Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 320/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.320/2009-
Ședința publică din data de 25 februarie 2009
PREȘEDINTE: Dana Cigan | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Doina Măduța | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, cu sediul în S M,--6, județul S M, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în S M,-, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 1382/D din 18 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni, părțile fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, precum și faptul că partea recurentă a solicitat soluționarea prezentei căi de atac și în lipsa părților, conform art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, văzând, de asemenea, și faptul că părțile au solicitat soluționarea recursului în lipsa acestora, în conformitate cu prevederile art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea acesteia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1382/D din 18 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a admis contestația formulată de contestatorul, formulată împotriva intimatei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S M, și, în consecință:
S-a anulat Decizia nr.-/16.04.2008 emisă de către intimată.
Intimata a fost obligată să-i recalculeze contestatorului pensia de serviciu prin includerea în baza de calcul a sporului de risc și suprasolicitare constatat prin Decizia civilă nr.171/2008 a Curții de APEL ORADEA.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Din probele administrate în cauză și, deopotrivă, din actele de procedură întocmite de către părți, instanța a reținut că starea de fapt prezentată de către partea contestatoare în cuprinsul acțiunii introductive este reală. Cu adevărat, la momentul pensionării, 01.05.2005, contestatorul nu beneficia de sporul de 50% pentru vechime în muncă, însă, prin Decizia civilă nr.171/2008 a Curții de APEL ORADEA, definitivă și irevocabilă, s-a statuat că acesta este în drept să obțină și sporul solicitat pentru perioada 06.06.2004-01.02.2007. După recunoașterea, pe cale judiciară, a dreptului salarial enunțat, contestatorul s-a adresat Casei Județene de Pensii S M cu o cerere de recalculare a pensiei, prin care solicita cuprinderea în baza de calcul și a sporului de vechime în muncă atribuit prin hotărâre judecătorească. Casa de pensii intimată a emis Decizia nr.-/16.04.2008 de respingere a demersului contestatorului, cu motivarea că, nefiind parte în proces, hotărârea judecătorească nu îi este opozabilă și, prin urmare, ea nu este obligată să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie de serviciu.
Situației de fapt, configurată din elementele factuale mai sus enunțate, îi este incidentă norma cuprinsă la art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în conformitate cu care, numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă.
Din cuprinsul normei de drept precizate rezultă, în mod univoc, că la calcularea nivelului pensiei se are în vedere atât salariul brut lunar individual, cât și sporurile și adaosurile, în categoria acestora din urmă, intrând și sporul de risc și suprasolicitare, care, în cazul contestatorului, este de 50%.
În aceste circumstanțe, tribunalul a apreciat că pretențiile contestatorului, de anulare a deciziei intimatei și de obligare a acesteia la recalcularea pensiei prin cuprinderea în baza de calcul și a sporului pentru vechime în muncă, sunt justificate.
Apărarea casei de pensii intimate, structurată pe ideea inopozabilității hotărârii judecătorești de care se prevalează contestatorul, a fost înlăturată de către tribunal pe baza unui raționament care pornește de la premisa că opozabilitatea unei hotărâri judecătorești se află într-o relație directă cu caracterul relativ al efectelor oricărei convenții. În sistemul public de pensii, astfel cum acesta este reglementat prin Legea nr.19/2000, raporturile dintre asigurat și casele de pensii nu izvorăsc dintr-o convenție de asigurare, ci din lege. Art.1 din actul normativ enunțat statuează, la lit.d și e, principiile obligativității și contributivității și, corelativ, la lit.f, principiul repartiției, pe baza căruia fondurile realizate din contribuțiile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public. Astfel fiind, câtă vreme pentru suma obținută de către contestator, cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, bugetul de asigurări sociale a încasat contribuția individuală de asigurări sociale, casei de pensii îi revine obligația corelativă de a cuprinde în baza de calcul și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică. Dacă intimata și-a pus problema opozabilității hotărârii judecătorești, atunci ar fi trebuit să o facă încă din momentul în care a încasat contribuția individuală de asigurări sociale pentru sporul obținut pe cale judiciară.
Pe de altă parte, apărarea casei de pensii este inacceptabilă și pentru faptul că o asemenea argumentare, dacă ar continua, ar duce la concluzia absurdă că ea nu este ținută să recunoască nici raporturile de muncă desfășurate în baza unui contract individual de muncă, înscrise în carnetul de muncă. Nici în acest caz, casa de pensii nu este parte în raportul contractual și atunci, acest fapt, în opinia intimatei, ar îndreptăți-o, să refuze acordarea dreptului la pensie. Mai mult, continuând pseudoargumentarea, casa de pensii ar fi ținută să acorde drepturile de asigurări sociale doar propriilor angajați, căci numai raporturile de muncă ale acestora îi sunt opozabile. Or, din conținutul Legii nr.19/2000 rezultă obligația directă a caselor de pensii de a recunoaște drepturile de asigurări sociale pe baza contribuției asiguraților realizată în desfășurarea raporturilor de muncă ori raporturilor de serviciu.
Neîntemeiată a fost apreciată a fi și apărarea intimatei fundamentată pe dispozițiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, cu motivarea că acest text, referindu-se doar la actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, nu îl împiedică pe beneficiarul dreptului la pensie să solicite și să obțină, pe baza normelor dreptului comun în materie, recalcularea pensiei, fie prin cuprinderea unui nou stagiu de cotizare, fie prin luarea în calcul a altor venituri, sporuri sau adaosuri pentru care a fost achitată contribuția individuală de asigurări sociale.
Pentru considerentele expuse, tribunalul, în temeiul art.154, 155 și 156 din Legea nr.19/2000, a admis contestația, a anulat Decizia nr.-/16.04.2008 emisă de către intimată și a obligat intimata să-i recalculeze contestatorului pensia de serviciu prin includerea în baza de calcul și a sporului de risc și suprasolicitare constatat prin Decizia civilă nr.171/2008 a Curții de APEL ORADEA.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata Casa Județeană de Pensii S M, în termenul legal și scutit de taxă de timbru, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului recurenta arată că nu se justifică recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu a contestatorului soluția având în vedere faptul că, potrivit art. 85 alin 2 și 3 din Legea nr.303/2004 republicată, coroborat cu prevederile Hotărârii nr. 1275/2005, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, se actualizează anual în raport cu media salariilor brute realizate în ultimele 12 luni.
Menționează că hotărârea judecătorească, neopozabilă instituției, nu modifică actul normativ cu privire la salarizarea magistraților în sensul acordării tuturor magistraților aflați în activitate în perioada 2004-2007 sporului de risc și suprasolicitare dând drepturi doar unui grup restrâns. Arată că instanța de fond a pronunțat sentința atacată cu ignorarea principiului de drept potrivit căruia legea specială derogă de la dreptul comun iar, în speța dedusă judecății Legea nr.19/2000 reprezintă dreptul comun, iar Legea nr. 303/2004 este legea specială care reglementează acordarea pensiei de serviciu unei anumite categorii de angajați.
Referitor la capătul de cerere privind recalcularea retroactivă -cu data deschiderii dreptului la pensie, menționează că acest capăt de cerere este nejustificat, invocând în acest sens dispozițiile art. 95 din Legea nr. 19/2000.
În concluzie arată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța o apreciază ca legală și temeinică, urmând a respinge recursul ca nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din actele dosarului, la momentul pensionării contestatorul nu beneficia de sporul de 50%, acest spor fiindu-i recunoscut ulterior prin decizia civilă nr. 171/2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA definitivă și irevocabilă, decizie prin care s-a statuat că acesta este în drept să obțină și sporul solicitat pentru perioada 06.06 2004-01.02.2007, iar, după recunoașterea pe cale judiciară a acestui drept contestatorul s-a adresat recurentei în vederea recalculării pensiei cu luarea în considerare a acestui spor. Această hotărâre judecătorească nu aduce modificări legii astfel cum susține recurenta în mod eronat ci doar constată îndreptățirea reclamantului la acest spor, în conformitate cu legea.
Corect a reținut prima instanță ca fiind întemeiate pretențiile contestatorului în conformitate cu prevederile art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, din cuprinsul cărora rezultă că la calcularea nivelului pensiei se are în vedere atât salariul brut lunar individual cât și sporurile și adaosurile, în categoria acestora din urmă intrând și sporul de risc și suprasolicitare. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 10 din OUG. 100/2007 pensia de serviciu se majorează ori de câte ori se majorează indemnizația lunară brută, cu luarea în considerare a sporurilor intrate în baza de calcul precum și a sporului de vechime, dispoziții prevăzute și de art. 7 al. 3 din Hotărârea nr. 1275/2005.
Susținerile recurentei privind inopozabilitatea hotărârii judecătorești și, în consecință neobligativitatea executării sunt nefondate, în condițiile în care în sistemul public de pensii, astfel cum este reglementat prin Legea nr. 19/2000, raporturile dintre asigurat și casele de pensii nu izvorăsc dintr-o convenție de asigurare, ci din lege iar din conținutul acestei legi rezultă obligația directă a caselor de pensii de a recunoaște drepturile de asigurări sociale pe baza contribuției asiguraților realizată în desfășurarea raporturilor de muncă ori a raporturilor de serviciu. Împrejurarea că potrivit art. 85 al. 2 din Legea nr. 303/2004 reglementează reactualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor sau procurorilor nu înlătură aplicabilitatea normelor de drept comun în materie, respectiv dispozițiile Legii nr.19/2000, în condițiile în care se impunea recalcularea acestei pensii cu luarea în considerare a unor sporuri recunoscute în favoarea beneficiarului cererii.
Aspectele invocate de recurenta în sensul că nu are temei juridic pentru recalcularea retroactivă a pensiei sunt apreciate ca nefondate, contestatorului recunoscându-i-se acest drept în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare la data pensionării.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă instanța va respinge recursul ca nefondat, menținând în totalitate hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, cu sediul în S M,--6, județul S M, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în S M,-, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 1382/D din 18 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător - 13.03.2009
- dactilografiat grefier -13.03.2009- 2 ex.
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Doina Măduța
