Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1311/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1311/2008-
Ședința publică din 25.09.2008
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 3: Trif
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator cu domiciliul în de, nr. 179, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 272/LM din 19.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a admis contestația, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul recurentului contestator, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 40 din 03.09.2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare a părților este completă.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 17.09.2008, întâmpinare formulată de intimată, după care:
Reprezentantul recurentului contestator arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate ca fiind nefondată, nelegală și netemeinică, obligarea intimatei la recalcularea retroactivă a pensiei pe ultimii trei ani, cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 ani și nu de 30 de ani, cu cheltuieli de judecată în fond și recurs. Arată că instanța de fond a admis doar în parte contestația, nu s-a admis cel mai important capăt de cerere și anume obligarea intimatei la recalcularea retroactivă a pensiei pe ultimii trei ani, cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 ani și nu de 30 de ani. Recurentul are o vechime în grupa II de muncă de 29 ani, 1 lună și 13 zile, deci peste minimul de 25 de ani prevăzut în Legea nr. 3/1977. Depune la dosar copia deciziei civile nr. 638/2008-R pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, reprezentând practică judiciară.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 272/LM din 19.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de intimată.
S-a admis contestația formulată și precizată de contestatorul domiciliat în de, nr. 179, cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, jud. B, cod poștal -, și în consecință:
A fost obligată intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatorului prin luarea în considerare a adeverinței nr. 1731/18.10.2005 emisă de către SC SA.
Au fost respinse restul pretențiilor.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimată, întrucât contestatorul a solicitat acestei instituții valorificarea unei adeverințe emise de și nu eliberarea adeverinței de către fostul angajator și pe cale de consecință, în temeiul art. 4 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 va admite capătul de cerere privind valorificarea adeverinței nr. 1731/18.10.2007 emisă de (lipsurile privind temeiul legal fiind acoperite prin adresa nr. 238/11.03.2008 - fila 66).
Prin decizia nr. 40093/20.05.1998 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 1,24305 puncte.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Raportat însă la întregul dosar de pensie al contestatorului, instanța a constatat că acesta, nu a desfășurat activitate în condițiile prevăzute de Legea nr.19/2000, respectiv in subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, el desfășurând o activitate în funcția de șofer în cadrul SC Transport SA Dr. și SC, funcție și loc de muncă, care nu sunt prevăzute in cuprinsul dispoziției legale mai menționate, pentru a fi aplicabile dispozițiile Legii nr.19/2000.
Instanța a mai reținut că în speța dedusă judecății perioada invocată de contestator este doar perioada in care acesta a desfășurat activitate in grupa a II a de munca, care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare.
Cererea de efectuare a unei expertize contabile solicitată de contestator având obiectivele de stabilite la ce sumă se ridică contribuția vărsată de angajator în contul bugetului de asigurări sociale în cuantumul de 15% asupra câștigului brut realizat de contestator și verificarea îndeplinirii legale a calculului sporurilor, instanța a respins-o ca neîntemeiată.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai, instanța în temeiul art. 20 și art. 43 din Legea 19/2000 a respins capătul de cerere privind luarea în considerare la stabilirea punctajului mediu anual a unui stagiu de cotizare de 25 sau 20 de ani, ca neîntemeiat.
Instanța a constatat că intimata nu se află în culpă procesuală pentru nevalorificarea adeverinței nr. 1731/2007, întrucât lipsurile acesteia au fost complinite doar pe parcursul desfășurării procesului, considerent pentru care nu va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată solicitate de contestator.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței, obligarea intimatei să recalculeze retroactiv pensia pe ultimii trei ani cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 ani.
În motivarea cererii de recurs, sunt învederate următoarele:
- recurentul are o vechime în grupa II de muncă de 29 ani, 1 lună și 13 zile, deci peste minimul de 25 ani prevăzut de Legea nr. 3/1977, intimata având obligația de a împărți însumarea punctajelor medii anuale nu la 30 ani, ci la 25 ani;
- potrivit art. 11 și 14 din legea nr. 3/1977, pensia se determină în procente din retribuția tarifară și aceste procente corespunzătoare grupelor I și II de muncă se aplică persoanelor care au lucrat efectiv în aceste grupe cel puțin 20 de ani în grupa I sau 25 ani în grupa II de muncă.
În drept sunt invocate dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, art. 11 și 14 din Legea nr. 3/1977 și art. 77 din legea nr. 19/2000.
Intimata, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate, cu motivarea că recurentul și-a desfășurat activitatea în funcția de șofer, funcție care nu este prevăzută în art. 20 din Legea nr. 19/2000.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
Prin probatoriul administrat în cauză s-a dovedit că recurentul și-a desfășurat activitatea în grupa II de muncă o perioadă de 29 ani, 1 lună și 13 zile, iar în grupa a III-a de muncă 3 ani, 9 luni și 12 zile.
Potrivit copiei cărții de muncă, recurentul a avut meseria de conducător auto și și-a desfășurat activitatea în cadrul SC SA, nerezultând că activitatea sa ar fi fost prestată în subteran, astfel că prevederile art. 20 din Legea nr. 10/2000 nu-și găsesc incidența în speță. Or, în condițiile în care activitatea sa nu s-a desfășurat în subteran, iar pe de altă parte activitatea desfășurată de recurent nu este încadrabilă în categoria niciunuia dintre locurile de muncă enumerate limitativ în anexa 1 din Legea nr. 226/2006, recurentul nu este îndrituit la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a unui alt stagiu de cotizare, mai mic decât cel utilizat de intimată la determinarea punctajului mediu anual prin decizia contestată în instanță.
Față de considerentele expuse, instanța, în baza dispozițiilor articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, sentința recurată urmând a fi păstrată în totalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul contestator cu domiciliul în de, nr. 179, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 272/LM din 19.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat decizie în concept - judecător - - - - 02.10.2008
- judecător fond -,
- dact. gref. - 02.10.2008 - 2 ex.
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
