Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1061/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1061/2008-R
Ședința publică din 19 iunie 2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Trif Doina
- - - - JUDECĂTOR 3: Moșincat
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind judecarea recursurilor civile declarate de contestator domiciliat în comuna, sat, nr.36, județul B și de către pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.82/LM din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru recurentul contestator G-personal, reprezentantul său, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 5.06.2008, eliberată de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursurile sunt scutite de la plata taxelor de timbru iar recurenta pârâtă a depus întâmpinare, după care:
Reprezentantul recurentului contestator învederează instanței că a preluat un exemplar din întâmpinarea formulată de recurenta pârâtă, nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursurilor.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul recurentului contestator susține recursul formulat de contestator și solicită admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, obligarea intimatei la recalcularea pensiei contestatorului, cu luarea în considerare a unui stagiu corespunzător de cotizare de 25 de ani și nu de 30 de ani, cu cheltuieli de judecată în fond și recurs de 500 RON, pentru fiecare fază procesuală. În esență solicită a se constata că, instanța de fond nu a luat în considerare faptul că, partea contestatoare a fost pensionat în 1996, desfășurând activitate în grupa II de muncă timp de peste 27 de ani. Referitor la recursul formulat de pârâtă Casa Județeană de Pensii B, solicită respingerea acestuia ca nefondat.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor civile de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.82/LM din 23 ianuarie 2008, Tribunalul Bihoraa dmis în parte contestația formulată de contestatorul din com. - sat nr.36 jud. B în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B din O- și în consecință:
A dispus anularea deciziei de pensionare nr.36146/01.07.2007 emisă de intimată pe seama contestatorului și a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare pe seama contestatorului în care să țină cont și de adeverințele nr.1302/27.11.2006, 1727/18.10.2007 emise de SC SA din oraș - jud. B și adeverința nr.5089/27.11.2007 eliberată de SA
Au fost respinse restul capetelor de cerere, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin decizia nr. 36146/05.06.1996, contestatorul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă.
Prin contestația formulată, contestatorul a solicitat anularea deciziei de pensionare emisă pe seama sa, întrucât nu s-a ținut cont la stabilirea drepturilor de pensie de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, sau în subsidiar 25 ani, fără să-și motiveze în fapt și drept acest capăt de cerere.
Din dosarul de pensionare al contestatorului a rezultat că acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.43 alin.1 din Legea 19/2000 coroborate cu art.77 alin.2 din Legea 19/2000, pentru luarea în considerare a stagiului de cotizare de 20 de ani.
Pentru aceste considerente și văzând și dispozițiile art.43, 20 și 77 din Legea 19/2000, instanța respins acest capăt de cerere.
Referitor la capătul de cerere privind la recalcularea pensiei ținând cont de faptul că reclamantul a îndeplinit pe lângă funcția principală de șofer și pe aceea de taxator în perioada 1977-1966, iar în perioada 1966-1977 pe aceea de distribuitor de mărfuri alimentare instanța de fond a reținut următoarele:
Conform adeverințelor nr.1302/27.11.2006, 1727/18.10.2007 emise de SC SA și adeverinței nr.5089/27.11.2007 eliberată de SA D (aflate la dosarul cauzei) contestatorul în perioada 1978-1989 și 1962-1965 beneficiat de compensații potrivit Decretului 46/1982 și sporuri în baza Legii 3/1950, Decretului 3/1950, 914/1968, /1972, Legii 57/1974 și Decretului 100/1979. Pentru aceste motive în temeiul art.4 alin.2 și 3 din OUG 4/2005 și anexei la /2005, prima instanță a dispus anularea deciziei de pensionare nr.36146/01.07.2007 emisă de intimată pe seama contestatorului și a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare pe seama contestatorului în care să țină cont și de adeverințele nr.1302/27.11.2006, 1727/18.10.2007 emise de SC SA și adeverința nr.5089/27.11.2007 eliberată de SA
A onstatat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutite de plata taxelor de timbru, au declarat recurs:-reclamantul G, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței, obligarea intimatei la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 ani, nu de 30 ani, cu cheltuieli de judecată și intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței, în sensul respingerii capătului de cerere privind obligarea sa la luarea în considerare a datelor cuprinse în adeverințele nr.1302/2006, 1727/2007 a SC SA și nr.5089/2007 a SA
Prin motivele de recurs, reclamantul Gaa rătat că nu s-a luat în considerare faptul că s-a pensionat în 1996, că a desfășurat activitate în grupa a-II-a de muncă peste 27 ani, iar peste 1 an în grupa Chiar Legea nr.19/2000 nu înlătură avantajele asiguraților pensionați între 1977 și 2001, trebuie să se aplice un stagiu de 25 ani, nu de 30 ani, având peste 27 ani în grupa II-a de muncă, în cazuri similare, Casa Județeană de Pensii H și Curtea de Apel Oradea au decis astfel.
În drept s-au invocat dispozițiile art.II,14 din Legea nr.3/1977, art.77 din Legea nr.19/2000.
Prin motivele de recurs, Casa Județeană de Pensii Bai nvocat că, adeverințele eliberate de SC SA și SA D, s-au depus doar la dosarul cauzei, fără a se preciza dacă nu au fost valorificate la recalculare. S-a subrogat instanța competențelor intimatei, ori, nici nu există dovezi că documentele îndeplinesc condițiile de fond și formă impuse în materie.
S-a ignorat faptul că decizia de pensionare s-a emis în baza nr.OUG19/2007, ceea ce a însemnat utilizarea unui punctaj anual impus de aceasta, anularea nu permite emiterea unei noi decizii, prin luarea în calcul a unor alte elemente noi.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depus la dosar, Casa Județeană de Pensii B, a solicitat respingerea recursului declarat de recurentul G, arătând că, urmare a faptului că a lucrat în grupa a-II-a de muncă, i s-a redus vârsta de pensionare la la vârsta de 53 de ani, stagiul de cotizare a fost cel impus de Legea nr.3/1977, ori, cel solicitat de 25 ani nu are act normativ în materie. Aplicarea acesteia ar duce și la discriminări față de cei pensionați în baza Legii nr.19/2000, ce beneficiază doar de reducerea vârstei de pensionare.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Prin decizia nr.36146 din 5.06.1996, recurentul contestator a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, având un stagiu complet de cotizare de 40 ani 9 luni și 19 zile, din care 27 ani, 13 zile în grupa a-II-a de muncă, iar 1 an, 11 luni și 26 zile în condiții speciale, grupa I de muncă.
Conform adeverinței nr.1327 din 6.12.2004, emisă de SC SA -fila 20 dosar fond, în perioada 1.07.1988 până la 1.08.1996, contestatorul a beneficiat de un spor de vechime de 15% în 1.04.1992-30.04.1992 și de 25% în 1.05.1992-1.08.1996 iar, potrivit adeverinței nr.1302 din 27.11.2006 -fila 47 dosar fond, în perioada 10.07.1967-1.08.1996 a beneficiat de compensațiile oferite în baza Decretului nr.46/1982 potrivit adeverinței nr.1727/18.10.2007 -fila 48 dosar fond în perioada 1.07.1967-1.08.1996 de spor suplimentar, iar din adeverința nr.5089 din 27.11.2007 emisă de SA D -fila 49 dosar fond, a beneficiat în perioada 4.08.1962-29.11.1963, 1.08.1965-2.04.1966 de sporuri neincluse în salariul tarifar din carnetul de muncă, spor de noapte, conform Legii nr.3/1950, Decret nr.3/1950, nr.914/1968, Legea nr.10/1972, Legea nr.57/1974, Decretul nr.100/1979.
Sigur că, aceste adeverințe nu se regăsesc în dosarul de pensionare în care intimata recurentă a emis decizia contestată, dar, aceasta vizează o situația anterioară acestora, iar conform art.4 alin.2, 3 din nr.OUG4/2005 a anexei acesteia, trebuie luate în considerare cu atât mai mult cu cât, din cuprinsul acestora reiese că nu au fost înscrise în carnetul de muncă.
Avea posibilitatea recurenta intimată de-a verifica dacă existau dubii că aceste adeverințe au fost valorificate la recalcularea pensiei, să facă dovada în acest sens cu ocazia judecării cauzei în fond sau în recurs, ori, nefăcând acest lucru, orice discuții sunt inutile.
Tocmai pentru că adeverințele s-au emis ulterior emiterii deciziei contestate, nu avea cum să fie avute în vedere de intimată, dar, oricum, ele relevând o situație anterioară, în prezent corect s-a dispus a fi valorificate, conform dispozițiilor legale enunțate mai sus, emiterea unei alte decizii se va face în baza unei hotărâri judecătorești, conform celor dispuse, criticile fiind nefondate.
Referitor la recursul declarat de către contestator, într-adevăr la calculul pensiei s-a avut în vedere un stagiu complet de 30 ani, funcția ocupată de către acesta anterior pensionării fiind de conducător auto, taxator, grupa a-II-a de muncă -27 ani și 13 zile, dar aceste activități desfășurate nu se regăsesc în anexa la Legea nr.226/2006, conform căreia, activitățile prevăzute să se încadreze în activități în condiții speciale pentru a face aplicabile dispozițiile art.43 alin.1 din Legea nr.19/2000, art.77 alin.2 din Legea nr.19/2000 și art.4 din Legea nr.226/2006, criticile fiind nefondate, pentru că a lucrat în grupa a-II-a de muncă a beneficiat doar de reducerea vârstei de pensionare.
Practica judiciară invocată de recurent se referă la o altă situație decât cea în speță, respectiv la activitățile desfășurate tot în grupa a-II-a de muncă, dar, în condiții speciale reglementate de Legea nr.226/2006, ce nu este cazul acestuia.
Față de toate considerentele expuse, nefiind incidente dispozițiile art.304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondate ambele recursuri, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondate recursurile civile declarate de contestatorul domiciliat în comuna, sat, nr.36, județul B și de către pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.82/LM din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19 iunie 2008 .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:23.06.2008
Jud.fond /
dact.
data:1.07.2008
2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat