Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 235/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 235/2008
Ședința publică din 14.02.2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia judecător
JUDECĂTOR 3: Popa
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare domiciliată în,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 664/LM din 24.09.2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 15.01.2008, întâmpinare formulată de intimata contestatoare, precum și faptul că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța, consideră cauza lămurită, și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 664/LM din 24.09.2007, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora admis contestația formulată de contestatoarea, domiciliată în localitatea,-, jud. B, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în O,-, jud. B, și în consecință:
A dispus anularea deciziei nr. 21454/26.04.2007, emisă de intimată, pe seama contestatoarei, și a obligat intimata să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.07.2005, sens în care a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare.
A obligat intimata la plata în favoarea contestatoarei a sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente.
Prin decizia nr. 21454/26.04.2007 a fost recalculat dreptul de pensie al contestatoarei.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 25 de ani, conform legii 19/2000. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatoarea la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatoarei era Legea 3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 25 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatoarei ar fi de 25 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, Că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului și să aplice legea. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.3 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.
Împrejurarea ca petenta a avut funcțiile de spălătoreasă, muncitor la bucătărie, ajutor ospătar, ospătar si muncitor necalificat nu sunt de natura a înlătura aplicarea dispozițiilor mai sus enunțate, întrucât raportat la dispozițiile legale se au în vedere activitățile desfășurate în zonele de expunere la radiații, respectiv locul de muncă și nu funcțiile deținute.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că din adeverința depusă de contestatoare în probațiune (fila 3), rezultă că aceasta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 15 ani activitate în zona I de radiații, în temeiul art. 20 alin.1 lit. b și art.43 din legea 19/2000 precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, a admis contestația și a dispus anularea deciziei nr. 21454/26.04.2007 emisă de intimată pe seama contestatoarei și a obligat intimata să recalculeze pensia acesteia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.07.2005(existând acte care sunt de natura a modifica elementele avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual recalculat), sens în care va emite o noua decizie de pensionare.
Întrucât intimata se afla in culpa procesuala, instanța in temeiul art.274 alin.3 Cod procedura civila, a obligat-o in favoarea contestatoarei la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat parțial, instanța reducând cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea si complexitatea activității depuse.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că intimata a fost înscrisă la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă, prin decizia nr. 21454/15.08.1989, în baza Legii nr. 3/1977 dovedind o vechime de 23 ani 7 luni și 26 zile în grupa a III-a de muncă. Drepturile i-au fost recalculate în baza HG nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005 prin decizia nr. 21454/2006 obținând un punctaj mediu anual de 0,72759 puncte.
Se găsește în eroare instanța cu privire la interpretarea art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004, reținând că stagiul de cotizare utilizat la recalculare nu este cel impus de art. 8 din Legea nr. 3/1977 ce reglementa vechimea integrală de 30 de ani pentru bărbați și 25 pentru femei ca și condiție necesară înscrierii la pensie, ci, un alt număr de ani vechime în muncă, fără ca această opinie să fie fundamentată pe dispoziție legală.
HG nr. 1550/2004 prevede excepții de la aplicarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie", respectiv pentru cei cărora drepturile la pensie s-au deschis în 1 iulie 1977 - 31.03.2001 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Greșit s-a invocat că este relevant locul de muncă nu funcția deținută, ori, altor persoane care au lucrat în subteran le-a fost respinsă acțiunea în schimb s-au ignorat funcțiile pe care le-a avut intimata - spălătoreasă, muncitor la bucătărie, ajutor ospătar, ospătar, muncitor necalificat.
Inițial, la deschiderea drepturilor la pensie, activitatea reclamantei era încadrată în grupa a III-a de muncă, după 2 ani s-a emis adeverința nr.603/2001 ce a schimbat încadrarea în grupa I, zona I radiații. Se pune întrebarea de ce nu fost confirmată grupa de muncă la momentul pensionării ci doar în 2001.
S-au invocat în drept dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele.
Dreptul la pensie al intimatei s-a deschis în perioada în care avea aplicabilitate Legea nr. 3/1977, dar, tocmai în ideea echității s-a adoptat de către Guvernul României OUG nr. 4/2005 ce a consacrat principiul " la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Articolul 2 din OUG nr. 4/2005 prevede expres faptul că modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și cuantumul fiecărei pensii, se face cu respectarea Legii nr. 19/2000, aspecte față de care, corect instanța de fond concluzionat că au aplicabilitate art. 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, altfel s-ar aduce atingere principiului enunțat, cu atât mai mult cu cât chiar art. 2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității de tratament, neaplicarea ar determina o injustă discriminare pentru cei ce au avut neșansa de a se pensiona în perioada în care a avut aplicabilitate Legea nr. 3/1977, anterior deci intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, aspecte contrarii Constituției ce proclamă egalitatea de tratament și a dispozițiilor legale internaționale în materie.
Sigur că, la data emiterii deciziei de pensionare nr. 21454/15.08.1989 s-a avut în vedere faptul că intimata a desfășurat 23 ani 7 luni și 26 zile în grupa a III-a de muncă, dar, potrivit adeverinței nr. 6023/2001 emisă de Compania Națională a SA - Sucursala - fila 3 dosar fond - perioada 01.09.1966 - 01.09.1989 desfășurată de intimată, se încadrează în grupa II de muncă, zona I de radiații în procent de 100%, ori, acest aspect nu poate să nu fie luat în considerare de către instanță.
Nu este rolul instanței de a analiza motivul pentru care la data pensionării, activitatea desfășurată de intimată nu era încadrată în grupa I zona I radiații, este cert că în prezent s-a confirmat acest aspect pe care practic se fundamentează apărarea, dreptul acesteia, câtă vreme adeverința nu fost declarată falsă, necorespunzătoare realității, ea este un act oficial ce confirmă cele expuse și trebuie luată în considerare, cum de altfel corect procedat instanța de fond.
Raportat la considerentele expuse, nefiind incidente dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare domiciliată în,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 664/LM din 24.09.2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 14 februarie 2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat decizie în concept - judecător - - - - - 21.02.2008
- judecători fond -,
- dact. gref. MV - 21.02.2008 - 2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Moșincat Eugenia, Popa
