Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1741/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2329/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1741
Ședința publică din 15.12.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Gina Pietreanu
JUDECĂTOR 2: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 3: Bianca
Grefier -
- XX -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 814 din 5.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru evacuare.
La apelul nominal se prezintă intimatul reclamant, lipsind recurenta pârâtă.
Se face referatul cauzei, învederându-se faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, că recurenta a depus la dosar, prin registratura instanței, o cerere de acordare a unui termen pentru lipsă de apărare, motivată de imposibilitatea avocatului de a se prezenta, cerere însoțită de o adeverință medicală, iar intimatul a depus concluzii scrise.
La prima strigare a cauzei, este legitimat intimatul, CNP -, care prezintă cartea de identitate seria - nr. - eliberată de SPCLEP la data de 23.05.2008. Acesta arată că se opune la amânarea judecății, pe care o apreciază ca fiind o încercare de tergiversare, cu atât mai mult cu cât partea nu a achitat nici taxele de timbru aferente cererii de recurs.
Curtea lasă dosarul pentru o nouă strigare la sfârșitul listei de recursuri, pentru a-i da posibilitatea recurentei să facă dovada timbrării cererii sale.
La reluarea pricinii, intimatul reclamant reiterează solicitarea sa de respingere a cererii părții adverse privind acordarea unui nou termen pentru lipsă de apărare.
După deliberare, Curtea respinge cererea de acordare a unui termen pentru lipsă de apărare, formulată de recurenta pârâtă, întrucât avocatul, care a formulat această cerere și a dovedit imposibilitatea sa de prezentare, prin actul medical depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate, avea posibilitatea, conform art. 69 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, să exercite calea de atac, întrucât a avut mandat de reprezentare a părții în apel, dar nu a făcut dovada calității sale de reprezentant în faza recursului, iar, pe de altă parte, cererea de acordare a unui nou termen pentru lipsă de apărare poate fi discutată numai după legala învestire a instanței, respectiv după achitarea taxelor de timbru.
Curtea pune în discuție excepția netimbrării recursului, având în vedere împrejurarea că recurenta a fost legal citată cu mențiunea achitării acestei obligații legale, însă nu s-a conformat dispozițiilor instanței stabilite în temeiul prevederilor Legii nr. 146/1997.
Intimatul reclamant lasă instanța să aprecieze asupra problemei timbrajului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 B, la data de 21.10.2008, sub nr-, reclamantul a chemat-o în judecată pe pârâta, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună evacuarea pârâtei din imobilul situat în B,-,.3,.15A, sector 2 și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 2031/05.03.2009, Judecătoria Sector 2 B - Secția Civilă a admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei și a dispus evacuarea pârâtei din imobilul situat în B,-,.3,.15 A, sector 2.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr.814 A/05.06.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins apelul declarat de apelanta-pârâtă împotriva sentinței civile nr. 2031/05.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sector 2 B, ca nefondat.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că raporturile juridice dintre părți au fost guvernate de dispozițiile legii speciale, respectiv ale OUG nr. 40/1999.
În temeiul dispozițiilor acestui act normativ, apelanta - pârâtă a beneficiat de măsuri de protecție socială, măsuri care nu pot fi însă extinse peste limitele actului normativ menționat și nu se pot constitui într-o sarcină exorbitantă asupra imobilului, care să afecteze însuși dreptul de proprietate al intimatului - reclamant.
Astfel, în condițiile în care imobilul în litigiu a fost redobândit de fostul proprietar prin sentința civilă nr. 9482/21.11.1994, protecția socială a drepturilor locative ale apelantei pârâte asupra imobilului, conferită de OUG nr. 40/1999, a constatat în: prelungirea de drept a contractului său, pe o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare ordonanței, în temeiul art. 11 alin. 1, întrucât fostul proprietar nu a notificat-o pentru încheierea contractului de închiriere; încheierea unui nou contract de închiriere cu intimatul - reclamant, subdobânditor al imobilului, în temeiul unui contract de vânzare - cumpărare, pe perioada 1.07.2005 - 1.07.2008.
În acest fel a fost atins scopul actului normativ menționat, astfel cum a fost configurat prin dispozițiile art. 10 și 11 și art. 14.
În raport de dispozițiile art. 14 alin. 4 din acest act normativ, proprietarul nu poate fi obligat la reînnoiri succesive, astfel că, la expirarea perioadei pentru care contractul a fost reînnoit, acesta poate solicita chiriașului să părăsească locuința, fără a fi ținut să justifice vreunul din cazurile reglementate de dispozițiile art. 14 alin. 2 din OUG nr. 40/1999.
Prin urmare, în speță, nu sunt incidente dispozițiile art. 15 alin. 4 din actul normativ menționat, care se referă la situația chiriașilor, cărora li se opune refuzul de reînnoire a contractului, pentru motivele prevăzute la art. 14 alin. 2 lit. a și b și cărora consiliile locale nu au putut să le depună la dispoziție o locuință socială corespunzătoare.
Prin urmare, tribunalul a apreciat ca neîntemeiată excepția prematurității invocată de apelanta - pârâtă. De altfel, la data pronunțării sentinței civile apelate - 5.03.2009, se împlinise chiar și termenul de 6 luni prevăzut de art. 15 alin. 4, calculat de la data expirării contractului încheiat între părți - 1.07.2008.
Și dacă s-ar aprecia că, în cauză, ar fi aplicabile dispozițiile art. 15 din actul normativ menționat, tribunalul a considerat că este lipsită de fundament interpretarea apelantei - pârâte, în sensul că, la expirarea celor 6 luni, intimatul - reclamant, în calitate de proprietar, era obligat să îi pună acesteia la dispoziție o locuință, în temeiul prevederilor din actul normativ care reglementează schimbul obligatoriu de locuințe, posibilitățile prelungirii contractului și schimbul obligatoriu de locuințe fiind alternative și nu succesive.
În raport de aceste considerente, a apreciat că sunt nerelevante motivele privind partea căreia îi revenea obligația de a iniția procedura reînnoirii contractului, precum și cele privind motivația contradictorie a instanței de fond.
Împotriva acestei soluții, în termen legal, a formulat recurs pârâta, solicitând admiterea recursului, iar, pe fond, modificarea hotărârii apelate, în sensul respingerii cererii de evacuare.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta - pârâtă a arătat că instanța de apel a greșit atunci când a stabilit, în interpretarea textului art.14 din nr.OUG40/1999, faptul că proprietarul nu ar fi obligat a proceda la reînnoirea contractului de închiriere, la expirarea acestuia și că, în cauză, nu ar fi aplicabile dispozițiile art.15 din același act normativ.
La termenul de judecată din data de 15.12.2009, Curtea, din oficiu, a invocat excepției netimbrării recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului și deliberând cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 Cod procedură civilă, asupra excepției procesuale de procedură, absolută, peremptorie a netimbrării recursului, Curtea constată că este fondată, pentru următoarele considerente:
În drept, conform art. 20 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 146/1997 republicată, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau, cel mai târziu, până la primul termen de judecată, iar neîndeplinirea obligației, până la termenul stabilit, se sancționează cu anularea cererii.
În speță, recurenta, deși a fost citată cu mențiunea timbrării recursului, cu o taxă de timbru în cuantum de 5 lei, respectiv 0,15 lei timbru judiciar - dovadă fila 8, aceasta nu a făcut dovada îndeplinirii obligației procesuale de achitare a taxelor judiciare aferente recursului, pentru termenul de judecată acordat, în absența acestora, instanța neputându-se considera legal învestită cu soluționarea cererii.
Pentru considerentele expuse, Curtea va admite excepția de netimbrare, dispunând, în consecință, anularea cererii de recurs, formulată de recurenta - pârâtă împotriva deciziei civile nr. 814 din 05.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, recursul formulat de recurenta - pârâtă împotriva deciziei civile nr. 814 din 05.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - reclamant.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
. /
2 ex./8.02.2010
TB-5 -;
Jud.2 -
Președinte:Simona Gina PietreanuJudecători:Simona Gina Pietreanu, Mirela Vișan, Bianca
