Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 220/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 220

Ședința publică din data de: 23.04.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Carmen Georgeta Negrilă

JUDECĂTOR 2: Georgeta Stegaru

JUDECĂTOR 3: Melania

GREFIER -

Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenții - pârâți, împotriva deciziei civile nr.1483/21.11.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu intimații - reclamanți și.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentele - pârâte și, personal și asistate de avocat, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. -/16.04.2009, și, reprezentați de același avocat și intimații - pârâți, personal și asistat de avocat, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. -/2009 și, reprezentată de același avocat, lipsind recurenții - pârâți și.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la termenul de judecată anterior s-a dispus amânarea judecării cauzei pentru a da posibilitatea recurentei - pârâte să își angajeze un apărător.

Apărătorul intimaților - reclamanți și solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în dovedirea împrejurării că imobilul în discuție este grevat de datorii neachitate de către părțile adverse pentru utilități, respectiv curent electric (700 lei) și gunoi menajer (700 lei).

Precizează că datoriile despre care a făcut vorbire sunt neachitate începând cu anul 2006.

Apărătorul recurenților - pârâți, și nu se opune încuviințării probelor solicitate de către părțile adverse și solicită comunicarea înscrisurilor, în situația în care acestea vor fi depuse de către intimații - reclamanți.

Curtea, deliberând asupra probei cu înscrisuri, solicitată de către intimații - pârâți și, dată fiind susținerea apărătorului intimaților - reclamanți cu privire la obiectul probațiunii pe care și-l propune prin administrarea înscrisurilor solicitate în faza recursului, o apreciază neconcludentă, nepertinentă și neutilă cauzei, dat fiind temeiul acestei evacuări invocat în cauză prin cererea de chemare în judecată, în primă instanță și o respinge.

Apărătorul recurenților - pârâți, și solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârilor atacate, în sensul respingerii acțiunii de evacuare formulată de către intimații - reclamanți și.

Totodată, învederează că părțile pe care le reprezintă dețin drepturi locative proprii, ca efect al relațiilor de rudenie cu chiriașii inițiali.

Mai învederează că au fost încălcate dispozițiile art. 7 din nr.OUG 40/1999 privind protecția chiriașilor și ale art. 1 din același act normativ, intimații - reclamanți practicând contracte de închiriere pe termen scurt, deși erau obligați să încheie contractul de închiriere pe o perioadă de 5 ani.

Precizează că recurenții - pârâți au înțeles să își întemeieze motivele de recurs pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Reiterează susținerea potrivit căreia recurenții - pârâți au drepturi locative proprii și, referitor la neplata chiriei invocată de către părțile adverse, învederează că această împrejurare se datorează chiar intimaților - reclamanți care au refuzat să primească chiria.

Concluzionând, solicită admiterea recursului modificarea în tot a hotărârilor atacate, în sensul respingerii acțiunii de evacuare formulată de către intimații - reclamanți și, fără cheltuieli de judecată.

Apărătorul intimaților - reclamanți și solicită respingerea recursului promovat de către părțile adverse și menținerea deciziei recurate ca fiind temeinică și legală.

Totodată, apreciază că susținerile formulate de către recurenții - pârâți prin motivele de recurs reiterează aspectele invocate de către aceștia în fazele procesuale anterioare.

Menționează că instanța de apel, a apreciat în mod corect atât situația de fapt cât și cea de drept.

Mai arată că, având în vedere că prin decizia civilă nr. 1667 A/07.12.2007, definitivă și irevocabilă, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere încheiat în gaza convențiilor părților și a nr.OUG 40/1999, recurenții - pârâți nu au un titlu locativ în prezent, iar în trecut nu au avut drepturi locative proprii, ci ca membrii de familie, fiind minori și nefiind menționați în contract.

De asemenea, precizează că din ianuarie 2005 recurenții - pârâți nu au mai plătit chirie și face referire la deciziile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Hotărârea Radovici și împotriva României), cu privire la justul raport dintre cele două categorii sociale, care, în opinia sa, este grav afectat, în pricina de față, având în vedere că intimații - reclamanți, deși sunt proprietari ai imobilului nu pot beneficia de atributele dreptului lor de proprietate.

Concluzionând, solicită respingerea recursului și obligarea părților adverse la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cele trei faze procesuale. Totodată, depune chitanța nr. 28/22.03.2009.

Curtea reține cauza în vederea pronunțării asupra cererii de recurs formulată de către recurenții - pârâți, împotriva deciziei civile nr.1483/21.11.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu intimații - reclamanți și.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 6234/26.06.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanții și împotriva pârâților u, u, u, și si s-a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în B,-, corp A,. 1, sectorul 2.

Pentru a hotari astfel instanța a reținut că reclamanții sunt proprietarii imobilului sus-menționat conform dispoziției nr. 21/10.10.2001 emisă de Primăria Municipiului B în baza Legii nr. 10/2001, ca la data restituirii imobilul era ocupat de chiriași, astfel încât reclamanții au încheiat cu pârâții în baza nr.OUG 40/1999 contracte de închiriere succesive, ultimul fiind încheiat cu u, decedat în prezent, pentru perioada de la 1.01.2004 până la 31.12.2004, fiind înregistrat la Administrația Financiară Sector 2 sub nr.A-/14.01.2004, iar onform acestui contract ca membri ai familiei au fost trecuți u, u, u și.

S-a mai reținut că prin decizia civilă nr. 1677 A/7.12.2007 a Tribunalului București Secția a III-a Civilă s-a dispus evacuare pârâților u, u, u și, precum și rezilierea contractului de închiriere nr. A-/14.01.2004, fiind obligați pârâții la plata chiriei de la 01.01.2006 până la executarea hotărârii.

Instanța a constatat că pârâții în cauză sunt copiii titularilor de contract, cu drepturi locative proprii care au încetat însă odată cu rezilierea contractului de închiriere, astfel că în prezent ocupă imobilul fără un titlu valabil - instanța reținând în speță incidență dispozițiilor art. 480.civ. în concordanță cu art. 1 din Primul Protocol Adițional la.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții.

Prin motivele de apel formulate în cauză apelanții-pârâți aceștia au criticat hotărâre a primei instanțe ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând să fie desființată cu trimiterea cauzei la judecătorie.

Au arătat apelanții în acest sens că la momentul închirierii erau minori, nefiind trecuți în contract, dar au drepturi locative proprii, domiciliul lor fiind stabilit la această adresă, reclamanții având cunoștință despre împrejurarea că locuiesc împreună cu părinții.

S-a mai susținut că titularii contractului au încercat de mai multe ori să achite chiria, dar au fost refuzați cu rea credință de proprietari, iar în procesul anterior dintre aceștia Tribunalul le-a legitimat prin decizia pronunțată această conduită și abuzul de drept. Reclamanții au întreprins mai multe demersuri pentru evacuarea apelanților din imobil, cu scopul de a îi împiedica pe aceștia din urmă de a beneficia de efectele contractului de locațiune la care aveau dreptul în condițiile nr.OUG 40/1999.

Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea în tot a sentinței apelate ca fiind temeinică și legală.

Au susținut intimații, în esență, pe această cale că apelanții nu au precizat niciun motiv de nelegalitate și netemeinicie a sentinței pronunțate în cauză de judecătorie, singurul argument fiind că aceștia ar deține drepturi locative proprii ca efect al relațiilor de rudenie cu chiriașii inițiali, drepturi locative ce au încetat însă odată cu rezilierea contractului de închiriere.

Nu s-au administrat alte probe în apel.

Prin decizia civila nr. 1483A/21.11.2008 pronuntata de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă apelul a fost respins ca nefondat.

Pentru a hotari astfel instanta de apel a retinut urmatoarele:

"Din probele administrate în cauză rezultă lipsa oricăror drepturi locative ale apelanților-pârâți asupra imobilului în litigiu, în condițiile în care nu mai există raporturi contractuale care să fundamenteze asemenea drepturi, după ce ultimul contract de închiriere a fost desființat prin decizia civilă nr. 1677 A/7.12.2007 a Tribunalului București Secția a III-a Civilă - decizie prin care sa dispus rezilierea contractului.

Tribunalul constată prin urmare că instanța de fond a considerat în mod corect că pârâții ocupă în prezent spațiul cu destinația de locuință situat în B,-, corp A,. 1, sectorul 2, fără nici un titlu, impunându-se deci înlăturarea acestei situații cauzatoare de prejudicii pentru intimații-reclamanți care nu își pot exercita pe deplin prerogativele ce decurg din calitatea lor, conform art. 480.civ. asupra imobilului arătat.

Sunt deci lipsite de orice relevanță susținerile apelanților privind reaua-credință a rec1amanți1or care ar fi încercat pe toate căile evacuarea acestora din imobil, fiind evident că această atitudine nu poate fi reținută în sarcina intimaților care încearcă să-și valorifice propriul drept, în condițiile în care apelanții, ocupă imobilul în continuare, fără să justifice licit exercitarea acestei folosințe.

De altfel, tribunalul reține că apelanții nu au adus critici concrete hotărârii apelate, afirmând în principal doar că intimații ar fi de rea credință, întrucât nu au înțeles "să continue contractul", înțelegând să solicite evacuarea."

Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii u, u, u și aratand urmatoarele:

"După ce, prin dec. civilă nr.1677 A/07.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civila, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. A-/14.01.2004, încheiat de intimații reclamanți cu părinții noștri, precum și evacuarea lor din imobilul situat în B,-, Corp A,.1, sectorul 2, prin hotărârile atacate cu prezentul recurs s-a dispus și evacuarea noastră din acest imobil.

Considerăm aceste hotărâri nelegale și netemeinice, întrucât, pe de o parte, dețineam drepturi locative proprii ca efect al relațiilor de rudenie cu chiriașii inițiali, având și domiciliul legal stabilit în același imobil iar, pe de altă parte, intimații reclamanți în calitate de foști proprietari, la momentul redobândirii imobilului, au practicat contracte de închiriere succesive pe perioade scurte de timp, în condițiile în care, potrivit art. 7 din Ordonanța de urgență nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor, raportat la art. 1 din același act normativ, erau obligați să încheie contractul pe o perioadă de 5 ani.

În plus, neplata chiriei invocată de intimații reclamanți ca temei al rezilierii contractului de închiriere menționat, este un fapt determinat, provocat, chiar de către aceștia, prin refuzul de a încasa chiria, cu scopul de a ne împiedica să beneficiem de efectele contractului de locațiune la care ne indreptatea legea. Am susținut reaua-credință a intimaților pentru ca, în același scop menționat mai înainte, aceștia au făcut și demersuri pentru întreruperea utilităților de care beneficia imobilul (întreruperea curentului electric, a apei, etc.), toate acestea în condițiile în care noi am fost și suntem de acord și astăzi să achităm chiria restantă.

Față de cele arătate mai sus, rugăm instanța de recurs să admită recursul nostru și să modifice în tot hotărârile atacate, în sensul respingerii acțiunii de evacuare formulate de intimații reclamanți.

În drept, ne sprijinim recursul pe dispozițiile art. 304 pct.9 din Codul d e proc. civilă."

Intimatii au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea recursului.

In recurs nu au fost administrate probe noi.

Analizand lucrarile dosarului, curtea retine urmatoarele:

Nu pot fi retinute sustinerile recurentilor in sensul ca ar avea drepturi locative proprii, avand in vedere ca in contractele anterioare acestia nu au fost mentionati ca si chiriasi sau membrii de familie ai acestora.

Totodata, prin decizia civila nr. 1677/7.12.2007 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a III-a Civila s-a dispus rezilierea contractului de inchiriere nr. A-/14.01.2004, asa incat au incetat toate efectele pe care acest contract le-ar fi putut produce, iar in cauza nu s-a facut dovada ca ar fi inceput derularea altor raporturi locative intre partile din prezenta cauza.

Este irelevant faptul ca domiciliul legal al recurentilor este la adresa imobilului din care se solicita evacuarea, intrucat stabilirea domiciliului la o adresa nu este o masura prin care sa fie dobandite drepturi locative si nici nu presupune in mod necesar existenta unor astfel de raporturi.

Celelalte sustineri din recurs privind durata contractelor de inchiriere si refuzul primirii chiriei nu au relevanta in prezenta cauza, privind raporturile locative stabilite intre intimati si alte persoane decat recurentii si fiind analizate in cadrul procesului solutionat prin decizia civila nr. 1677/7.12.2007 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a III-a Civila, aceste aspecte fiind total irelevante in ce priveste analiza existentei sau nu a unui titlu in temeiul caruia recurentii ocupa imobilul din care se solicita evacuarea.

Este de asemenea inrelevanta sustinerea privind demersurile intimatilor in vederea sistarii furnizarii utilitatilor, acest aspect neavand nici o legatura cu existenta sau inexistenta unor drepturi locative ale recurentilor.

In consecinta, curtea constata ca in mod corect prima instanta a retinut inexistenta unor drepturi locative ale paratilor-intimati in ceea ce priveste imobilul din care se solicita evacuarea si a dispus evacuarea paratilor pentru lipsa de titlu si, totodata, in mod corect instanta de apel a respins apelul ca nefondat.

Ca atare, in raport cu cele retinute, curtea va respinge recursul ca nefondat.

Totodata, in temeiul art. 274.proc.civ. constatand culpa procesuala a recurentilor, ii va obliga pe acestia la plata catre intimati a 3000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentii-parati u, u, u, si impotriva deciziei civile nr. 1483/21.11.2008 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a III-a Civila in dosarul nr- in contradictoriu cu intimatii-reclamanti si.

Obliga recurentii la 3000 lei cheltuieli de judecata intimatilor.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 23.04.2009.

Presedinte Judecator Judecator

Grefier

Red.MS/2 ex.

Președinte:Carmen Georgeta Negrilă
Judecători:Carmen Georgeta Negrilă, Georgeta Stegaru, Melania

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 220/2009. Curtea de Apel Bucuresti