Drepturi salariale (banesti). Decizia 9036/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 9036

Ședința publică de la 17 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă

JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu

JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru

Grefier: - -

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamanta și pârâta SC SA FOSTA, împotriva sentinței civile nr. 3186 din 24 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, având ca obiect "drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta reclamantă, reprezentată de avocat, lipsind recurenta pârâtă SC SA FOSTA.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că, recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată se acordă cuvântul părții prezente asupra recursurilor.

Avocat, pentru recurenta reclamantă, susține oral motivele invocate în cererea de recurs, în raport de care, pune concluzii de admitere a acestuia, casarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii în totalitate a capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata suplimentărilor salariale, reprezentând prime de C și Paști pe perioada decembrie 2004-inclusiv Paști 2007.

Față de recursul promovat de pârâta SC SA FOSTA, solicită respingerea acestuia și menținerea sentinței Tribunalului Dolj, ca fiind temeinică și legală.

CURTEA

Asupra recursurilor civile de față;

Prin sentința civilă nr. 3186 /24 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a fost admisă în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta împotriva pârâtei SC SA.

A fost obligată pârâta către reclamantă la plata drepturilor bănești corespunzătoare sărbătorilor de Paști pe anul 2007 și de C pe anii 2006, 2007 calculate la nivelul salariului de bază mediu pe societate, corespunzător cu activitatea desfășurată în societate, drepturi actualizate cu coeficientul de devalorizare a monedei naționale, de la data nașterii până la data plății efective.

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că reclamanta și-a încetat activitatea la 1 august 2007 în baza art. 65, 66 din codul muncii.

Potrivit art. 168 alin, 1 din CCM la nivelul SA pe anul 2004 s-a prevăzut că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu.

Pentru anul 2003 suplimentările au fost prevăzute în salariul de bază al fiecărui salariat.

Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2005 menține aceste dispoziții aducând o modificare în sensul consemnării că în anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat. Acest text se regăsește în ultima formă și în CCM pe 2006 și 2007.

Înscrisurile depuse la dosar de societatea pârâtă respectiv actul adițional la CCM, adresa comisiei paritare din 18.06.200, prin care se arată că părțile semnatare confirmă faptul că în redactarea art. 168 la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paști și C să fie introduse în salariile de bază, nota asupra precizării situației primelor de Paști și C datată 31 august5 2007, au vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse în. 168 alin. 1și din CCM la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectului fiecărui contract colectiv de muncă și în contradicție cu dispozițiile art. 168.

Astfel, art. 168 alin.2 a prevăzut că suplimentările au fost introduse în salariul de bază dosar pe anul 2003 fiind evident că aceste drepturi nu au mai fost incluse ulterior în salariul de bază din moment ce în contractele colective pe 2005 - 2006 nu s-a mai consemnat că aceste suplimentări au fost incluse în salariile de bază pe anii precedenți.

Tribunalul a reținut astfel că interpretarea clauzei peste termenul pentru care a fost încheiat contractul și cu încălcarea dispoz. art. 31 din Legea l30/1999 nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al CCM.

Cu privire la prematuritatea formulării acțiunii instanța a apreciat că angajatorul în absența negocierilor dintre patronat și sindicat, nu poate stabili că acest drept nu s-a născut și nu poate nega dreptul salariaților asumat prin contractul colectiv.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta și pârâta.

Reclamanta critică decizia sub aspectul neacordării suplimentărilor salariale pentru Cul anilor 2004 - 2005 și Paștele anilor 2005 - 2006.

Pârâta critică sentința în sensul că instanța a rezolvat greșit cererea și nu a judecat pricina, fiind greșit înțeles ceea ce semnifică conceptual includerea în salariul de bază a sporurilor și adaosurilor de tot felul și nu s-a ținut cont de apărarea sa, care nu a susținut teza includerii permanente, aceasta s-a petrecut în martie 2003 și are în drept valoarea unei novații, prima din element situat în afara salariului de bază devenind componentă în structura sa. Instanța nu a luat în considerare înscrisuri cu greutate probațională incontestabilă.

Au fost anexate concluzii scrise din partea recurentei reclamante.

Curtea constată a fi fondat recursul declarat de reclamantă și nefondat recursul declarat de pârâtă, pentru următoarele considerente:

Critica recurentei pârâte cu privire la soluționarea greșită a cererii introductive nu este fondată, câtă vreme instanța de fond a soluționat legal și temeinic cauza, în condițiile în care hotărârea instanței cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază, potrivit art. 261 din Codul d e procedură civilă, fiind expus raționamentul care a stat la baza soluției pronunțate. Art. 304 din Codul d e procedură civilă, reglementează în mod expres și limitativ motivele de modificare sau de casare a unei hotărâri, iar lipsa unui anumit stil de redactare neregăsindu-se definită printre motivele prevăzute la art. 304 pct. 1-9 din Codul d e procedură civilă.

Este nefondată și critica pârâtei referitoare la faptul că prima instanță a reținut greșit ceea ce semnifică conceptual, includerea în salariul de bază a sporurilor, și că a înlăturat pe cale de consecință apărarea pârâtei și anume că primele de C și de Paști, din element situat în afara salariului de bază a devenit componentă în structura sa, câtă vreme Tribunalul a reținut în mod corect că, din înscrisurile depuse de societatea pârâtă, reiese că a avut loc o reinterpretare a clauzei cuprinse în art.168 alin.1 și 2 din CCM la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual, și în totală contradicție cu textul neechivoc al prevederii.

Instanța de fond a respectat principiul contradictorialității în administrarea probatoriului, pe care l-a analizat corect raportat la textele de lege aplicabile în speță, iar înscrisurile invocate de recurentă, respectiv adrese ale Direcției Politici a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, aflate la dosarul de fond, nu sunt de natură să schimbe conținutul contractului colectiv de muncă, care reprezintă legea părților, astfel că au fost înlăturate întemeiat.

Curtea constată neîntemeiată critica recurentei pârâte cu privire la faptul că instanța de fond în mod incorect nu a observat intervenția în cauză a novației, ca modalitate de executare a obligației angajatorului de plată a primelor de C și de Paști, prin includerea lor în anul 2003 în salariul de bază, întrucât novația este o modalitate de transformare a obligațiilor. Prin novație se transformă o obligație veche în una nouă, transformarea implicând stingerea obligației vechi și înlocuirea ei cu una nouă.

Rezultă că novație este o convenție prin care, părțile unui raport juridic obligațional, de comun acord, sting o obligație existentă, înlocuind-o cu o nouă obligație, astfel că nu se poate vorbi de executarea obligației de plată a primelor, prin includerea acestora în salariul de bază, întrucât novația este o modalitate de transformare, iar nu de stingere a unei obligații de plată.

În art. 168 alin.1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității în perioada 2003-2007,s-a prevăzut suplimentarea drepturilor salariale ale salariaților cu ocazia sărbătorilor de Paști și de Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.

În urma negocierilor anuale ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, textul art. 168 alin. 2 fost modificat astfel:

"Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu " (redactare în vigoare pentru anul 2003 și 2004).

În contractul colectiv de muncă valabil pentru anul 2005, redactarea art. 168 alin. 2 fost modificată astfel:

"În anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".

Aceeași redactare se regăsește și in contractele colective de muncă din anii 2006 și 2007.

Se constată astfel că, deși au fost negociate anual clauzele cuprinse în art. 168, părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul SNP au înțeles să păstreze pentru salariați în continuare beneficiul suplimentărilor salariale prev. de al. 1 art. 168 din contractul colectiv de muncă, dreptul consacrat prin această clauză rămânând în ființă și pentru perioada anului 2004-2007.

Totodată se constată că adresa Comisiei Paritare cuprinde o interpretare a clauzelor art.168 alin.1 și 2 CCM la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor contractelor colective anule aferente anilor 2004, 2005, 2006, 2007, împrejurare ce contravine prevederilor art.31 din Lg.130/1999, care arată că pot fi modificate clauzelor contractului colectiv de muncă, ori de câte ori părțile convin acest lucru, în considerarea naturii juridice bilaterale a contractului, dar doar pe parcursul executării lui.

În cauza de față, reclamanta a solicitat plata unor drepturi salariale.

Potrivit art. 163 din codul muncii, "plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit".

Recurenta-pârâtă nu a depus actele primare privind situația plății salariilor, respectiv state de plată și dispozițiile evidențiate în carnetele de muncă, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 din codul muncii.

Recurenta pârâtă a avut posibilitatea, atât pe parcursul soluționării cauzei la fond, cât și în recurs, să dovedească faptul că a achitat drepturile salariale prevăzute de art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, însă nu a înțeles să facă această dovadă în condițiile prevăzute de art. 163 din codul muncii, astfel că, în cauză devin aplicabile dispozițiile art. 288 din codul muncii cu privire la sancțiunea decăderii din beneficiul probei admise.

Se constată astfel, că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile art. 168 din Contractele colective de muncă, că voința reală a părților contractante a fost aceea că drepturile prevăzute la alin. 1 să fie incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003 și că nu s-a făcut dovada plății către salariat a drepturilor pretinse, începând cu anul 2004.

Cu toate că din considerentele hotărârii rezultă că reclamanta este îndreptățită la plata acestor drepturi salariale pe perioadă solicitată prin acțiune până la încetarea contractului de muncă - august 20007, instanța de fond, fără motiva, îi recunoaște și îi acordă acesteia doar drepturile salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paști pentru anul 2007 și de C pe anii 2006-2007.

În raport de argumentele expuse mai sus, prin care instanța de recurs a apreciat ca nefondate criticile recurentei pârâte, se constată a fi fondat recursul declarat de reclamantă, aceasta fiind îndreptățită a i se acorda și drepturile salariale reprezentând prima de Paști pentru anii 2005, 2006 și prima de C aferentă anilor 2004, 2005.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează a respinge recursul declarat de pârâtă.

În temeiul acelorași dispoziții va admite recursul declarat de reclamantă și va modifica în parte sentința în sensul obligării pârâtei, către reclamantă și la plata primei de Paști aferentă anilor 2005, 2006 și primei de C aferentă anilor 2004, 2005.

Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta SC SA FOSTA, împotriva sentinței civile nr. 3186 din 24 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-de.

Admite recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 3186 din 24 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.

Modifică în parte sentința în sensul că obligă pârâta și la plata primei de Paști aferentă anilor 2005, 2006 și primei de C aferentă anilor 2004, 2005.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Octombrie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - - Grefier,

- -

Red. jud. -

Tehn. 12.11.2008

Președinte:Mihaela Mitrancă
Judecători:Mihaela Mitrancă, Mariana Pascu, Gabriel Viziru

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 9036/2008. Curtea de Apel Craiova