Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1654/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1654/R/2009
Sedința publică din:25.06.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTORI: Ana Ionescu, Anca Adriana Pop Alina
-
GREFIER: A
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta pârâtă împotriva deciziei civile nr.23/A/29.01.2009, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureș, privind și pe intimații reclamanți -, și, având ca obiect evacuare.
Se constată că la dosar s-a depus prin registratura instanței de către intimații reclamanți, nota cu cheltuieli de judecată.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18.06.2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3895/24.06.2008 a Judecătoriei Baia Marea fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantele și (-mama) în contradictoriu cu pârâta-reclamantă și în consecință s-a dispus evacuarea pârâtei din apartamentul proprietatea tabulară a reclamantelor, situat în B M,-/11 - compus din 3 camere și dependințe, în suprafață de 64,57 mp, imobil identificat în CF 11582/11 B M, nr. topo. 2737/352. A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta în contradictoriu cu reclamantele.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, între părți a avut loc un alt proces civil, s-a pronunțat o sentință irevocabilă prin care s-a constatat nulitatea absolută a contractului autentic de vânzare-cumpărare având ca obiect vânzarea către pârâtă a imobilului din litigiu, s-a revenit la situația anterioară de carte funciară, imobilul fiind trecut pe vechii proprietari tabulari, respectiv și. Întrucât a decedat, moștenitoarele (reclamantele de rândul 1 și 2) au solicitat un certificat suplimentar de moștenitor, cu nr. 141 din 27 noiembrie 2007, intabulându-se ulterior asupra acestui imobil cu titlu de moștenire. Astfel că, prin aceste operațiuni legal făcute pârâta a rămas fără niciun titlu în posesia imobilului. Pentru predarea imobilului pârâta a fost citată de executorul judecătoresc, dar aceasta nu s-a prezentat, reclamantele fiind obligate să promoveze prezentul proces. Prin notificarea făcută, s-a realizat, în conformitate cu prevederile art. 1079 Cod civil, și punerea în întârziere a pârâtei.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată, instanța a apreciat că nu este fondată, având în vedere probațiunea administrată, chiar și interogatoriul pârâtei prin care recunoaște că nu a achitat nicio suma de bani pentru imobil, ci doar faptul că sora sa a achitat o sumă de bani în Statele Unite. Rezultă și din dosarul atașat, din toate probele administrate, că pârâta nu a achitat nicio sumă de bani pentru apartamentul în litigiu.
Prin decizia civilă nr. 23/A/29.01.2009 Tribunalului Maramureș fost respins apelul declarat de către pârâta-reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 3895/24.06.2008 a Judecătoriei Baia Mare, apelanta fiind obligată la plata către intimatele, și, la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorar avocațial.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că, prin sentința civilă nr. 2360/7 mai 2007 Judecătoriei Baia Mare rămasă irevocabilă prin respingerea recursului s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat prin actul autentificat sub nr. 285 din 8 februarie 2005 de către notarul public între soții și pârâta, având ca obiect imobilul din prezentul litigiu, constatându-se totodată și nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată între aceleași părți, cu privire la același obiect, redactat la data de 8 februarie 2005 de d-na avocat. În consecință, prin aceeași hotărâre s-a dispus și restabilirea situației anterioare de carte funciară.
În aceste condiții pârâta nu deține vreun titlu asupra apartamentului din care s-a solicitat a fi evacuată.
Cât privește recunoaștere unui drept de retenție decurgând din debitul pe care reclamanții îl au față de pârâtă, tribunalul a constatat că din ansamblul probatoriului administrat în cauză rezultă că apelanta-pârâtă nu a achitat vreo sumă de bani cu titlu de preț în schimbul apartamentului. Chiar în cuprinsul considerentelor sentinței civile nr. 2360/7 mai 2007 Judecătoriei Baia Mare pronunțată în contradictoriu cu apelanta din prezenta cauză și, deci, opozabilă acesteia, s-a reținut că "din declarațiile martorelor și reiese că prețul stipulat în actul autentic nu a fost achitat, mențiunile privind plata prețului făcând dovadă până la proba contrarie, întrucât nu beneficiază de regimul actelor autentice a căror forță probantă deplină până la înscrierea în fals este recunoscută numai constatărilor personale ale notarului public. Pârâta-reclamantă s-a opus încuviințării probei testimoniale și nu a produs dovezi în susținerea afirmațiilor sale privind achitarea prețului de 30.000 euro de către sora sa sau care să combată împrejurările relatate în special de martora care a asistat la încheierea celor două acte simulate".
În cuprinsul interogatoriului luat de către prima instanță în prezenta cauză apelanta-pârâtă, prin răspunsul dat la întrebarea cu nr. 8, arătat că sora sa a achitat o sumă de bani al cărei cuantum nu îl poate preciza, în vreme ce pârâta personal nu a făcut vreo astfel de plată.
Or, pentru a dovedi că în patrimoniul său personal există un drept de creanță reprezentând prețul plătit, apelanta, căreia îi revenea sarcina probei, era obligată să dovedească plata acelui preț.
Cum o astfel de probă nu a fost făcută, în mod corect prima instanță a respins cererea reconvențională sub aspectul ambelor petite, neputând vorbi de existența unui drept de retenție câtă vreme nu e dovedită creanța în temeiul căreia pretinde acel drept.
Împotriva acestei decizii declarat recurs în termenul legal pârâta, solicitând modificarea deciziei, în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului întemeiat pe disp. art. 304 pct. 8 și 9 Cod proc.civ. recurenta a arătat că instanța de fond a declarat nule atât contractul autentic, cât și cel sub semnătură privată. Din actul autentic rezultă că recurenta a achitat suma de 447.940.000 lei cu titlu de preț, iar din actul sub semnătură privată a rezultat că prețul real fost de 30.000 Euro.
Recurenta nu trebuia să se înscrie în fals împotriva acestor înscrisuri, atâta timp cât înstrăinătorul recunoscut în fața notarului sau avocatului, redactor al contractului, că a primit suma respectivă. Deși suma de bani nu s-a dat în fața notarului sau a avocatului, semnătura înstrăinătorului cum că suma s-a predat, cel puțin cea de 447.940.000 lei, dă notă de credibilitate totală realității tranzacției.
Chiar dacă este lovită de nulitate absolută, convenția sub semnătură privată sau autentică trebuie să producă efectul juridic al restituirii prețului primit de înstrăinător, prin succesori.
Prin întâmpinarea depusă, reclamantele s-au opus admiterii recursului, arătând că recurenta nu a dovedit faptul plății vreunei sume de bani în contul prețului, ci, dimpotrivă, a recunoscut că nu a achitat nicio sumă de bani în contul prețului, recunoaștere care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat și în baza art.312 alin. 1 Cod proc.civ. urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Recursul se referă doar la faptul că instanța nu obligat reclamanții la plata sumei de 30.000 EURO, reprezentând prețul achitat în contul apartamentului în litigiu.
Este real că, consecința constatării nulității unor acte juridice este repunerea părților în situația anterioară încheierii lor, repunere concretizată în restituirea prestațiilor reciproce.
Recurenta formulat cerere reconvențională (fila 20 din dosar fond), prin care solicitat "să se constate nulitatea tranzacției redactate de doamna avocat în data de 5 iulie 2005 dintre pârâții Calor, și ". Din conținutul cererii reconvenționale nu rezultă că obiectul acestei cereri l- constituit și restituirea prețului de 30.000 EURO.
Dar, în afara acestui motiv, așa cum au reținut cele două instanțe, nu s-a dovedit că pârâta a achitat vreo sumă de bani pentru apartamentul în litigiu, astfel încât să fie îndreptățită i se restitui această sumă.
În baza art. 274 Cod proc.civ. urmare respingerii recursului, recurenta va fi obligată să plătească intimaților -, și suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 23/A din 29 ianuarie 2009 Tribunalului Maramureș pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimaților -, și suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - A
Red. IA dact. GC
2 ex/7.07.2009
Jud.apel:,
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Anca Adriana Pop Alina
