Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1348/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1348/2009-
Ședința publică din 27 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - judecător
R - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de revizuire formulată de revizuentul G din,-, jud. B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 779/2009-R din 23 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-, având ca obiect: recalcularea pensiei.
Se constată că, dezbaterea cauzei a avut loc la data de 20 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru data de 27 octombrie 2009, când:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că, prin cererea de revizuire înregistrată la data de 11.06.2009, revizuentul Gas olicitat ca în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, să se dispună schimbarea deciziei civile nr. 779/2009 a Curții de Apel Oradea, în sensul admiterii recursului declarat de el împotriva sentinței civile nr. 1114/2.12.2008 a Tribunalului Bihor și respingerea recursului declarat de pârâtă.
În motivarea cererii sale, revizuentul a învederat că față de momentul pronunțării deciziei civile nr. 779/23.04.2009 a intervenit un element de noutate, menit a clarifica situația, cu atât mai mult cu cât legea îi conferă atribut de obligativitate.
Acest element nou invocat de către revizuent se referă la decizia nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr. 334/20.05.2009, prin care s-a admis recursul în interesul legii, stabilindu-se că, "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 01 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 - lege sub care s-a născut dreptul la pensie, respectiv 20 de ani pentru persoanele care se încadrează în grupa I de muncă".
Față de împrejurarea că revizuentul s-a pensionat la data de 01.09.1992, sub imperiul Legii nr.3/1977 și ținând cont de faptul că are o vechime în muncă în grupa I, de 26 ani, 5 luni și 27 zile, acesta apreciază că este îndreptățit ca la calcularea pensiei să i se ia în considerare un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, așa cum prevede art. 14 din Legea 3/1977 și nu de 30 de ani cum greșit a calculat intimata.
S-a mai susținut că potrivit art. 7 alin. (3) și (5) din OUG. nr. 4/2005, decizia de stabilire a dreptului la pensie poate fi modificată în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, drepturile modificate acordându-se prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, de la data plății drepturilor recalculate.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 322 - 328 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea cererii de revizuire.
Verificând decizia atacată, prin prisma motivelor invocate de către revizuent, Curtea de Apel Oradeaa reținut următoarele:
Prin decizia civilă nr. 779/23.04.2009 Curtea de Apel Oradeaa respins recursul declarat de contestatorul G împotriva sentinței civile nr. 1114/2008 a Tribunalului Bihor și a admis recursul declarat de pârâtă împotriva aceleași sentințe, pe care a modificat-o în parte, în sensul că drepturile stabilite se vor acorda începând cu data de 01.06.2008 în loc de 01.09.2005, cum greșit s-a dispus.
În adoptarea acestei soluții, instanța de recurs a reținut următoarele:
Contestatorului G i-au fost stabilite drepturile la pensie pentru limită de vârstă prin decizia nr. 28384/1992 cu începere din 01.11.1992, realizând o vechime în muncă de 42 de ani, din care 26 ani, 5 luni și 29 zile în grupa I de muncă, utilizându-se conform buletinului de calcul din 14.09.2005 - fila 7 dosar fond - un stagiu complet de cotizare de 30 ani.
Din copia xerox a carnetului de muncă - filele 43 - 61 dosar fond - s-a reținut faptul că recurentul contestator a lucrat din 10.09.1963 la de Utilaj Minier Dr. ca oțelar, maistru la turnătorie, apoi la Mecanică Dr., tot la secția de turnătorie, până la data pensionării.
Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, prevăzut încadrarea în astfel de situații, începând cu 01.04.2001, activitățile cuprinse în anexa nr. 1, dar potrivit art. 2 alin. 2, sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în care asigurații și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în condiții speciale, astfel că, din acest motiv, instanța de fond dispus fără fi încălcat principiul neretroactivității legii civile, câtă vreme textul susmenționat a creat o derogare în acest sens. Mai mult, OUG nr. 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 a înlăturat discriminările dintre pensionari, instituind principiul, la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, criticile intimatei recurente fiind nefondate.
Anexa nr. 1 Legii nr. 226/2006 a prevăzut că sunt încadrate în condiții speciale, activitățile din oțelării, din turnătorii, pct. 24, ori, recurentul contestator a lucrat la oțelărie, turnătorie, fiind aplicabil acest act normativ situației acestuia, cum corect a reținut instanța de fond. Faptul că fosta Mecanică, angajatorul recurentului, s-a reorganizat, redenumită și că acum are în obiectul de activitate alte activități decât cele anterioare, că nu a făcut demersurile necesare includerii în anexa nr. 2 Legii nr. 226/2006, nu este un aspect imputabil angajatului pentru a face inaplicabile aceste dispoziții legale, altfel s-ar crea o discriminare între acesta și alte categorii de pensionari care au lucrat în aceleași condiții însă angajatorul a făcut demersurile menționate, aspect ce ar contraveni OUG. nr. 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005.
Cât privește împărțirea punctajului mediu anual la 25 de ani, aceste aspecte s-au dispus conform art. 5 alin. 1 din Legea nr. 226/2006, aplicabile în speță, susținerile recurentului contestator în sensul că trebuie să i se aplice un stagiu de cotizare complet de 20 de ani, contravine celor expuse, cu atât mai mult cu cât, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, ci alineatul 2 reglementat prin legea specială invocată mai sus, activitatea neincluzându-se în cele prevăzute de alin. 1 lit. a - d - minerit subteran, cercetare zonă radioactivă, aviație civilă și activitate artistică.
Referitor la data acordării drepturilor stabilite - 01.09.2005, din actele dosarului de fond s-a reținut că a fost înregistrat litigiul la 07.05.2008 la Tribunalul Bihor, contestată fiind decizia nr. 28384/23.02.2006, ori, termenul legal de contestare conform art. 87 din Legea nr. 19/2999, de 45 de zile, nefiind respectat, în mod greșit s-a dispus recalcularea din 01.09.2005 cum era înscris în această decizie. Mai mult, recalcularea nu s-a dispus în baza HG nr. 1550/2004 pentru a face aplicabilă această dată, ci în baza Legii nr. 226/2006 ce conform art. 6 se completează cu Legea nr. 19/2000, lege ce în art. 169 alin. 3 stabilește data recalculării ca fiind luna următoare solicitării.
Față de considerentele expuse, fiind aplicabile dispozițiile art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, art. 6 din Legea nr. 226/2006, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă, a admis ca fondat recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B, a modificat în parte sentința recurată, în sensul că drepturile stabilite se vor acorda din 01.06.2008, în loc de 01.09.2005, cum greșit s-a dispus.
Deși inițial, prin cererea de revizuire, revizuentul a indicat ca temei de drept a cererii sale, dispozițiile art. 322 - 328 Cod procedură civilă, ulterior, în ședința publică din 20 octombrie 2009 și în concluziile scrise depus la dosar, a precizat că temeiul legal al prezentei cereri în constituie dispozițiile art. 322 pct.5 Cod procedură civilă, respectiv, prima ipoteză vizată de acest text de lege, care se referă la descoperirea de înscrisuri doveditoare, care nu au putut fi înfățișate, susține el, "dintr-o împrejurare mai presus de voința părților".
Actul doveditor nou invocat, este decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu ocazia soluționării recursului în interesul legii, privind interpretarea dispozițiilor art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 334/20.05.2009.
Decizia nr. 40/22.09.2008 dată în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție a fost publicată în Monitorul Oficial, așa cum s-a arătat deja, la data de 20 mai 2009, ulterior pronunțării deciziei atacate nr.779/23 aprilie 2009 Curții de Apel Oradea, astfel că aceasta nu constituie un act nou în înțelesul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
Pe de altă parte, nu se poate reține că înscrisul pretins nou, a fost "descoperit" după darea hotărârii atacate, deoarece decizia nr.40/2008 a fost pronunțată la data de 22 septembrie 2008, dispozitivul acesteia fiind cunoscut de către instanță la data pronunțării deciziei civile nr. 779/23.04.2009.
Mai este de relevat că decizia ce se pronunță asupra recursului în interesul legii nu va produce nici un efect în privința părților din procesele în care s-au dat hotărârile ce au format obiectul recursului în interesul legii. Cu alte cuvinte, recursul în interesul legii nu duce la desființarea hotărârilor ce au format obiectul lui.
Dezlegarea dată însă problemelor de drept judecate cu ocazia recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, în măsura în care acestea sunt confruntate cu astfel de probleme (art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă), dar această obligație intervine doar după publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, care, în speță a intervenit, așa cum s-a arătat mai sus, după pronunțarea deciziei atacate.
Față de aceste considerente, apreciind că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de textul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradea va respinge ca nefondată prezenta cerere de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuentul G din,-, jud. B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 779 din 23 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea pe care o menține în întregime.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
Red.dec.- /05.11.2009
Jud.recurs. - -
Dact./09.11.2009
Ex.2
2 com./13.11.2009
1. revizuentul G din,-, jud. B,
2. intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud.
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
