Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1152/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția civilă mixtă -
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 1152/R/2008
Ședința publică din 21 august 2008
PREȘEDINTE: Cigan Dana JUDECĂTOR 2: Roman Florica
JUDECĂTOR 3: Lazăr Ioan R -
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil introdus de contestatorul - domiciliat O- - 77. 7 în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii - împotriva sentinței civile 359/LM din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurentul personal și reprezentantul său avocat în baza împuternicirii avocațiale din 26 iunie 2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind intimata Casa Județeană de Pensii
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, precum și faptul că intimata a depus la dosar întâmpinare, după care:
Reprezentantul recurentului contestator, nu solicită alte probe.
Nefiind alte probe sau excepții de invocat, instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantului recurentului contestator asupra recursului.
Reprezentantul recurentului contestator susține recursul astfel cum a fost formulat și motivat în scris, solicită admiterea lui, modificarea sentinței civile atacate în sensul obligării recurentei intimate la recalcularea pensiei contestatorului cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 de ani și nu 30 de ani, potrivit motivelor de recurs depuse la dosar, solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat înscris pe împuternicirea avocațială.
Curtea de Apel
deliberând:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 359/LM din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr- a fost respinsă contestația formulată de contestatorul domiciliat în localitatea O,-, -.77,.4, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,-, județul fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.-/27.10.2006 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 1.06827 puncte.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art.2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum am arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Raportat însă la întregul dosar de pensie al contestatorului, instanța constată că acesta, nu a desfășurat activitate în condițiile prevăzute de Legea nr.19/2000, respectiv in subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, el desfășurând o activitate în funcția de slefuitor in cadrul SC SA O, funcție și loc de muncă, care nu sunt prevăzute in cuprinsul dispoziției legale mai sus menționate, pentru a fi aplicabile dispozițiile Legii nr.19/2000.
Instanța a mai reținut că în speța dedusă judecății perioada de peste 25 de ani invocata de contestator este doar perioada in care acesta a desfășurat activitate in grupa a II a de munca,care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare si nicidecum nu poate fi confundat cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000.
De asemenea in speță nu pot fi aplicabile dispozițiile Legii nr.226/2006, întrucât dispozițiile acesteia se refera la locurile de munca în condiții speciale, care potrivit art.2 al.2 din actul normativ mai sus menționat cuprind si fostele locuri de munca in grupa I potrivit legislației anterioare. Ori nu se poate face confuzie intre condițiile speciale de munca ( fosta grupa I in legislația anterioara ) si cele deosebite de munca (fosta grupa II de munca in legislația anterioara), in speța contestatorul desfășurând activitate in grupa a II a de muncă.
Nu se pot retine ca si aplicabile in speță nici dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977, întrucât acestea nu reglementează stagiul complet de cotizare,ci doar dau dreptul persoanei de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare. Acest aspect este accentuat însăși de cele doua aliniate ale art.14, respectiv aliniatul 1 si aliniatul 4, care la o simpla lecturare in situația in care s-ar lua in considerare că perioadele de timp inserate in cuprinsul lor ar constitui stagiu complet de cotizare, s-ar ajunge la situația ca pentru o activitate în aceeași grupa de munca sa fie reglementat un stagiu de cotizare diferit. (respectiv pentru grupa I de munca la alin.1 -un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, iar la alin.4 de 15 ani),iar ( pentru grupa a II a de munca la alin un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, iar la alin.4 de 20 de ani!!!).
Împotriva acestei sentințe în termen a formulat recurs petentul - care a solicitat admiterea acestuia, schimbarea sentinței și reținerea pentru acesta a uni stagiu complet de cotizare de 25 ani în loc de 30 ani cum greșit s-a reținut.
În motivarea recursului s-a susținut că recurentul a lucrat peste 28 de ani în grupa II de muncă șlefuitor în cadrul O desfășurând o activitate periculoasă pentru sănătatea acestuia și astfel se impune reținerea stagiului complet de cotizare conform celor solicitate.
Intimata s-a opus admiterii recursului, invocând că în speță nu sunt aplicabile art. 20 și 43 din Legea 19/2000.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea reține că aceasta este legală și temeinică sub toate aspectele, recursul fiind nefondat.
Criticile recurentului sunt nefondate.
În mod corect a reținut prima instanță că petentul nu se încadrează în condițiile expres și limitativ prevăzute de art. 20 din Legea 19/2000 și activitatea desfășurată de acesta nu se încadrează în nici unul din cazurile reglementate în Legea specială nr. 226/2006.
În concluzie stagiul complet de cotizare pentru calcularea pensiei petentului este de 30 de ani cum corect a fost reținut de pârâtă.
În baza art. 312 cu referire la art. 316 și 296 Cod pr. civilă, recursul reclamantului urmează a fi respins ca nefondat.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de contestatorul - domiciliat O- - 77. 7 în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii - împotriva sentinței civile 359/LM din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 21 august 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - R - - - - -
Red.dec.RF
04.09.2008.
Jud fond -
Dact IM/2 ex./04.09.2008.
Președinte:Cigan DanaJudecători:Cigan Dana, Roman Florica, Lazăr Ioan
