Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1254/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1254
Ședința publică de la 04 2009
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 166/A din 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 464 din 02 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, prin procurator, lipsind intimații pârâți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Procurator, pentru recurentul reclamant, a depus la dosar copii de pe chitanțele nr. 2929/19.08.2009, nr. -/29.10.2009, nr. -/16.10.2009, nr. -/16.10.2009 și nr. -/16.10.2009 și cupon de pensie pe numele, prin care face dovada faptului că intimații pârâți nu și-au achitat datoriile rezultate din ocuparea unei porțiuni din spațiul proprietatea sa, toate aceste datorii fiind achitate de recurentul reclamant în calitate de proprietar.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului, punându-i în vedere procuratorului, că potrivit dispozițiilor art. 68 Cod procedură civilă, nu poate pune concluzii orale detaliate, însă are posibilitatea de a depune concluzii scrise la dosar.
Procurator, pentru recurentul reclamant, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și judecarea cauzei de către un complet specializat în cauze cu minori, iar pe fond să se dispună evacuarea pârâților din locuința proprietatea recurentului reclamant.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin cererea depusă la Judecătoria Drobeta Turnu S la data de 22.07.2008 reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, și, pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună evacuarea acestora din spațiul ce îl ocupă în mod abuziv.
În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că este proprietarul apartamentului în care locuiește împreună cu pârâții care sunt fiul, nora și nepoata, aceștia ocupând cu voia sa acest spațiu din anul 1994. În acest interval de timp pârâtul i-a sustras actul de proprietate în original și fără știrea lui s-a prezentat la serviciul pentru evidența populației unde și-a înregistrat familia în acest spațiu, iar în prezent pârâții și dau dovadă de lipsă de respect față de reclamant, îl supun zilnic unui tratament necivilizat, l-au agresat fizic și i-au adus injurii și amenințări cu moartea. A mai susținut că pârâții i-au interzis să aducă în casă cunoștințe și amici. A susținut că a fost nevoit de două ori să apeleze la poliție, care s-a deplasat la fața locului.
Pârâții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii, susținând că au ocupat acest spațiu la insistențele reclamantului, care în acel timp locuia la concubina sa, iar atitudinea prezentă se datorează noii sale concubine. Pe cale reconvențională au solicitat ca reclamantul să fie obligat la plata îmbunătățirilor imobilului, precum și drept de retenție până la achitarea contravalorii acestora.
Instanța prin încheierea din 12.11.2008 a dispus judecarea separată a cererii reconvenționale și a încuviințat proba cu martorii și propuși de pârâți.
Judecătoria Drobeta Turnu S prin sentința spusă recursului a respins acțiunea.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că, părțile folosesc împreună spațiul locuibil proprietatea reclamantului, în prezent între părți existând o stare conflictuală produsă și întreținută de către reclamant, care dorește să-i determine pe pârâți să părăsească imobilul pentru a putea face să-și permanentizeze relația cu o femeie, condiția părăsirii imobilului de către pârâți fiind pusă de către aceasta.
S-a mai reținut că, la inițiativa reclamantului, s-au prezentat la domiciliul părților și reprezentanți ai Poliției D T S, care au încercat aplanarea conflictului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul în motivare susținând că, instanța ce a pronunțat sentința atacată nu era competentă a soluționa cauza, aceasta întrucât, în condițiile în care pârâta este minoră, judecata trebuia efectuată de un complet de judecat specializat. A mai arătat că instanța nu și-a motivat hotărârea nici în fapt și nici în drept.
Prin decizia nr.166 /A din24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a espins apelul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.464 pronunțată la 02.02.2009 de Judecătoria Drobeta Turnu S, în dosar nr-, intimați pârâți fiind, și.
S-a reținut că, întrucât pentru obiectul cererii de chemare în judecată dedusă judecății, respectiv evacuare, nu există o competență specială reglementată prin alt act normativ, competența judecării acesteia în primă instanță, revine judecătoriei, astfel fiind, critica invocată ce privește necompetenta instanței ce a pronunțat hotărârea atacată se găsește a fi neîntemeiată,competența neraportându-se la secția unei instanțe sau la specializarea judecătorului, ci se stabilește la nivel de organ judiciar.
Si susținerea potrivit căreia, instanța nu și-ar fi motivat soluția pronunțată, nu este întemeiată, în considerentele sentinței făcându-se vorbire despre probele testimoniale administrate, instanța a reținut că starea conflictuală existentă între reclamant și pârâți se datorează exclusiv culpei reclamantului.
De altfel, văzând cererea aflată la fila 18 dosar apel, s-a constatat că, apelantul renunțat la susținerea acestui motiv de apel.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, solicitând în conformitate cu art.3,5,6,7,8,9 Cod pr.civilă admiterea recursului, judecarea acestei cauze de către un complet specializat în cauze cu minori, iar pe fond să se dispună evacuarea pârâților din locuința proprietatea sa.
În motivare a arătat că instanța ce a pronunțat sentința atacată nu era competentă a soluționa cauza, aceasta întrucât, în condițiile în care pârâta este minoră, judecata trebuia efectuată de un complet de judecat specializat.
A menționat că s-au încălcat dispozițiile constituționale cu privire la dreptul la proprietatea privată art.41(2), art.480, 481 din Codul civil, precum și normele de drept prevăzute și garantate de "Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale".
Totodată a arătat că pârâții au un comportament violent și injurios față de el,ceea ce face imposibilă conviețuirea, prin prisma legii locuinței.
Instanța în conformitate cu art.129 alin.5 și 6 Cod pr.civilă,trebuia să cerceteze modul ilegal de înregistrare prin semnătură falsă a contractului de primire în spațiul său a pârâților, act ce se regăsește la Serviciul de Evidență a Populației.
Instanța nu a consemnat corect că la proces s-a prezentat mandatarul recurentului și termenele de amânare solicitate,precum și faptul neconsemnării că s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru o săptămână ca apoi să se amâne încă o săptămână.
S-au depus la dosar: taxa timbru, timbru judiciar, procură autentificată sub nr.1177/2008, copie de pe procesul verbal din 27.02.2009, copie încheiere din 16.03.2009, certificat naștere, adresa nr.39954/2009, cerere pentru eliberarea, concluzii scrise, chitanța seria -/2009, seria nr.-/2009, citații -/2009, -/2009, CO 901 -/2009, cupon pensie.
S-a depus la dosarul cauzei și o dezvoltare a motivelor de recurs, la data de 23.09.2009, peste termenul prevăzut de lege, dar în esență aceasta reiterează în mod dezvoltat motivele de recurs inițiale cu care a fost investită instanța.
Recursul este nefondat.
Prima critică a recursului privind nesoluționarea cauzei de către un complet specializat în cauze cu minori, în considerarea pârâtei ce este parte în dosar, este neîntemeiată.
Este adevărat în cauza ce a fost disjunsă de prezenta, și având ca obiect soluționarea cererii reconvenționale formulată de către pârâți, conform procesului verbal din 27.02.2009 și a încheierii din 16.03.2009, s-a dispus ca această să fie soluționată de către un complet specializat în judecarea cauzelor cu minori.
Însă, este esențial că la acel moment pârâta era minoră, fiind născută la data de 2 iunie 1991.
În prezent însă, potrivit certificatului de naștere, depus la dosar, aceasta este majoră, așa încât critica vizând măsura casării hotărârilor și trimiterea cauzei în rejudecare pe acest motiv, actualmente față de cele arătate, apare ca fiind lipsită de eficiență și nejustificată din moment ce este majoră, aceasta antrenand eventual o trenare a cauzei pe rolul instanței.
Potrivit art.1169 Cod civil, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, ori reclamantul recurent nu a făcut în mod cert și indubitabil dovada susținerilor sale în prezenta cauză cu privire la manifestările violente și injurioase ale pârâților față de el, cu care locuiește împreună din anul 1994 și la imposibilitatea conviețuirii, probele administrate neconducând fără echivoc la această concluzie.
Corect instanțele au reținut că părțile folosesc împreună spațiul locuibil proprietate a reclamantului, că în prezent între părți există o stare conflictuală produsă și întreținută de către reclamant, care dorește să-i determine pe pârâți să părăsească imobilul pentru a putea să-și permanentizeze relația cu o femeie, condiția părăsirii imobilului de către pârâți fiind pusă de către aceasta, în acest sens reclamantul înțelegând să-și preconstituie probe prin a-i denigra față de cunoștințe pe pârâți, susținând printre altele că aceștia nu plătesc cheltuieli de întreținere și îl împiedică să aducă în casă prieteni și cunoștințe.
De asemenea la inițiativa reclamantului la domiciliul părților s-au prezentat și reprezentanți ai Poliției municipiului DTS, care constatând relațiile dintre părți au încercat aplanarea conflictelor fără să aplice sancțiuni contravenționale.
Instanța nu a fost investită cu o cerere în sensul verificării semnăturii false înregistrate în contractul de primite în spațiu său privat a pârâților, reclamantul neformulând cereri și nesolicitând probe în sensul efectuării verificării de scripte (art.177 și urm..civilă) sau de înscriere în fals împotriva acestui act, așa încât instanța nu a încălcat dispozițiile art.129 alin.5 și 6 Cod pr.civilă.
Prin urmare nici această critică nu este întemeiată.
Este esențial de subliniat faptul că reclamantul nu a reformulat această critică în apel.
Oricum, acest aspect nu este relevant față de precizarea din acțiune (fila 3 dosar fond),prin care reclamantul face referire la "găzduirea pârâților", rudele sale și la faptul că i s-a limitat dreptul de a dispune de apartamentul său, aspecte confirmate prin cererea de recurs (nereiterate însă în apel), privitoare la încălcarea, pe de o parte a dispozițiilor constituționale privind proprietatea privată art.41 alin.2 din Constituție și art.480,481 Cod civil, ce reglementează instituția revendicării, cat și a normelor de drept în materie prevăzute de "Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale".
Aceasta, întrucât în această situație, nemulțumirea reclamantului vizează limitarea dreptului de proprietate, dreptul de a dispune de apartamentul său, situație în care de fapt reclamantul are la îndemână o acțiune în revendicare de care poate uza în vederea apărării dreptului său.
Chiar CEDO pune accent în principiile aplicate pe existența efectivă a vieții de familie, una dintre condiții, chiar dacă nu sine qua non,fiind și coabitarea în vederea menținerii relațiilor de familie, atunci când există o puternică legătură de rudenie, cum este în cazul de față, părinți, copil, nepot.
Chiar Curtea a arătat că pentru un părinte și copilul său, chiar dacă acesta este adult, a fi împreună este un element esențial al vieții de familie -
Ea consideră că acest lucru este valabil "pentru relațiile dintre un descendent și membrii familiei parintilor săi și invers".
Față de cele reținute de către instanță, se apreciază că în contextul dat, față și de interesul urmărit de către reclamant, drepturile acestuia nu sunt încălcate și nici dispozițiile privind legea locuinței.
Nici ultima critică a recursului cu privire la neconsemnarea corespunzător a derulării procesului nu este întemeiată, întrucât pe de o parte, acesta nu este un motiv care să poată fi încadrat în cele prevăzute de art.304 pct.1-9 Cod pr.civilă, iar pe de altă parte, din verificarea efectuată de instanță s-a constatat că s-a consemnat prezența procuratorului reclamantului la termenul de judecată, cererea de amânare pentru pregătirea apărării formulată de către părți (fielel 11 și 27 dosar apel) și de asemenea, pronunțarea soluției a fost amânată procedural de doua ori, acest aspect fiind consființit prin cele doua încheieri din 10.04.2009 și 17.04.2009 aflate la dosarul cauzei.
Pentru toate aceste considerente instanța conform art.312 alin.1 teza II Cod pr.civilă, va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 166/A din 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 464 din 02 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți,.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 2009
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.-
Tehn.2 ex/19.11.2009
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
