Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1391/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (1587/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr. 1391
Ședința publică de la 26.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Nica
JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 3: Fănica Pena
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulate de recurenta - reclamantă, împotriva deciziei civile nr. 428 din data de 01.04.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți G, și cu intimații - pârâți, -,.
Obiectul cauzei - evacuare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă recurenta - reclamantă, prin mandatar, în baza procurii speciale autentificate sub nr. 650/25.04.2008 (fila 78 dosar nr-), intimații - reclamanți G, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 22861 din data de 24.09.2009, emise de Baroul București - "", intimatul - pârât, personal, lipsind intimații - pârâții, -,.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la legitimarea mandatarului recurentei - pârâte, care prezintă seria nr. - - CNP - și a intimatului - pârât, prezintă seria - nr. - - CNP -.
Curtea, având în vedere că la acest moment dosarele sunt apelate spre a fi amânate, în speță nefiind formulată o astfel de cerere, lasă cauza la ordine.
La a doua strigare a cauzei, se prezintă recurenta - reclamantă, prin mandatar, în baza procurii speciale autentificată sub nr. 650/25.04.2008 (fila 78 dosar nr-), intimații - reclamanți G, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 22861 din data de 24.09.2009, emise de Baroul București - "", intimatul - pârât, personal, lipsind intimații - pârâții, -,.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mandatarul recurentei - pârâte depune, în fotocopie, adresa nr. 361.01/20.07.2009, emisă de Consiliul Local al Sectorului 4 B - Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sectorul 4 B, prin care comunică Judecătoriei Sectorului 4 B, în dosarul nr-, faptul că în evidențele acestei instituții privind imobilul situat în B,- figurează înregistrații proprietarii, și, cu o valoare de impunere la nivelul anului 2009 - 810.108,748 lei, iar pentru imobilul situat în B,- (actual-), figurează înregistrată cu apartamentul nr.1 numita, care a dobândit imobilul în anul 1997, imobil cu o valoare de impunere la nivelul anului 2009 - 302.410,817 lei.
Mandatarul recurentei - pârâte, avocatul intimaților reclamanți și intimatul - pârât arată că nu au alte cereri de formulat, probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Recurenta - pârâtă, prin mandatar, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Consideră că instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală, întrucât nu și-a exercitat rolul activ cu privire la probele existente în dosarul cauzei, având posibilitatea reluării aprecierii asupra probatorilor, nerealizând acest fapt.
La fila 4 din hotărâre se menționează greșit numele recurentei, în loc de, motiv pentru care este necesară și rectificarea deciziei din acest punct de vedere. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimații - reclamanți G, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât criticile invocate nu privesc motive de nelegalitate a hotărârii recurate; depun concluzii scrise; solicită cheltuieli de judecată, onorariu avocat.
Intimatul - pârât lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a recursului. Susține că intimații - pârâți nu mai au calitate procesuală, întrucât nu mai locuiesc la adresa din B,-, sector 4 și au fost scoși din cauză.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 30.06.2004 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 B sub nr. 6414/2004 (nr. format nou -), reclamanții G și au chemat în judecată pe pârâții, și, prin reprezentant legal, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună evacuarea necondiționată a acestora din imobilul situat în B,-, sector 4, calitatea acestora de chiriași fiind pierdută prin încetarea contractului de închiriere nr. 21585/1994, obligarea pârâților la plata daunelor cominatorii de 100.000 lei/zi de întârziere, de la data pronunțării hotărârii și până la eliberarea spațiului, cu cheltuieli de judecată.
Prin încheierea de ședință de la termenul din data de 17.10.2007, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, și, în raport de obiectul cauzei, evacuare, și de faptul că aceștia nu locuiesc în imobilul din care se solicită evacuarea.
Prin sentința civilă nr. 7232/19.12.2007, Judecătoria Sectorului 4 B - Secția Civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, a dispus evacuarea pârâților, și din imobilul situat în B,-, sector 4, pentru lipsă de titlu; a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata daunelor cominatorii, ca neîntemeiat; a obligat pârâții la 85.000 ROL cheltuieli de judecată reclamanților.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 4455/31.05.1994 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Consiliul General al Municipiului B și și s-a dispus obligarea pârâților să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în B,- (actualul-), Sector 4, reținându-se că imobilul a fost naționalizat cu încălcarea Decretului nr. 92/1950, și totodată, s-a constatat, cu efect retroactiv, că reclamanta este proprietar legitim al imobilului, în calitate de succesoare a unchiului său.
Reclamanții au dobândit imobilul în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 23478/11.11.1994 autentificat la notariatul de Stat al Sectorului 4 B, transcris sub nr. 17090/11.11.1994, încheiat cu -. Ulterior, prin decizia civilă nr. 2246/26.06.1997, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție - Secția Civilă, a fost admis recursul în anulare, a fost casată sentința civilă nr. 4455/1994 a Judecătoriei Sectorului 4 B și s-a dispus respingerea acțiunii reclamantei -, cu motivarea că instanțele judecătorești nu au atribuția de a cenzura și de a dispune restituirea imobilelor naționalizate prin Decretul nr. 92/1950.
Pârâta este titulara contractului de închiriere încheiat cu, calitate în care, în baza Legii nr. 112/1995, a încheiat cu Primăria Municipiului B contractul de vânzare-cumpărare nr. 1950/29.09.1997, iar prin sentința civilă nr. 8258/17.09.1999, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, irevocabilă, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare.
Instanța a constatat că titlul reclamanților, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 23478/11.11.1994 la Notariatul de Stat al Sectorului 4 B, nu a fost desființat, aceștia având calitate de proprietari ai imobilului, iar pe de altă parte, pârâții nu au un titlu locativ care să le confere dreptul de a folosi imobilul proprietatea reclamanților, deoarece contractul de vânzare-cumpărare încheiat în baza Legii nr.112/1995 a fost anulat, iar contractul de închiriere nr. 21585/12.09.1994 nu a mai fost prelungit, Consiliul General al Municipiului B - comunicând pârâților prin adresa nr. 13068/11.06.2004 că imobilul nu se mai află în administrarea sa. De altfel, prin sentința civilă nr. 4719/26.05.2005 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 Baf ost respinsă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta - având ca obiect obligarea la încheierea contractului de închiriere pentru apartamentul nr. 1, cu motivarea că reclamanta și familia sa locuiesc în apartament fără titlu, deoarece contractul de închiriere cu a expirat la data de 18.04.1999.
În raport de aceste considerente, instanța a admis în parte acțiunea reclamanților și în baza art. 480 cod civil a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în B,-,. 1, sector 4, pentru lipsă de titlu.
Instanța a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata daunelor cominatorii, în raport de prevederile art. 1075 Cod civil, conform cărora orice obligație de a face sau de a nu face se schimbă în dezdăunări în caz de neexecutare din partea debitorului.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești la data de 8.01.2009 au declarat apel pârâții, și, iar la data de 29.02.2008 au declarat apel reclamanții, care au fost înregistrate pe rolul Tribunalul București - Secția a III-a Civilă la 3.03.2008.
Prin decizia civilă nr. 663/A/15.05.2008 Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins ca nefondat apelul formulat de pârâți; a admis apelul declarat de reclamanți, a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a obligat pârâții și la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanți; a menținut celelalte dispoziții; a obligat intimații la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către apelanții reclamanți.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut, referitor la apelul declarat de reclamanți, că prima instanță, fără să facă aplicarea dispozițiilor art. 274 alin.3 Cod de procedură civilă, a reținut greșit că reclamanții au efectuat cheltuieli de judecată numai în sumă de 85.000 lei (ROL).
Cheltuielile de judecată pe care reclamanții le-au efectuat cu ocazia acestui proces se compun din taxa judiciară de timbru aferentă cererii de chemare în judecată și onorariul pentru avocat, în cuantum de 1500 RON.
Referitor la prima critică formulată de apelanții pârâți, tribunalul a constatat că este nefondată, întrucât nu s-a făcut dovada faptului că există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, în raport de care să existe autoritate de lucru judecat, conform art. 1201 Cod Civil. Pe de altă parte, tribunalul a constatat că pârâții nu au invocat o asemenea excepție în fața primei instanțe, astfel încât motivul de apel formulat de aceștia este nefondat.
Motivul de apel referitor la cererea de înscriere în fals a fost găsit, de asemenea, nefondat, pe considerentul că din încheierile de ședință nu rezultă că pârâții au formulat în fața primei instanțe o asemenea cerere, iar această cerere ar fi rămas nesoluționată. De asemenea, tribunalul a constatat că nu s-a făcut dovada existenței vreunui dosar penal care, la acel moment, să fie în curs de soluționare.
În ceea ce privește a treia critică adusă sentinței apelate, tribunalul a constatat că și aceasta este nefondată, întrucât din considerentele sentinței rezultă că prima instanță a analizat titlul în baza căruia pârâții ocupă imobilul proprietatea reclamanților, situat în B,-,.1, sector 4.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești la data de 27.06.2008 au declarat recurs pârâții, și, care a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie la data de 10.07.2008.
Prin decizia civilă nr. 1695/24.11.2008, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis recursul formulat de pârâți, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare tribunalului.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește nesoluționarea cererilor formulate în fața primei instanțe de judecată, prin care s-au invocat excepția autorității de lucru judecat și înscrierea în fals împotriva contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 23478/11.11.1994 de Notariatul de Stat al Sectorului 4 B și împotriva certificatului de moștenitor nr. 1807/20.09.1993 eliberat de pe urma defunctului, Curtea a reținut că în decizia recurată s-a menționat că astfel de cereri nu au fost formulate în cauză sau că nu a fost formulată și lăsată nesoluționată.
Contrar susținerii instanței de apel, Curtea a reținut că excepția și cererea de înscriere în fals au fost invocate la termenul din 17.10.2007, fiind prorogată pronunțarea asupra lor.
La termenele ulterioare de judecată s-a menținut dispoziția de prorogare, pentru ca la termenul de judecată din data de 28.11.2007 instanța de fond să omită a se pronunța asupra lor, respingând potrivit respectivei încheieri cererile formulate la acel termen de pârâta, prin mandatar, referitoare la punerea în vedere reclamanților a obligației de depunere a originalelor înscrisurilor contestate și referitoare la amânarea judecății, în vederea depunerii unor înscrisuri suplimentare. Din cuprinsul respectivei încheieri de ședință nu rezultă că instanța de fond s-ar fi pronunțat asupra excepției și cererii de înscriere în fals, astfel încât criticile recurenților sub acest aspect sunt întemeiate. De altfel, nici intimații reclamanți G și G n-au contestat nepronunțarea asupra celor două cereri, prin concluziile scrise, depuse la dosar, ci doar au arătat că înscrisurile respective nu îi privesc și nu provin de la dumnealor, făcând așadar referire la caracterul nefondat al cererii de înscriere în fals și nu la omisiunea pronunțării.
Cum sub acest aspect, Curtea a constatat că în recurs nu se poate administra decât proba cu înscrisuri potrivit art. 305 Cod de procedură civilă, cererea de declanșare a procedurii falsului fiind una elaborată, potrivit art. 180 -184 Cod de procedură civilă, care, în cazul admiterii, poate impune administrarea oricăror mijloace de dovadă, conform art. 184 Cod de procedură civilă, constatând totodată importanța acestei cereri care vizează nevalabilitatea titlului reținut de prima instanță ca justificând dreptul de proprietate al reclamanților intimați și totodată, pentru a nu priva părțile de posibilitatea controlului judiciar asupra soluției date acestei cereri, instanța de recurs a apreciat, în virtutea acestor argumente prezentate, că se impune casarea deciziei recurate, conform art. 312 al.3 Cod de procedură civilă și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelurilor la tribunal, efectele admiterii recursului răsfrângându-se și asupra dispoziției privind apelul reclamanților, dată fiind strânsa legătură dintre cele două căi de atac, întrucât o eventuală admitere a apelului pârâților ar putea determina schimbarea sentinței fondului și atunci, și caracterul nefondat al apelului prezent al reclamanților.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 05.03.2008, sub nr-.
Prin decizia civilă nr. 428/01.04.2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis apelurile formulate de apelanții reclamanți, precum și de către apelanții pârâți, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, deși în fața primei instanțe, prin cererea depusă la 17.10.2007, pârâta a invocat atât excepția autorității de lucru judecat, formulând totodată și cererea de înscriere în fals cu privire la certificatul de moștenitor și contractul de vânzare-cumpărare deținut de reclamante, instanța prorogând discutarea acestor cereri la mai multe termene, în mod greșit prin sentința pronunțată instanța a omis a mai face referire la acestea, așa încât, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 297 Cod de procedură civilă, a admis apelul pârâților, dispunând desființarea sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare la aceeași instanță în vederea pronunțării de către aceasta cu privire la excepția invocată și la cererea formulată în condițiile art. 137 Cod de procedură civilă.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești la data de 7.07.2009 a declarat recurs pârâta, care a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie la data de 10.07.2009.
În motivare, a arătat că instanța de apel, deși se aflau într-o fază devolutivă după casarea sentinței civile nr. 7232/19.12.2007 a Judecătoriei sector 4 B și a deciziei civile nr. 663A/15.05.2008 a Tribunalului București - Secția a III-a Civila, prin decizia civilă nr. 1695/24.11.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI, care a dispus trimiterea cauzei spre judecarea apelului de către tribunal, nu și-a exercitat rolul activ cu privire la probele existente în dosar, inclusiv decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție și alte două decizii ale Curții de Apel și respectiv Tribunalului București, care în opinia sa, se bucură de autoritate de lucru judecat.
De asemenea, instanța de apel, după casarea cu trimitere, deși putea relua aprecierea probelor cel puțin cu privire la neconcordanța dintre realitate și înscrierea unui preț fictiv în contractul de vânzare încheiat între - și G, nu a realizat acest fapt, dispunând, după admiterea apelului pârâților, desființarea sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare la aceeași instanță.
Recurenta pârâtă a mai arătat că redactarea deciziei a fost făcută cu depășirea termenului legal care este de 30 de zile și că este neglijentă, deoarece la pagina 4 se menționează "Pârâta ". și nu. Ceea ce impune și o rectificare.
Deși în dosar existau evidente indicii cu privire la cerința administrării probei cu înscrisuri originale, aflate la Camera Notarilor Publici, cât și proba cu martori, privind realitatea prețului, precum și efectuarea unei expertize, instanța de apel, după casare, nu le-a considerat concludente și le-a respins, încălcând prin aceasta principiul dreptului la apărare și la administrarea de probe în vederea stabilirii adevărului.
Tribunalul, ca instanță de apel după casare, deliberând, față de motivele de înscriere în fals invocate, (neconcordanța dintre prețul real și prețul imobilului vândut, inclusiv obținerea certificatului de moștenitor cu încălcarea termenelor de acceptare a succesiunii legale), a apreciat că probele solicitate cu privire la înscrierea în fals nu sunt concludente și le-a respins, ca în final să se revină asupra excepției autorității de lucru judecat și a judecării cererii de înscriere în fals după prorogare dispunând admiterea apelurilor, ceea ce evident arată contradicții în expunerea de motive în tot cuprinsul deciziei civile nr. 428A/1.04.2009.
Astfel, instanța de apel, deși avea posibilitatea să se pronunțe, existând probe în dosarul cauzei nu a făcut-o, pronunțând o hotărâre netemeinică și nelegală.
Deși instanța de apel după casare cu trimitere a avut la dispoziție aproape întreg materialul probatoriu, a interpretat greșit circumstanțele cauzei cu referire la existența autorității de lucru judecat și astfel a schimbat natura și sensul actelor juridice existente în dosar.
De asemenea, din dosar rezultă lipsa calității procesuale a numiților, -, aceștia nelocuind la adresa indicată --, sector 4, B, ci în-, sector 4, B, neavând nici raporturi contractuale ca cele dintre proprietar și chiriaș cu reclamanții G și.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, care pot fi încadrate în prevederile art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
1. Prin decizia recurată, tribunalul, reținând astfel cum a statuat instanța de recurs în ciclul procesual anterior că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii de înscriere în fals formulate la termenul din 17.10.2007 de pârâta și asupra excepției autorității de lucru judecat invocate de aceasta la același termen, a admis apelurile, a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
2. Referitor la soluțiile pe care le poate pronunța instanța de apel, art. 296 Cod procedură civilă prevede că aceasta poate păstra ori schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar art. 297 alin. 1 dispune că, în cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Soluția de desființare a hotărârii atacate și de trimitere a cauzei spre rejudecare primei instanțe este așadar una cu caracter de excepție și, pe cale de consecință, textul de lege care o prevede este de strictă interpretare și aplicare.
Fiind supusă uneiinterpretări restrictive, dispoziția conținută de art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă nu poate fi aplicată decât într-una din ipotezele la care se referă, respectiv cea în care prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului și cea în care judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.
De aceea, prevederea legală în discuțienu este incidentă în alte situații, cum este și cea în care prima instanță a omis să se pronunțe asupra unei cereri legate de administrarea probei cu înscrisuri sau asupra unei excepții procesuale.
De asemenea, faptul că instanța a omis să se pronunțe asupra unor astfel de cereri și excepții nu constituie o necercetare afonduluicauzei, adică a pretenției supuse judecății.
Față de aceste considerente, reținând că prin desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță tribunalul a încălcat formele de procedură prevăzute de art. 296-297 Cod procedură civilă sub sancțiunea nulității virtuale, vătămarea îmbrăcând forma amânării procesului, precum și faptul că, nepronunțându-se el însuși asupra cererii de înscriere în fals și asupra excepției autorității de lucru judecat și neanalizând celelalte critici aduse hotărârii primei instanțe, a soluționat apelul fără a intra în cercetarea fondului acestuia, în temeiul art. 312 alin. 1 și 5 Cod procedură civilă, Curtea urmează să admită recursul, să caseze decizia civilă recurată și să trimită cauza spre rejudecare tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă, cu domiciliul în B,-,. 1, sector 4, împotriva deciziei civile nr. 428/A/01.04.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, ambii cu domiciliul în cu domiciliul în B,-, sector 4, și cu intimații pârâți, toți cu domiciliul în B,-,. 1, sector 4, - și, toți cu domiciliul în B,-, parter,. 5, sector 4.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare, tribunalului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Tehnored., /
12 ex/26.11.2009
----------------------------------------------
- Secția a III-a -
-
Jud.Sector 4 -
Președinte:Cristina NicaJudecători:Cristina Nica, Mariana Haralambe, Fănica Pena
