Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 207/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 207/2009-
Ședința publică din 05.02.2009
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 3: Trif
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator cu domiciliul în comuna, sat, nr. 5, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 682/LM din data de 17.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a respins contestația, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul recurentului contestator, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 26 din data de 26.01.2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 04.12.2008, întâmpinare formulată de intimată, după care:
Reprezentantul recurentului contestator depune la dosar note de ședință și practică judiciară, respectiv, sentința civilă nr. 60/LM din data de 09.01.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului conform petitului, casarea hotărârii recurate, obligarea intimatei la recalcularea pensiei contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 de ani, în principal sau de 25 de ani în subsidiar, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial,
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 682/LM din data de 17.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins contestația formulata de contestatorul domiciliat in sat, nr.5, comuna, județul B in contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII B cu sediul in O,- județul
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente.
Prin decizia nr.86811/06.04.2007 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 0,78080 puncte.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani,legea aplicabilă fiind Legea nr.19/2000.
Raportat la întregul dosar de pensie al contestatorului, instanța a constatat că acesta, nu a desfășurat activitate în condițiile limitativ prevăzute de art. 20 din Legea nr.19/2000, respectiv in subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, el desfășurând o activitate in cadrul Intreprinderii de piese M, loc de muncă, care nu sunt prevăzute in cuprinsul dispoziției legale mai sus menționate, pentru a fi aplicabile dispozițiile Legii nr.19/2000.
Instanța a mai reținut că în speța dedusă judecății perioada de peste 20 de ani invocata de contestator este doar perioada in care acesta a desfășurat activitate in grupa a Ia de munca, care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare si nicidecum nu poate fi confundat cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000.
Nu îi sunt aplicabile nici dispozițiile Legii nr.226/2006 întrucât în conformitate cu prevederile art.1 alin.1 și 2 din Legea nr.226/2006 începând cu data de 1 aprilie 2001 sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa 1, iar locurile de munca prevăzute la alin. (1) sunt cele din unitățile prevăzute în anexa nr. 2.
Din actele de la dosar rezultă că reclamantul nu a desfășurat activitatea în vreuna din funcțiile și locurile de muncă enumerate în anexele 1 si 2 din legea mai sus menționată.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța în temeiul art. 20 și art.43 din Legea 19/2000 și art.5 din Legea nr.226/2006 a respins contestația formulată de contestator ca neîntemeiată.
Instanța a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței, admiterea contestației, cu obligarea intimatei la recalcularea pensiei cu utilizarea unui stagiu de 20 de ani în principal sau de 25 de ani în subsidiar.
În motivarea cererii de recurs sunt formulate următoarele critici:
- recurentul a desfășurat activitate în grupa I de muncă la secția de forje și turnătorie de la Întreprinderea de piese de schimb M, într-una dintre cele mai grele munci, cu temeperatură ridicată, noxe, și pulberi și peste programul de muncă;
- a lucrat în condițiile menționate timp de 20 de ani, 4 luni și 12 zile în grupa I de muncă;
- recurentul s-a pensionat în 20.12.1984, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. II din Legea nr. 3/1977;
- recurentului nu-i sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 19/2000, ci legea aplicabilă este Legea nr. 3/1977;
- instanța de fond nu a ținut seama de modul de calcul al altor case de pensii din țară care utilizează stagii de 20 și 25 de ani pentru asigurații care îndeplinesc stagiile de vechime de peste 20 de ani în grupa I și de 25 de ani în grupa II:
În drept sunt invocate prevederile art. II și 14 din Legea nr. 3/1977 combinat cu art. 19 și 20 din Legea nr. 19/2000.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea cererii de recurs, arătând că recurentul nu desfășurat activitate în subteran, în zona de expunere la radiații, aviație civilă sau activitate artistică pentru a-i fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 19/2000, neputându-se reține ca și aplicabile în speță nici dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, întrucât acesta nu reglementează stagiul complet de cotizare ci doar dreptul persoanei de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare; de asemenea, neputându-se reține ca și aplicabile nici dispozițiile Legii nr. 226/2006, din actele depuse rezultând că recurentul nu a desfășurat activitate în vreuna din funcțiile și locurile de muncă enumerate în anexele 1 și 2 din această lege.
Examinând sentința recuată prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
Drepturile la pensie ale recurentului au fost stabilite prin decizia nr. 86811 din 20.12.1983, având un stagiu de cotizare realizat de 20 ani, 4 luni și12 zile în grupa I de muncă și respectiv 3 ani în sectorul agricol.
Potrivit prevederilor articolului 2 aliniatele 1 și 2 din Legea nr. 226/2006, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute de anexa 1 pct.24. Recurentul contestator a desfășurat activitate timp de 19 ani în meseria de turnător formator la Secția de forje și turnătorie din cadrul Întreprinderii de piese de schimb Relevante sunt și prevederile articolul 3 din Legea nr. 226/2006, potrivit cărora "asigurații care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă", cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare. În speță, contestatorul a ieșit la pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 3/1977, deci anterior aplicării prevederilor Legii nr. 226/2006 și respectiv 19/2000, însă aplicarea principiului la condiții de muncă egale pensii egale și a prevederilor HG nr. 1550/2004 precum și a prevederilor articolului 2 aliniatul 2 din Legea nr. 226/2006 - conform cărora sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în care asigurații și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă - reclamă recalcularea pensiei recurentului prin luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani și nu de 30 de ani cum a procedat intimata.
Prezintă relevanță de asemenea și prevederile articolului 5 din legea anterior menționată, care statuează că pentru asigurații prevăzuți la articolul 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte realizat din însumarea punctelor anuale realizate în perioada de cotizare. Prin urmare în mod greșit instanța de fond a apreciat ca fiind neîntemeiată solicitarea contestatorului de a se utiliza la calcularea punctajului mediu anual un stagiu mai mic de cotizare decât cel avut în vedere de recurenta pârâtă, context în care este de precizat că pretenția recurentului contestator formulată în principal privitoare la luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 ani se dovedește a fi lipsită de fundament legal, în condițiile în care activitatea desfășurată de acesta nu se include în categoria celor prevăzute în textul art. 20 lit. din Legea nr. 19/2000, iar pe de altă parte dispozițiile legale la care face trimitere recurentul cuprinse în Legea nr. 3/1977 nu-și găsesc aplicabilitatea în speță.
Cât privește faptul că recurentul contestator realizat un stagiu mai mic de cotizare decât cel menționat la articolul 3 și respectiv 5 alin. 1 din Legea nr. 226/2006, este necesar a se face precizarea că, potrivit prevederilor art. 5 alin. 2 din lege, în situația asiguraților care au realizat un stagiu de cotizare mai mic decât cel prevăzut la art. 3, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele 4 și 5 la Legea nr. 19/2000, cu completările și modificările ulterioare.
Or, contestatorul realizând în condiții speciale un stagiu de cotizare de 20 de ani, din care 1 an vagonetar subteran și 19 ani turnător formator la secția de forje și turnătorie, la care se adaugă 3 ani în sectorul agricol, este evident că este îndeplinită cerința prevăzută în anexa 4 din Legea nr. 19/2000.
Față de considerentele ce preced, instanța, în baza prevederilor articolului 312 aliniatul 1 din Codul d e procedură civilă, va admite ca fondat recursul și va modifica în tot sentința recurată, va admite contestația și o va obliga pe pârâtă să recalculeze pensia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Fiind în culpă procesuală, intimata va fi obligată, conform dispozițiilor art. 274 Cod procedură, la plata cheltuielilor de judecată în fond și recurs în cuantum de 1.000 lei, reprezentând onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurentul contestator cu domiciliul în comuna, sat, nr. 5, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 682/LM din data de 17.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în tot în sensul că:
Admite contestația.
Obligă intimata să recalculeze pensia stabilită prin decizia nr. 86811 din 6 aprilie 2007 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani.
Obligă partea intimată să plătească părții recurente suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în fond și recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 05.02.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 12.02.2009
- judecător fond -,
- dact. gref. - 12.02.2009 - 2 ex.
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
