Drepturi salariale (banesti). Decizia 904/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 904/R-CM
Ședința publică din 08 Mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache judecător
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel Radu
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții TRIBUNALUL PRAHOVA, P, str.-.- nr.6, județul P, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, P,-, județul P și MINISTERUL JUSTIȚIEI, B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1118 din 07 septembrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenții-pârâți, intimații-reclamanți șa și intimații-pârâți Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice P și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată recursurile în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față, deliberând constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanții, -, -a, G, G, -a, -a -, a, -, a, a, -a, au chemat în judecată MINISTERUL JUSTIȚIEI B, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, TRIBUNALUL PRAHOVA, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B și MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR prin DGFP P, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâților la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de stres în procent de 50% din salariul de bază lunar începând cu aprilie 2004 și în continuare.
În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Arată reclamanții că această dispoziție legală a fost abrogată prin OUG nr.177/2002 însă, numai în ce privește salarizarea magistraților nu și a personalului auxiliar pentru care a rămas în vigoare Legea nr.50/1996 republicată.
În dovedirea acțiunii, reclamanții, reclamanții au solicitat proba cu acte.
În temeiul disp.art.115 Cod pr.civilă, pârâții Curtea de APEL PLOIEȘTI, TRIBUNALUL PRAHOVA și Ministerul d e Justiție au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Susțin pârâții prin întâmpinare că disp.art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești care prevedea pentru această categorie de salariați un spor de 50% din salariul brut pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost abrogat prin OUG 177/2002 astfel că acțiunea reclamanților este neîntemeiată.
Ministerul Economiei și Finanțelor (( a invocat prin întâmpinarea depusă, excepția lipsei calității procesuale pasive.
În motivarea excepției invocate, MEF a susținut că între reclamanți și Ministerul Economiei nu exista raporturi de muncă, astfel că solicita admiterea excepției și respingerea acțiunii.
TRIBUNALUL PRAHOVA, prin sentința civilă nr.1118 din 7 septembrie 2007 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și a respins sancțiunea față de acest minister, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis acțiunea și a obligat în solidar pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI și TRIBUNALUL PRAHOVA să plătească, fiecărui reclamant drepturile bănești reprezentând sporul de stres în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu luna aprilie 2004 și în continuare, sume ce vor fi actualizate în raport cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.
Prin aceeași sentință a fost obligat pârâtul TRIBUNALUL PRAHOVA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a se pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Este întemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, întrucât între reclamanți și acest minister nu există raporturi de muncă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că art.47 din Legea nr.50/1996 prevede că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text a fost abrogat prin art.42 din OG nr.83/2000, însă abrogarea nu poate produce efecte juridice, întrucât această ordonanță este un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Astfel, legea este un act juridic al parlamentului elaborat în conformitate cu Constituția, potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale, cele mai generale și mai importante, este actul normativ cu forța al puterii de stat. Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
În aceste circumstanțe, instanța a apreciat că este inadmisibil ca un drept general stipulat într-o lege să nu poată fi concretizat în practică și că necesitatea respectării principiului protecției încrederii în stat implică ca evenimentele legislative să poată fi dispuse doar prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior.
Pentru aceste considerente, în baza art. 1,2 din OUG nr.22/2002, art.73 - 78 din Legea nr.168/1999 și dispozițiilor Decretului - Lege nrt.92/1992, s-a admis acțiunea, așa după cum s-a arătat cu ocazia reproducerii dispozitivului hotărârii.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal pârâții Tribunalului Prahova, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției, care o critică pentru nelegalitate, invocând prevederile art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
TRIBUNALUL PRAHOVA formulează două critici, după cum urmează:
1.- Dreptul la acțiune este prescris pentru perioada aprilie 2004 - august 2004, față de prevederile art.3 din Decretul nr.167/1958 și art. 283 alin.1 lit.c din Legea nr.53/2003;
2.- Pe fondul cauzei, acțiunea reclamanților pentru perioada august 2004 - la zi și în continuare este neîntemeiată, întrucât art.47 din Legea nr.50/1996, care prevedea sporul de 50% de risc și suprasolicitare pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate a fost abrogat în mod expres prin art.1 pct.42 din OG nr.83/29.08.2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, iar în prezent salarizarea personalului auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești este reglementată de art.3 din OG nr.8/2007, care reprezintă legea specială de salarizare a acestui personal, astfel cum este prevăzut în art.60 din Legea nr.567/2004 și nici în acest act normativ un astfel de spor nu este prevăzut.
Judecătorul nu este îndrituit să modifice sau să completeze un act normativ, ci doar să interpreteze și să aplice legea în vigoare.
Pârâta Curtea de APEL PLOIEȘTI formulează o singură critică ce vizează fondul cauzei, critică invocată și de către pârâtul TRIBUNALUL PRAHOVA.
Pârâtul Ministerul Justiției, în dezvoltarea recursului, la fel ca și recurenții anteriori, arată că art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin OG nr.83/2000.
Această ordonanță a respectat toate condițiile constituționale și legale, deoarece art.115 din Constituție permite Guvernului de a interveni prin ordonanțe simple în baza un ei legi speciale de abilitare, în materii ce nu fac obiectul legilor organice; Legea nr.50/1996 nu face parte din categoria legilor organice, iar acest spor a fost introdus în Legea nr.50/1995 de OG nr.56/1997, care a completat OG nr.9/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1006, acte normative cu valoare egală cu OG 83/2000.
De asemenea, OG nr.83/2000 a fost abrogată prin Legea nr.334/2000 de către Parlament, același organism care a abilitat Guvernul de a emite ordonanțe.
În al doilea rând, solicită să se constate că adoptarea OG nr.83/2000 a avut printre obiective modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești, prin aducerea acestuia în acord cu sistemul prevăzut în Legea 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariului de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, iar finalitatea acestei modificări nu a avut consecința diminuării drepturilor salariale, ci creșterii acestora.
În fine, obligarea la plata sporului până în prezent și în continuare nu are nicio bază legală, întrucât în prezent statutul magistraților este reglementat de Legea nr.303/2004, iar salarizarea acestei categorii de personal se realizează în baza OUG nr.27/2006, acte normative care nu mai prevăd sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Pentru toate aceste motive, se solicită admiterea recursurilor, iar pe fond respingerea acțiunii.
Prin încheierea nr.394 din 12.06.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a admis cererea de abținere formulată de magistrații și grefierii Curții de APEL PLOIEȘTI, iar cauza a fost trimisă spre soluționare Curții de APEL PITEȘTI.
Verificând actele de la dosar, în raport cu criticile invocate, Curtea constată a fi fondat recursul declarat de pârâtul TRIBUNALUL PRAHOVA, numai în ceea ce privește prima critică formulată, pentru cele ce preced:
Astfel, potrivit art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, coroborat cu dispozițiile art.3 alin.1 din același act normativ, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, respectiv în termen de 3 ani.
De asemenea, potrivit art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul contractului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
Raportat la aceste prevederi legale, dreptul la acțiune este prescris pentru perioada aprilie 2004 - august 2004, acțiunea fiind exercitată după expirarea termenului legal sus menționat.
Cealaltă critică, referitoare la fondul cauzei, invocată de către toți recurenții este nefondată.
Astfel, așa cum bine a reținut și instanța de fond, sporul de 50% a fost introdus prin art.47 din Legea nr.50/1996, text în conformitate cu care "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar", iar abrogarea acestui text de lege prin art.42 din OG nr.83/2000 nu poate produce efecte juridice, din moment ce au fost încălcate dispozițiile constituționale și de tehnica legislativă, Guvernul fiind abilitat prin Legea nr.125/2000 să emită ordonanțe în diverse domenii, inclusiv de modificare și de completare a Legii nr.50/1996.
Nu a fost abilitat să abroge dispoziții legale, din Legea nr.50/1996, așa cum s- procedat prin OG nr.83/2000.
De altfel, această problemă de drept a fost dezlegată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.XXI din 10.03.2008, pronunțată în dosarul nr.5/2008, prin care a fost admis recursul în interesul legii și s-a constatat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare psihică și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
S-a reținut prin această decizie că prin art.I pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 a fost aprobat expres art.47 din Legea nr.50/1996, însă abrogarea s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor Constituționale și de tehnică legislativă.
Potrivit art.107 alin.3 din Constituția în vigoare la acea dată ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta. În baza acestei dispoziții constituționale, prin art.1 lit.Q pct.1 din Legea nr.125/13.07.2000 /publicată în nr.331/27.07.2000), Guvernul a fost abilitat ca până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2000 să emită ordonanțe în diferite domenii, inclusiv cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Cu toate acestea, prin OG nr.83/2000 s-a procedat nu numai la modificarea și completarea Legii nr.50/1996, ci și la abrogarea unor dispoziții ale acestui act normativ, iar în acest fel au fost încălcate prevederile art.56-62 ale Legii nr.24/2000 ( modificată și completată prin Legea nr.189/2004) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziții care reglementează modificarea, completarea și abrogarea ca pe evenimente legislative distincte.
Rezultă așadar, că în absența unei abilitări privind emiterea unei ordonanțe cu privire la abrogarea vreunei dispoziții din Legea nr.50/1996, Guvernul nu putea să procedeze la abrogarea vreunei prevederi legale din acest act normativ. Abilitatea de a abroga anumite texte de lege trebuie prevăzută expres în cuprinsul legii de abilitare.
Totodată, norma de nivel inferior, în speță art.I, pct.42 din OG nr.83/2000, lege ordinară, prin care a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996 și art.IX alin.2 paragraful 1 din OG nr.83/2000, prin care a fost abrogat art.231din Legea nr. 50/1996, modificată și completată, contravine art.81 din Legea nr.92/1992, modificată și completată, lege organică.
unei legi sau ordonanțe poate fi invocată numai pe calea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești, însă Curtea Constituțională are în competență numai controlul de constituționalitate al dispozițiilor din legile și ordonanțele în vigoare, iar verificarea constituționalității și soluționarea excepției de neconstituționalitate având ca obiect norme abrogate în prezent revin, prin interpretareaper a contrarioa art.147 alin.1, cu referire la art.126 alin.1 din Constituție, instanțelor judecătorești.
A concluzionat Înalta Curte că art.I pct.42 și art.IX alin.2 paragraful 1 din OG nr.83/2000, adoptate cu încălcarea limitelor legii speciale de abilitare, sunt din acest motiv neconstituționale, conform art.147 alin.1 din Constituția României și își încetează efectele.
Având în vedere și această decizie, care este obligatorie pentru instanțele de judecată, potrivit dispozițiilor art.329 alin.3 Cod pr.civilă, rezultă cu certitudine că reclamanții, în calitate de personal auxiliar de specialitate din organele autorității judecătorești, au dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, spor acordat în mod legal de către prima instanță.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 alin.1 și 3 Cod pr.civilă, se va admite recursul declarat de pârâtul TRIBUNALUL PRAHOVA și se va modifica în parte sentința, în sensul că se va constata prescris dreptul la acțiune pentru perioada aprilie 2004 - august 2004.
Se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției, urmând a se menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul TRIBUNALUL PRAHOVA, P, str.-.- nr.6, județul P, împotriva sentinței civile nr.1118 din 07 septembrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința, în sensul că se constată prescris dreptul la acțiune pentru perioada aprilie 2004 - august 2004.
Menține în rest sentința.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții CURTEA DE APEL PLOIEȘTI și MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
TC/4 ex.
14.05.2009
jud fond.
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu
