Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 297/2010. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 297/2010-
Ședința publică din 11 februarie 2010
PREȘEDINTE: Cigan Dana Popa Aurora vicepreședintele instanței
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamantul G domiciliat în O,-, - 3,. 30, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 315 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalcularea pensiei.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 09 februarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru 11 februarie 2010, când:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.315/LM din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatorul domiciliat în O,-, - 3,. 30 în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Contestatorului i s-a stabilit dreptul la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/21.05.1991, recunoscându-i-se o vechime totală în muncă de 43 de ani, 5 luni și 9 zile, din care 21 ani, 2 luni și 25 zile în grupa a II -a de muncă.
Prin decizia nr. -/30.06.2005 s-a procedat la recalcularea drepturile de pensie ale contestatorului, în temeiul HG nr. 1550/2004, cu luarea în considerare a unui stagiul complet de cotizare de 30 de ani, după cum reiese din buletinul de calcul depus în copie la fila 19 dosar.
Pentru a se verifica dacă determinarea cuantumului pensiei contestatorului s-a făcut în mod corect de către intimată, instanța a apreciat că este important a fi clarificată în prealabil problema actului normativ de ale cărui prevederi trebuia să se țină cont la recalcularea pensiei contestatorului.
În aceste sens s-a reținut că, pentru a se realiza o corelare între pensiile pensionarilor indiferent de data înscrierii acestora la pensie, precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public au fost adoptate HG nr. 1550/2004 care la art. 1 prevede căîncepând cu data de 1 octombrie 2004, pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, vor fi evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioareși OUG nr. 4/2005 în al cărei preambulul este înscris principiul"la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Conform art. 1 din OUG nr. 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgentă.
Conform art. 2 din același act normativ,recalcularea prevăzută la art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Din coroborarea acestor texte legale, rezultă că și pentru pensiile stabilite anterior datei de 01.04.2001, determinarea punctajului mediu anual se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000.
Este adevărat că în conformitate cu art. 2, alin 1 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază, vechime care la data deschiderii dreptului la pensie al contestatorului era de 30 de ani, în anul 1991 fiind în vigoare art. 8 din Legea nr. 3/1977, însă aceste dispoziții legale nu mai erau aplicabile la momentul recalculării pensiei contestatorului, întrucât, pe de o parte, acest act normativ (HG nr. 1550/2004) are o forță juridică inferioară ordonanței de urgență care a fost ulterior aprobată prin lege, iar, pe de altă parte, este și anterior adoptării OUG nr. 4/2005 care consacră principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie". Prin urmare, art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 trebuie considerat ca fiind abrogat tacit prin intrarea în vigoare a OUG nr. 4/2005.
Determinarea punctajului mediu anual în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000 și pentru pensionarii înscriși la pensie anterior datei intrării în vigoare a acestui act normativ nu presupune o aplicare retroactivă a legii civile, ci, doar aplicarea imediată a legii noi, recalcularea pensiilor realizându-se în mai multe etape, cu începere de la data intrării în vigoare a OUG nr. 4/2005.
Pe de altă parte, pentru a se realiza o uniformizare între pensiile pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000 și cele ale pensionarilor înscriși la pensie după intrarea în vigoare a Legii 19/2000 era imperios necesar să se aplice o legislație unitară, sens în care a fost adoptată OUG nr. 4/2005, care face trimitere pentru toți pensionarii, indiferent de data înscrierii la pensie, la dispozițiile Legii nr. 19/2000.
Dacă s-ar considera ca fiind în vigoare și la acest moment dispozițiile art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG nr. 1550/2004 care prevăd aplicabilitatea mai multor acte normative în funcție de data înscrierii la pensie, scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea OUG nr. 4/2005 și anume acela de uniformizare a tuturor pensiilor pensionarilor ar fi imposibil de realizat. Și aceasta, pentru că este evident că prin aplicarea unor acte normative care prevăd condiții diferite pentru pensionare și implicit și un cuantum diferit al pensiilor în funcție de data înscrierii la pensie, nu se poate asigura respectarea între pensionarii care îndeplinesc condiții egale de pensionare a principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
În raport de ansamblul acestor considerente, o singură concluzie s- impus a fi reținută și anume aceea că tuturor pensionarilor, indiferent de data înscrierii la pensie, le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 19/2000.
În cele ce urmează, instanța a verificat în ce măsură contestatorul întrunește condițiile necesare pentru a beneficia la determinarea punctajului mediu anual de aplicarea stagiului complet de cotizare solicitat de acesta.
Raportat la întregul dosar de pensie al contestatorului, instanța a reținut că activitatea desfășurată de contestator și anume aceea de sudor nu se încadrează în categoria activităților desfășurate în condiții speciale, prevăzute de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, respectiv în subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, astfel încât nu i se poate recunoaște stagiul complet de cotizare de 20 de ani prevăzut pentru persoanele care lucrat în locuri de muncă cu condiții speciale.
Instanța a mai reținut că în speța dedusă judecății perioada de peste 25 de ani invocata de contestator este doar perioada în care acesta a desfășurat activitate în grupa a II a de munca și care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare si nicidecum nu poate fi confundată cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000.
De asemenea, s-a reținut că nu se poate face nici aplicarea stagiului complet de cotizare de 21 de ani prevăzut de Legea nr. 226/2006, deoarece activitatea desfășurată de contestator nu se regăsește în anexele Legii nr. 226/2006.
Nu au fost reținute ca fiind aplicabile în speță nici dispozițiile art.14 din Legea nr. 3/1977, întrucât acestea nu reglementează stagiul complet de cotizare, ci doar dau dreptul persoanei de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare. Acest aspect este confirmat de simpla lecturare a celor doua aliniate ale art.14, respectiv aliniatul 1 și aliniatul 4, în urma acestei lecturări, rezultând pentru situația în care s-ar reține că perioadele de timp inserate în cuprinsul lor constituie stagiu complet de cotizare, că pentru o activitatea prestată în aceeași grupă de muncă este reglementat un stagiu de cotizare diferit, respectiv pentru grupa I de munca, la alin.1 - un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, iar la alin.4 - un stagiu complet de cotizare de 15 de ani, situația fiind identică și pentru activitatea prestată în grupa a II- S-ar ajunge astfel, dacă s-ar accepta teza propusă de contestator, ca asigurații care au prestat un volum de activitate mai redus în oricare din cele două grupe speciale de muncă să beneficieze de o pensie mai mare decât cei care au mai mulți ani lucrați în grupa I sau II, fiind mai mult decât evident faptul că o astfel de interpretare nu poate fi primită întrucât contravine tuturor principiilor care stau la baza legislației în materie.
Prin urmare, s-a impus a se reține că drepturile de pensie ale contestatorului au fost calculate în mod corect de către intimată, considerent pentru care, instanța a respins contestația formulată ca neîntemeiată.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată, culpa procesuală aparținându-i în exclusivitate contestatorului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatorul G, solicitând desființarea sentinței, rejudecarea cauzei și admiterea cererii așa cum a fost formulată, în sensul recalculării pensiei cu stagiu complet de cotizare de 25 de ani și acordarea retroactivă din 05 martie 2005.
În motivele de recurs, recurentul critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât deși a lucrat în condiții grele de grupa a I-a de muncă, ca sudor la de O având dreptul la un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, i s-au recalculat drepturile de pensie cu un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, deci în aceleași condiții ca și asigurații care au prestat muncă în grupa a III-a condiții normale. Precizează recurentul, că a lucrat în secția calcinare a Întreprinderii de O, având o vechime mai mare de 25 de ani.
Invocă de asemenea Decizia nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din care rezultă că stagiul de cotizare este cel prevăzut de art. 14 din Legea 3/1977, adică de 25 de ani pentru grupa a II-a, depunând la dosar și practică judiciară în acest sens.
În drept invocă prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977, art. 19-43 și 77 din Legea nr. 19/2000.
Prin întâmpinare, intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII Bas olicitat respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică, cu mențiunea că stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 3/1977 sub imperiul căreia i-au fost acordate drepturile de pensie antecesorului recurentei, stipulează clar stagiul complet de cotizare de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei, conform articolului 8 aliniatul 1 din lege, recurenta făcând confuzie, în acest sens, cu beneficiul reducerii vârstei de pensionare prevăzut de articolul 14 aliniatele 3 și 4 din același act normativ.
În ceea ce privește decizia 49/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceasta nu poate fi interpretată în sensul invocat de recurent, câtă vreme Legea 226/2006 stipulează un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
În drept invocă Legea 19/2000, Legea 226/2006, Legea 3/1977, Decizia 40/2008.
Prin completarea la întâmpinare, intimata prezintă un calcul estimativ al pensiei recurentului în cele două variante, rezultând un punctaj mediu anual mai mare în cazul aplicării unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea reține următoarele:
Actul normativ în vigoare la data la care recurentului i s-a deschis dreptul la pensie a fost Legea nr. 3/1977, însă prin Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, s-a stabilit la articolul 2 aliniatul 2 că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale și perioadele de timp anteriore intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în care asigurații și-au desfășurat activitatea pe durata programului normal de lucru, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I-a de muncă. Același act normativ stipulează la articolul 5 aliniatul 1 raportat la articolul 3, faptul că pentru asigurații care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de această lege - stagiu care se poate constitui și din însumarea stagiilor de cotizare realizate conform prezentei legi cu cele realizate potrivit articolului 20 aliniatul 1 din Legea nr. 19/2000 (iar activitatea desfășurată de antecesorul contestatoarei se încadrează în anexa 1 la lege) - punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare, precizându-se totodată la articolul 6 că prevederile acestui act normativ se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000.
Ca urmare, acest act normativ a prevăzut o excepție de la principiul neretroactivității legii civile, pentru persoanele ce s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și care au lucrat în condiții speciale, tocmai pentru a nu se crea o discriminare între cei pensionați anterior anului 2001 și ceilalți, cu toate că au lucrat în aceleași condiții, aspecte față de care apărările formulate apar ca nefondate.
Din adeverința nr. 2717 din 10.11.2008 emisă de SA. O fostă de, fila 33 dosar fond, rezultă că recurentul contestator, anterior pensionării a lucrat în perioadele 01.04.1967 - 8.06.1967 și respectiv 03.03.1971 - 01.08.1991 ca sudor la secția de calcinare, la această unitate, activitate prevăzută în anexa nr. 1 punctul 20 la Legea nr. 226/2006, iar o perioadă de peste 14 în grupa a III-a de muncă, în condiții normale.
În acest context, contestația este întemeiată, în cauză se impune aplicarea articolul 3 din Legea nr. 226/2006, urmând a se dispune în sarcina intimatei recalcularea pensiei cu luarea în considerarea a unui stagiu complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, fără ca prin această dispoziție instanța să se subroge atribuțiilor angajatorului. Ar fi o evidentă discriminare a asiguraților care în aceleași condiții de muncă nu ar beneficia de aplicarea Legii nr. 226/2006, dacă angajatorul nu ar fi făcut demersuri pentru înscrierea în anexa nr. 2, față de ceilalți unde angajatorul a respectat procedurile legale, ceea ce ar contraveni nu doar Constituției României ce proclamă egalitatea de tratament ci și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocolul nr. 12 al acesteia, culpa nefiind în sarcina fostului angajat.
În recurs, s-a făcut astfel aplicarea practicii unitare în materie a Curții de APEL ORADEA, pentru că la data promovării litigiului - 05 martie 2008 -, contestatorul recurent avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul articolului 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului - cauzele, /României.
Decizia pronunțată in recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 40/2008, pentru unificarea practicii neunitare în materie la nivel național, ce a concluzionat că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și care au lucrat in grupele 1-2 de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual stagiul de cotizare prevăzut de articolul 14, în considerente a precizat că instanțele ce au aplicat stagiul de cotizare impus de articolul 8 - respectiv 30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei - au procedat corect, articolul 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare și un adaos de grupă, ceea ce evidențiază o contradicție între considerente și dispozitiv și este, oricum, contrară practicii constante a Curții de APEL ORADEA. Ca atare, până la publicarea în Monitorul Oficial, 20 mai 2009, cei ce au promovat litigii anterior aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații, în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, cu excepția situațiilor în care cel intern este mai favorabil (ceea ce în speță nu este cazul), astfel cum stipulează articolele 11, 20 și 148 al.2 din Constituția României, cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România în anul 1994, la Protocolul nr. 1 la Convenție și la practica constantă a acesteia în materie de discriminare, mai sus menționată. În această ordine de idei, decizia în interesul legii urmează a se aplica litigiilor promovate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial, fără ca prin această practică cei care au lucrat în condiții speciale să fie defavorizați, în prezent aceștia putând beneficia de noile dispoziții legale în materie - OUG nr. 100/2008, Legea nr. 218/2009, OUG nr. 209/2008 - care prevăd recalcularea pensiilor în mod favorabil, inechitatea corectată inițial de instanțe fiind acum legiferată.
Față de cele ce preced, recursul va fi admis ca fondat în temeiul articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă și va fi modificată în totalitate sentința recurată în sensul admiterii contestației formulate, urmând a fi anulată decizia privind recalcularea pensiei contestatorului nr. - și obligată intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B la emiterea unei noi decizii de pensionare pe numele acestuia în sensul celor mai sus expuse, așadar cu aplicarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, începând cu data de 01.03.2008, reprezentând luna următoare celei în care a fost solicitată, instanța făcând aplicarea prevederilor art. 6 din Legea 226/2006 raportat la art. 169 al. 3 din Legea 19/2000.
Se constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza articolului 312 aliniat 1, combinat cu articolele 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil introdus de reclamantul G domiciliat în O,-, - 3,. 30, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 315/LM din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o modifică în totalitate în sensul că:
Admite contestația formulată de contestatorul G împotriva intimatei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință:
Obligă intimata să recalculeze pensia contestatorului stabilită prin Decizia -/01.07.2007 prin luarea în considerare la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu complet de cotizare de 25 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.03.2008 sens în care urmează a se emite o nouă decizie.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 11 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.dec.- /08.03.2010
Jud.fond. -
Dact./08.03.2010
Ex.2
2 com./
1. recurentul reclamant G domiciliat în O,-, - 3,. 30, județul B
2. intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul
Președinte:Cigan Dana Popa AuroraJudecători:Cigan Dana Popa Aurora, Galeș Maria