nici o discriminare2. Nimeni nu poate face obiectul unei discriminări, bazate pe oricare din motivele menționate în paragraful 1 din partea nici unei autorități publice".
Deși lucrează în condiții grele și beneficiază de sporul corespunzător acestor condiții, totuși nu beneficiază de cele cel puțin 3 zile în plus la concediul de odihnă, așa cum este prevăzut în art. 142 din Codul muncii ( art.142 - salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare).
În baza art. 41 alin.2 din Constituția României, salariații au dreptul la măsuri de protecție socială ce privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege, iar în temeiul art. 53 din Constituția României "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav".
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Totodată conform dispozițiilor prevăzute în art.40 pct.2 lit.c din Codul muncii pârâta "are obligația de a le ne acorda toate drepturile ce decurg din lege".
Cererea este întemeiată pe principiul nediscriminării, statuat în mai multe acte normative, între care și OG137/2000, care în art.27 al.2 prevede că termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei.
În drept, și-au întemeiat acțiunea pe prevederile nr.OG 137/2000 privind discriminarea, cu precădere pe art. 1 alin.2 lit.e pct.I, pe prevederile protocolului nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și pe prevederile Constituției României ce reglementează egalitatea în drepturi, nediscriminarea, pe dispozițiile art.14 alin. 1 din Legea nr. 56/1996, art. 6, al.2, art. 40, cpt.2 lit.c, art. 142 și art. 269 din Codul muncii.
În dovedirea acțiunii au solicitat proba cu înscrisuri.
Cuantumul despăgubirilor ce se cuvine fiecărui reclamant ca urmare a discriminării urmează a fi calculat de Direcțile Economice din cadrul instanțelor pârâte și eventual printr-o expertiză contabilă.
Cererea fiind scutită de taxa de timbru conform art. 15 lit.a din Legea nr. 146/1997 modificată, au anexat doar copia cererii pentru comunicare.
În baza art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă au solicitat judecarea în lipsă a cauzei.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.
A arătat faptul că există un singur spor care se acordă pentru toxicitate, cuprinzând orice factor de risc, inclusiv pentru utilizarea calculatorului, spor de care beneficiază și reclamanții și care poate fi acordat o singură dată.
Din interpretarea textelor de lege incidente în materia salarizării personalului auxiliar rezultă că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate, existenței condițiilor deosebite de muncă, care pot fi grele, vătămătoare sau periculoase.
Stabilirea condițiilor și procedurilor de acordare a sporului de 15% reprezintă o problemă de legiferare, numai legiuitorul poate aprecia și stabili sporurile sau adaosurile care se acordă anumitor categorii de salariați, cu singura condiție ca de aceste sporuri să beneficieze toți salariații care se află în situații identice sub toate aspectele funcțiilor în care sunt încadrați.
Față de capătul de cerere privind acordarea a 3 zile de concediu în plus, durata concediului de odihnă este reglementată de legislația specifică personalului din sistemul autorității judecătorești, dispozițiile speciale având caracter prioritar față de dispozițiile din Codul muncii.
În drept a invocat dispozițiile art. 48 din Legea nr.50/1996, art.22 din nr.OG 8/2007, art. 65 din Legea nr. 567/2004, art. 1 alin.2 și 295 din Codul muncii.
Prin întâmpinare, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, fiind citat în cauză dată fiind calitatea sa de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și preciza poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie.
În raport de prevederile art. 27 din nr.OG 137/2000 republicată, a arătat condițiile ce se cer a fi îndeplinite pentru ca o faptă să fie calificată ca fiind faptă de discriminare.
Prin încheierea de ședință din data de 25.06.2008 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Tribunalului Brăila - secția civilă și înaintarea la Curtea de APEL GALAȚI, în conformitate cu prevederile art. 1 și 2 din OUG nr. 75/2008.
Pe rolul Curții de APEL GALAȚI - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale cauza a fost înregistrată la data de 11.07.2007, cu păstrarea numărului unic al dosarului.
La dosar s-au depus înscrisuri referitoare la funcția îndeplinită și perioada lucrată de către reclamante, precizări privind temeiul juridic al acțiunii cu referire la prevederile nr.OG 137/2000, Protocolul 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Constituția României, nr.OG 8/2007 și art. 269 Codul muncii, practică judiciară.
Astfel investită cu soluționarea prezentului litigiu, curtea a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării:
Calitatea procesuală reprezintă îndreptățirea unei persoane de a figura ca parte în proces și presupune existența unei identități între titularii raportului juridic dedus judecății, din punct de vedere al dreptului afirmat (calitate procesuală activă) și a obligației corelative (calitate procesuală pasivă).
În speță, temeiul juridic al pretențiilor reclamantelor îl constituie afirmarea unei situații de discriminare față de alte categorii profesionale, în ceea ce privește nerecunoașterea și neacordarea sporului salarial solicitat cu titlu de spor de calculator, cât și zilelor suplimentare la concediul de odihnă.
În acest sens s-au invocat prevederile nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare care în art. 27 al.3 stabilesc judecarea cauzei cu citarea obligatorie a consiliului, în cazul cererilor pentru acordarea de despăgubiri și stabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare.
Și, în speță, citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a realizat avându-se în vedere prevederile sus - enunțate și atribuțiile ce îi revin acestuia în domeniul discriminării (art.16 și urm. din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare).
Ca atare, calitatea de participant consiliului în proces este atrasă de rolul său de expert în domeniul nediscriminării, din însăși petitul acțiunii rezultând că pretențiile reclamanților sunt formulate în contradictoriu doar cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și TRIBUNALUL BRĂILA, între care există raporturi juridice de muncă.
Faptul citării în calitate de pârât nu este rezultatul unei acțiuni directe îndreptată împotriva Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, ci pentru expunerea unui punct de vedere al acestuia date fiind atribuțiile sale în domeniul nediscriminării, calitatea de "expert" neputând fi menționată ca atare în afara dispozițiilor procedurale privind categoriile participaților la procesul civil.
În consecință, pentru motivele arătate a fost respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive astfel cum a fost invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pe fondul cauzei, curtea a reținut următoarele:
Potrivit adresei nr.3499/41 A/17.09.2008 eliberată de pârâtul TRIBUNALUL BRĂILA, reclamantele, și, îndeplinesc funcțiile de grefieri, făcând parte din personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești.
Salarizarea categoriei personalului auxiliar de specialitate în perioada adusă în discuție, a fost prevăzută de Legea nr. 50/1996 republicată și de nr.OG 8/2007 cu modificările și completările ulterioare care și-a produs efectele începând cu 03.02.2007.
Având caracter prestabilit prin lege, modalitatea de salarizare a personalului auxiliar de specialitate este expresia unui principiu distinct al sistemului de salarizare, situație determinată de alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat.
În reglementarea art. 48 alin.1 din Legea nr.50/1996 republicată, s-a prevăzut, pentru condițiile deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, acordarea unui spor de 15% din salariul de bază brut, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Ulterior, prin dispozițiile art.22 din nr.OG 8/2007 cu modificările și completările ulterioare, sporul salarial de 15% din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, grele vătămătoare sau periculoase s-a prevăzut a fi acordat proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții, prin ordin al ministrului justiției, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite potrivit legii.
Acesta reprezintă cadrul legal care permite acordarea sporului de natura celui solicitat de reclamante, pentru munca desfășurată de acestea în condiții deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
În motivarea cererii vizând obligarea pârâților la acordarea drepturilor salariale solicitate cu titlu de spor de lucru la calculator, reclamantele au invocat existența unei situații de discriminare față de alte categorii profesionale cărora le este recunoscut un asemenea spor (serviciul contabilitate și informatică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, salariații Ministerului d e Justiție, salariații din domeniul industriei chimice și petrochimice, salariații din domeniul sanitar, funcționarilor publici și personalului contractual).
Însă potrivit art.1 din nr.OG 137/2000, au caracter discriminatoriu prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane aflate în situații comparabile.
Curtea Europeană de Drepturilor Omului, interpretând art. 14 din Convenție, a statuat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se fac distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
În speță nu ne aflăm în situația unui tratament discriminatoriu, reclamantele raportându-se la alte categorii profesionale care au un statut diferit, reglementat de legi de organizare diferite și cu un sistem de salarizare propriu, prevăzut ca atare prin actele normative cu caracter special.
Cu alte cuvinte, pretențiile formulate de reclamante vizează modalitatea de reglementare a drepturilor salariale prevăzute pentru categoria personalului auxiliar de specialitate din care fac parte și punerea lor în acord cu atribuțiile ce le revin acestora, în referire expresă la activitatea desfășurată cu ocazia lucrului la calculator în cadrul instanțelor judecătorești.
În primul rând o asemenea activitate reprezintă o obligație de serviciu în acord cu locul și rolul justiției în statul de drept, cu răspunderea și complexitatea funcției deținută de reclamante și, în al doilea rând, o problemă de legiferare, de competență strictă a autorității legiuitoare.
Prin Decizia nr.818/2008 a Curții Constituționale s-au constatat ca fiind neconstituționale prevederile art. 27 al.1 din nr.OG 137/2000, în măsura în care s-ar desprinde din acestea înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În conformitate cu principiile nr.OG8/2007 cu modificările și completările ulterioare, salarizarea personalului auxiliar de specialitate se realizează potrivit legii, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate precum și de nivelul instanței sau parchetului, sporurile cuvenite acestuia fiind expres și limitativ prevăzute în conținutul actului normativ.
Practica judiciară nu constituie izvor de drept pentru pretențiile reclamantelor iar hotărârile judecătorești invocate au efecte relative, numai față de părțile între care s-a desfășurat judecata.
În consecință, a fost respinsă ca nefondată acțiunea, sub toate capetele de cerere formulate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele, -, Și considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit instanța de fond a interpretat că nu s-ae afla în situația unui tratament discriminatoriu ca urmare a faptului că s-au raportat la alte categorii profesionale care au statut diferit, reglementat de legi de organizare diferite și cu un sistem de salarizare propriu, prevăzut ca atare prin actele normative cu caracter special.
OG nr.8/2007 cu modificările și completările ulterioare nu le-a acordat alt spor (condiții deosebite de muncă grele, vătămătoare sau periculoase) și nu sporul de calculator pe care l-au solicitat, aceste sporuri datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a câte unui drept distinct.
În drept au invocat disp. art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Au invocat în sprijinul motivelor de recurs și practica judiciară a Tribunalului Prahova respectiv sentința civilă nr.684/25.02.2008.
Intimatul Ministerul Justiției și Libertăților a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurente cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept în conf. cu disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Corect a reținut instanța de fond că reclamantele sunt salarizate prin lege specială, lege care nu prevede posibilitatea acordării sporului de calculator și că în prezenta cauză nu este vorba de un tratament discriminatoriu, reclamantele raportându-se la categorii profesionale ce au un statut diferit, un sistem propriu de salarizare prevăzut ca atare prin acte normative cu caracter special.
Or, sporul de lucru la calculator la care se referă reclamantele prin acțiunea formulată nu reprezintă altceva decât o reglementare a sporului pentru condiții deosebite de muncă, grele vătămătoare sau periculoase, iar nu un spor distinct, spor care de altfel nu este reglementat în favoarea personalului auxiliar prin nici un act normativ.
Astfel, art. 48 din Legea nr. 50/1996 prevede că,pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, se poate acorda un spor de 15%din salariul de bază brut, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Ulterior prin disp. art. 22 din nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, sporul salarial de 15% din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase s-a prevăzut a fi acordat proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții, prin ordin al ministrului justiției, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite potrivit legii.
Din interpretarea textelor mai sus menționate rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate, a existenței unor condiții deosebite de muncă, care condiții pot fi grele, vătămătoare sau periculoase.
Dispozițiile legale invocate nu pot fi interpretate în sensul acordării sporului de 15% de mai multe ori, sporul în discuție poate fi acordat o singură dată, în urma aprecierii de ansamblu a unui expert de specialitate asupra existenței în cadrul fiecărei instanțe în parte a condițiilor prevăzute de legiuitor.
Stabilirea condițiilor și procedurilor de acordare a sporului de 15% reprezintă o problemă de legiferare.
Este o opțiune a legiuitorului, întrucât numai el are dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporului sau a adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază și drept urmare, doar legiuitorul este cel care poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri se acordă anumitor categorii de salariați.
Acordare unor sporuri peste cele prevăzute expres de nr.OG 8/2007 ar însemna ca instanța să-și depășească atribuțiile puterii judecătorești.
Prin decizia nr. 838/27.05.2009 Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, Guvern și instanțele judecătorești, reținând că doar Parlamentul și Guvernul, prin delegare legislativă, au competența de a institui modificarea sau abrogarea normelor juridice cu putere de lege, rolul instanțelor judecătorești fiind de a realiza justiția, adică de a soluționa,aplicând legealitigiilor dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea lor subiectivă.
Mai mult, chiar Curtea Constituțională a considerat că acordarea unor drepturi decât cele prevăzute expres de lege este o depășire a puterii judecătorești.
Practica judiciară depusă la dosar de către recurente nu constituie izvor de drept pentru pretențiile recurentelor, iar hotărârile judecătorești irevocabile au efecte relative numai față de părțile între care s-a desfășurat judecata.
Pentru considerentele expuse mai sus și văzând disp. art. 312 al.1 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantele, -, și, cu domiciliul ales la sediul Judecătoriei Făurei,-, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 20/F/9.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 31 August 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /17.09.2009
:DC/10 ex/17.09.2009
Fond:/
Asistenți judiciari:/
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel
