Drepturi salariale (banesti). Decizia 9933/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9933
Ședința publică de la 13 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Cotora Vicepreședinte Instanță
JUDECĂTOR 2: Dorina Stoichin Președinte Secție
JUDECĂTOR 3: Elena Stan Judecător
Grefier:
XXX
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr.1323/12.06.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul -, în contradictoriu cu intimata -, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata -, lipsind recurenta pârâtă SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Intimata -, solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat, menținerea sentinței Tribunalului Mehedinți ca temeinică și legală, depune concluzii scrise, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Prin cererea înregistrată la data de 25 ianuarie 2008, reclamanta - a chemat în judecată, în calitate de pârâtă SC SA O pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, aceasta să fie obligată la plata drepturilor bănești cuvenite pentru perioada 2005- octombrie 2007, reprezentând contraprestația muncii depusă pentru munca suplimentară.
În motivarea acțiunii a arătat că a desfășurat activitatea în cadrul societății pârâte, îndeplinind funcția de șef birou financiar și șef depozit, iar în baza Contractului Colectiv de Muncă, angajatorul având obligația remunerării în regie, respectiv în procent de 100 %, în nenumărate rânduri, nejustificat acesta i-a diminuat salariul (în procent de 40%). De asemenea, nu i-au fost plătite orele prestate peste programul de lucru și în zilele de sărbători legale, iar începând cu luna octombrie 2006 fost obligată la prestarea a ore peste program, reprezentând pauza de masă, încălcând astfel Contractul Colectiv de Muncă. Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, întrucât reclamanta fiind personal nu a prestat ore suplimentare și nici nu a lucrat în zilele de sărbători legale.
A arătat că, conform dispozițiilor art. 35 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă, salarizarea era făcută în acord direct și în acord indirect, iar pentru personalul, în regie.
Referitor la pauza de masă, pârâta a arătat că prin hotărâre a Consiliului de Administrație s-a stabilit ca personalul să beneficieze de o pauză de masă zilnică de 30 de minute, pauză pe care reclamanta a valorificat-
Mai mult, a arătat că, făcând parte din conducerea Sindicatului SC SA și participând la încheierea Protocolului cu Patronatul din 30 august 2007, reclamanta recunoștea primirea tuturor drepturilor salariale.
În susținerea celor afirmate părțile au depus la dosar acte.
La termenul din data de 21 februarie 2008, reclamanta a solicitat ca drepturile salariale să-i fie actualizate cu indicele de inflație, iar la termenul din 20 martie 2008, precizat acțiunea în sensul că solicită și contravaloarea tichetelor de masă, pe ultimii trei ani, anteriori introducerii acțiunii ce i se cuvin pentru munca prestată în timpul orelor normale de lucru, conform Legii 142/1998.
Instanța a încuviințat cererea reclamantei cu privire la efectuarea în cauză a unei expertize contabile, desemnând în acest sens pe expert.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și expertiză contabilă (fila 58-62). Pârâta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, expertul răspunzând la acestea prin suplimentul aflat la fila 86-87 dosar.
Tribunalul Mehedinți, prin sentința nr.1323/12 iunie 2008, admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantă,a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.863 lei diferențe drepturi salariale nete, pe perioada ianuarie 2005 - octombrie 2007, actualizate cu indicele ratei de inflație până în februarie 2008, precum și la plata sumei de 548 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Reclamanta - fost angajată în cadrul pârâtei SC SA O, îndeplinit funcția de șef compartiment financiar și șef depozit până în luna octombrie 2007, când a încetat contractul individual de muncă, iar pentru perioada 2005-octombrie 2007, aceasta a refuzat să-i achite contravaloarea orelor suplimentare efectuate în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale.
Potrivit art.117 din Codul Muncii, munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară și se compensează, potrivit art.119 alin.1 Codul Muncii, cu ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia.
Conform art. 120 din Codul Muncii, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, în temeiul art. 119 alin.1 ( în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora), munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu, corespunzător duratei acesteia, spor care conform Contractului Colectiv de Muncă, la nivel de unitate.
Raportul de expertiză și suplimentul la acesta efectuat în cauză au relevat faptul că în perioada 2005-2007 reclamanta a efectuat un număr de 163 ore și 45 minute peste programul de lucru, din care 6 ore în zi de, conform condicii de prezență, pârâta neputând prezenta documente din care să rezulte că reclamanta, pentru orele suplimentare prestate a beneficiat de timp liber corespunzător.
De asemenea, s-a constat că pârâta a diminuat salariile atât personalului productiv care lucra în acord cât și personalului care lucra în regie pentru calitatea producției, depășirea de materiale și alte motive strict legate de producție, pârâta neputând prezenta documente care să ateste că aceste diminuări s-au făcut cu acordul sindicatului, pentru personalul.
Referitor la tichetele de masă, expertul contabil a constatat că acesta au fost acordate pentru o serie de personal din producție în perioada iunie 2005 -decembrie 2006, conform documentelor prezentate de pârâtă.
În legătură cu repaosul pentru servirea mesei, expertul contabil a constatat că, conform Contractului Colectiv de Muncă art.50, acesta nu poate fi mai mic de 15 minute și se include în programul de lucru, iar prin Dispoziția nr. 205/10.10.2006, prin care s-a prelungit programul de lucru al personalului unității cu 30 de minute, reprezentând pauza de masă, pârâta a încălcat aceste prevederi, astfel că expertul a calculat câte 30 de minute peste programul de lucru începând cu 10.10.2006.
Concluzionând, expertul contabil a stabilit că, reclamanta a fost prejudiciată cu suma netă actualizată de 1.862,90 lei reprezentând valoarea orelor lucrate peste programul de lucru și valoarea diminuărilor salariale - 1.569,75 lei și valoarea orelor lucrate prin prelungirea programului zilnic cu 30 de minute - 293,15 lei.
Instanța a respins petitul privind acordarea contravalorii tichetelor de masă, având în vedere constatările expertului care prin expertiză a arătat că de aceste tichete a beneficiat doar personalul din producție care a prestat activitate sâmbăta și duminica, pentru perioada iunie 2005 - decembrie 2006, deci fără personalul din care face parte și reclamanta. Mai mult, potrivit dispozițiilor Legii 142/1998, acordarea alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă nu este obligatorie, ci o posibilitate lăsată la aprecierea angajatorului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, arătând că deși reclamanta, în calitate de șef birou financiar și șef depozit, trebuia salarizată în regie, aceasta este îndreptățită numai la suma de 665,38 lei reprezentând valoarea diminuărilor de salariu la care se adaugă suma de 93,34 lei reprezentând inflația.
Recurenta a arătat că în raportul de expertiză nu au fost calculate corect diminuările de salariu, iar orele suplimentare pretinse de reclamantă nu au fost efectuate la solicitarea societății, acestea fiind îndeplinite pentru cea de-a doua slujbă a reclamantei, pe care o presta în același birou.
În privința drepturilor bănești reprezentând c/V orelor suplimentare prestate de reclamantă, ca urmare a prelungirii programului de lucru de 30 de minute afectate servirii mesei, s-a arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 130 alin. 1 și 3 din Codul Muncii, astfel încât timpul reprezentând pauza de masă nu poate fi considerat ca fiind muncă suplimentară și nu poate fi remunerat.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare și concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că drepturile salariale au fost stabilite în mod corect.
Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor art. 117, 119 alin. 1 și 120 Codul Muncii, referitoare la munca suplimentară și modul de plată al acesteia.
În perioada ianuarie 2005 - oct. 2007, dată până la care reclamanta a fost angajata pârâtei ca șef compartiment financiar și șef depozit, aceasta a prestat 163 ore și 45 minute peste programul de lucru, din care 6 în zi de. Durata orelor pe care reclamanta le-a lucrat peste programul de lucru a rezultat din condica de prezență unde se face mențiunea orei de plecare din unitate, pârâta neputând pune la dispoziție documente din care să reiasă că peste orele prestate peste programul de lucru ar fi primit compensare timp liber.
La calcularea acestor drepturi salariale, expertul a avut în vedere toate drepturile salariale încasate de petentă în perioada ianuarie 2005 - oct. 2007, conform evidențelor puse la dispoziție de către pârâtă; nu poate fi primită nici susținerea privind faptul că nu a existat o solicitare a pârâtei pentru ca reclamanta să presteze ore suplimentare, întrucât însăși pârâta a recunoscut prestarea unui număr de ore suplimentare (mai mic decât cel solicitat de reclamantă), fără a putea depune la dosar dovada convocării scrise din partea pârâtei, ceea ce conduce la concluzia că nu s-a emis o astfel de solicitare scrisă pentru prestarea de ore suplimentare.
În privința susținerii recurentei că reclamanta ar fi efectuat ore suplimentare, dar pentru funcția de casieră la "", expertiza efectuată în cauză nu a confirmat o astfel de susținere, orele suplimentare prestate de reclamantă fiind efectuate în calitate de șef birou financiar și șef depozit.
Va fi respins și ultimul motiv de recurs referitor la orele suplimentare prestate de reclamantă ca urmare a prelungirii programului de lucru cu 30 de minute afectate servirii mesei, instanța de fond reținând în mod corect că în conformitate cu dispozițiile art. 50 din Contractul Colectiv de Muncă, acest repaus nu poate fi mai mic de 15 minute și se include în programul de lucru, iar prin dispoziția nr. 205 din 10.10.2006 s-a prelungit programul de lucru al personalului unității cu 30 minute, reprezentând pauza de masă. Fiind încălcate astfel dispozițiile menționate anterior, precum și dispozițiile art. 130 Codul Muncii,
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 cod pr.civ. raportat la art. 3041cod pr.civ. recursul declarat de pârâtă va fi respins ca nefondat.
În baza art. 274 cod pr.civ. pârâta va fi obligată la 100 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr.1323/12.06.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul -, în contradictoriu cu intimata -.
Obligă recurenta pârâtă SC SA la 100 lei cheltuieli de judecată către intimata -.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
2 ex/
Tehn.A:
A,
Președinte:Mihaela CotoraJudecători:Mihaela Cotora, Dorina Stoichin, Elena Stan
