Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1633/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ nr. 1633/2008

Ședința publică din 13 noiembrie 2008

PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța

- ---

- JUDECĂTOR 2: Trif Doina

- -

- JUDECĂTOR 3: Moșincat

-

- judecător

- grefier

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de recurentul reclamant, cu domiciliul în O- - etaj 2. 41 județul B și de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, împotriva sentinței civile nr. 488/LM/2007 din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie,

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintărecurentul reclamant, asistat de reprezentantul său av. în baza împuternicirii avocațială nr. 161/2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru,după care:

Nefiind cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursurilor.

Reprezentantul recurentului reclamant solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul obligării pârâtei la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 de ani, cu cheltuieli de judecată, conform notelor de ședință pe care le depune la dosar. Se arată că s-a admis doar în parte contestația prin reținerea unui stagiu de cotizare de 25 de ani, instanța de fond nu a aplicat corect dispozițiile Legii nr. 3/1977, recurentul s-a pensionat în anul 1991, fiindu-i aplicabile prevederile acestei legi, activitatea prestată de recurent ca revizor de vagoane timp de 7 ani este inclusă la punctul 7 din anexă. Se mai arată că unui fost coleg al recurentului, având o situație similară, i s-a admis recursul și i s-a luat în considerare un stagiu de cotizare de 20 de ani. Re curentul a lucrat 33 de ani în grupa I-a, astfel că este îndreptățit la un spor de 1% pentru fiecare an lucrat în plus.

De asemenea, se solicită respingerea recursului intimatei pârât.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 488/LM/2007 din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost admisă în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. -/07.11.2007 emisă de intimată pe seama contestatorului și obligată intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bihora reținut următoarele:

Prin decizia nr. -/31.08.2005 fost recalculată pensia contestatorului.

Stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța apreciază că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.

Așadar, legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare contestatorului era Legea 3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin. 1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.

Judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.

În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.

Întrucât Legea nr. 226 din 2006 fost emisă in temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 actualizată si potrivit art. 6 din Legea nr. 226 din 2006 "prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, rezultă cu prisosință ca indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in grupa I de muncă ( condiții speciale) o perioadă mai mare de 25 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la legea 226/2006,in speța de față

Art. 2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si bărbați, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, au declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea acestuia, a-i fi recalculată pensia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, cu cheltuieli de judecată, precum și intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației.

Prin motivele de recurs, contestatorul a invocat că s-au aplicat greșit dispozițiile articolelor 11, 14 din Legea nr. 3/1977, conform cărora procentele corespunzătoare grupelor I și II de muncă se aplică persoanelor care au lucrat în aceste grupe, cel puțin 25 de ani în grupa a II-a și 20 de ani în grupa I-a, iar dacă au lucrat mai puțin, la procentele corespunzătoare grupei a III-a se acordă un spor proporțional. alt coleg, în aceeași situație, i s-a acordat un stagiu de cotizare de 20 de ani, el s-a pensionat în baza Legii nr. 3/1977 în anul 1991, având o vechime de 33 ani și 11 luni în grupa I-a de muncă.

Nu s-a luat în considerare practica altor case județene de pensii - C, H - pentru situații similare, ori, Legea nr. 3/1977 nu face distincție între diferitele locuri de muncă ce sunt în grupa I-a, el a lucrat la revizii vagoane în trei schimburi, în condiții de stres legat de siguranța circulației și chiar Legea nr. 19/2000 face vorbire despre anii corespunzători stagiului complet de cotizare și stagiul complet de cotizare.

În drept s-au invocat dispozițiile articolelor 11, 14 din Legea nr. 3/1977, articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă, articolelor 19, 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000.

Prin motivele de recurs, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII Bai nvocat că intimatul a fost înscris la pensie în baza Legii nr. 3/1977, având o vechime de 50 de ani, din care 33 ani și 11 luni în grupa I-a de muncă, drepturile fiindu-i recalculate în baza HG nr. 1550/2004, OUG nr. 4/2005.

Activitatea de 20 de ani la care se referă reclamantul este doar cea în care a lucrat în grupa I-a și care i-a dat dreptul de-a se pensiona pentru limită de vârstă la 50 de ani, aspect ce nu poate fi confundat cu stagiul complet de cotizare. Chiar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 18888/2007, a stabilit referitor la incidența Legii nr. 226/2006, că nu se poate pune problema unei discriminări între categoria din care face parte reclamantul și cei pensionați în baza acestei legi speciale, întrucât nu sunt instituite privilegii sau discriminări între persoanele aflate în situații identice.

Este neîntemeiată solicitarea aplicării Legii nr. 226/2006, întrucât se referă doar la activitățile desfășurate în cadrul unităților cuprinse în anexa nr. 2, în care activitățile recurentului nu se încadrează, nefiind mecanic de locomotivă, automotor, mecanic ajutor sau mecanic instructor, mai mult, încadrarea locurilor de muncă în condițiile speciale s-a făcut după ce acesta s-a pensionat.

Reclamantul face confuzie între stagiul de cotizare realizat - totalul vechimii - și cel complet de cotizare ce-l reprezintă, stagiul impus de legiuitor și care se folosește la detreminarea punctajului mediu anual al fiecărui asigurat, reducerea vârstei de pensionare neavând legătură cu reducerea stagiului complet de cotizare.

Activitatea desfășurată în grupa I-a de muncă de către contestator - revizie vagoane - în cadrul stației CFR O, nu se include în locurile de muncă în condiții speciale prevăzute de articolul 20 din Legea nr. 19/2000.

S-au invocat în drept dispozițiile articolului 304 punctele 8, 9 Cod de procedură civilă.

Celelalte aspecte invocate de către recurentul fiind depuse doar după termenul legal, nu vor fi expuse și nici analizate.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:

Recurentul contestator s-a pensionat în baza Legii nr. 3/1977, sens în care drepturile de pensie i-au fost stabilite prin decizia nr. -/1991 începând cu data de 01.07.1991, având un stagiu de cotizare realizat de 51 ani, 11 luni și 27 zile, din care 33 ani, 11 luni și 0 zile în grupa a I-a de muncă, funcția pe care a exercitat-o fiind revizor tehnic vagoane.

Beneficiul pe care Legea nr. 3/1977 în articolul 14 aliniatul 3 îl conferea celor ce au lucrat în grupa I-a de muncă, a fost posibilitatea pensionării la vârsta de 50 de ani. OUG nr. 4/2005 a stabilit un principiu fundamental "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", ordonanță aprobată prin Legea nr. 78/2005, prin aceasta legiuitorul urmărind să înlăture discriminările ivite între pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultat din date diferite de înscriere la pensie, în aceleași condiții de vechime, astfel că, implicit, în mod corect instanța de fond a concluzionat aplicabilitatea în speță a dispozițiilor Legii nr. 19/2000, ce la articolul 2 aliniatul 1 litera b reiterează același principiu al egalității tuturor participanților la sistemul public, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

Legea nr. 19/2000 a stabilit în articolul 19 criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, iar în articolul 20 le-a enumerat ca fiind unitățile miniere, dacă s-a desfășurat activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, activitatea de cercetare, explorare, exploatare, prelucrare materii prime nucleare zona I, II de expunere la radiații, aviația civilă, activitatea artistică, activități în care ceea ce a lucrat contestatorul - revizie vagoane - nu se încadrează, pentru a exista posibilitatea aplicării unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, criticile aduse de acesta fiind nefondate.

Legea nr. 226/2006 a stabilit că, începând cu data de 01.04.2001, sunt încadrate în condițiile speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile precizate în anexa nr. 1, dispozițiile acestei legi conform articolului 6 completându-se cu cele ale Legii nr. 19/2000, care a consacrat principiul enunțat mai sus, cel al egalității de tratament al tuturor participanților la sistemul public de pensii, aspect corect reținut de instanța de fond.

Conform articolului 2 aliniatul 2 din Legea nr. 226/2006, sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale, perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în are asigurații și-au desfășurat activitatea pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I-a de muncă și care, conform acestei legi, sunt încadrate în condiții speciale. Articolul 3 din acest act normativ a precizat condiția realizării unui stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale, iar în articolul 5 stabilit că pentru acești asigurați punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte realizat din însumarea punctajului anual realizat în perioada de cotizare, deci nu la 20 cum greșit susține contestatorul. Faptul că într-o altă speță s-a dispus altfel, nu este de natură a încălca prevederile legale susmenționate.

În anexa nr. 1 Legii nr. 226/2006 s-a precizat că se încadrează în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile cuprinse în aceasta, iar la punctul 7 s-a inclus activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, ori, contestatorul a avut funcția de revizor vagoane, ce nu poate fi calificată ca neavând legătură cu siguranța circulației, criticile intimatei fiind astfel nefondate. De modul în care acest salariat și-a îndeplinit obligațiile de serviciu depindea implicit siguranța circulației pe calea ferată, activitățile de mecanic locomotivă, automotor, indicate fiind doar exemplificative nu limitative.

Față de ansamblul considerentelor expuse, nefiind aplicabile dispozițiile articolului 304 Cod de procedură civilă, instanța de recurs în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondate ambele recursuri, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

RESPINGE ca nefondate recursurile civile declaratede recurentul reclamant, cu domiciliul în O- - etaj 2. 41 județul B și de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, împotriva sentinței civile nr. 488/LM/2007 din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCAB I L

Pronunțată în ședința publică de azi, 13 noiembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- --- - - -

decizie: /24.11.2008

Complet fond:,.

în 2 ex.: /09.12.2008

Președinte:Stan Aurelia Lenuța
Judecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1633/2008. Curtea de Apel Oradea