Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 417/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 417/2008
Ședința publică de la 13 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Truță
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâta AIî mpotriva deciziei civile nr.111/A din 27 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar cu nr.unic - având ca obiect evacuare, în contradictoriu cu reclamantul intimat .
Având în vedere că d-na judecător Carla -titulară a completului de judecată C2 recurs civil de joi - lipsește din instanță fiind în concediu pentru îngrijirea copilului de până la 2 ani, completul a fost complinit în conformitate cu prevederile art.98 alin.6 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și Hotărârea nr.29 din 28 octombrie 2008 Colegiului de conducere al Curții de APEL ALBA IULIA prin participarea d-nei judecător - -.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă dl. -prim curatorul Parohiei CA AIa sistat de avocat și reclamantul intimat asistat de avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat, cauza fiind amânată de la termenul anterior la cererea avocatului recurentei.
Avocat depune la dosar adeverință medicale prin care își justifică lipsa de la termenul anterior.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru pârâta recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea ambelor hotărâri pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la fond pentru administrarea de probe.
În subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea hotărârilor și în rejudecare respingerea acțiunii.
În continuare susține motivele de recurs invocate în scris arătând, în esență, că nici instanța de fond și nici cea de apel nu au reținut cu exactitate starea de fapt și nu vrut să analizeze fondul cauzei, ignorând faptul că pârâta recurentă nu are nicio culpă că deține imobilul, acesta fiindu-i acordat de Statul Român în schimbul imobilului preluat și care între timp a fost distrus. Mai arată că pârâta a formulat la rândul ei cerere reconvențională pentru drept de retenție, care în mod greșit și nejustificat a fost disjunsă de cererea principală și care se află încă pe rol. Solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru reclamantul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei pronunțată de instanța de apel și a sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinice și legale. Învederează că imobilul i-a fost preluat reclamantului de către Statul Român fără titlu valabil și i-a fost retrocedat acestuia prin Dispoziția nr.512/2006 a Primarului municipiului A I, în condițiile Legii 10/2001. Arată că la fond a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, excepție care a fost admisă și atunci pârâta a formulat cerere reconvențională, urmărind tergiversarea soluționării cauzei. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.954/2008 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar civil nr.- a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtei CA A I și în consecință s-a dispus evacuarea acesteia din imobilul proprietatea reclamantului, situat administrativ în AIs tr.- nr.18 jud.A și înscris în CF 2133 A I nr.top.761/2 și 762/2 și a fost obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Imobilul este situat administrativ în AIs tr.- nr.18 jud.A și înscris în CF 2133 A I nr.top.761/2 și 762/2 casă, curte și grădină intravilan în suprafață totală de 1054 mp.
În baza Decretului 92/1950 imobilul a fost preluat abuziv de către Statul Român de la antecesoarea reclamantului.
Prin decizia nr.512/1.06.2006 a Primarului municipiului AIi mobilul a fost restituit reclamantului-pârât reconvențional, care în baza acestei dispoziții s-a întabulat în cartea funciară 2133 A În data de 9.08.2006 s-a întocmit proces verbal de predare-primire a imobilului mai sus menționat.
Pârâtul reconvențional a devenit astfel proprietar de drept al imobilului în litigiu.
În cauză acțiunea reconvențională a fost disjunsă și s-a dispus formarea unui nou dosar.
În drept, s-a reținut că potrivit art.480 cod civil proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura de a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
Dreptul de proprietate cuprinde în sine atributele posesiei, folosinței și dispoziției de bunul obiect al acestui drept. C din urmă atribut-dispoziție dă proprietarului dreptul de a decide soarta bunului atât din punct de vedere juridic cât și material.
În speță, proprietarul imobilului, prin acțiunea formulată a decis să nu mai tolereze folosirea acestuia de către reclamanta reconvențională care are statut de tolerată în imobil atât timp cât folosința exercitată de aceștia nu este reglementată printr-un act juridic.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta CA A I, solicitând:
-în principal, desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond;
-în subsidiar, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea apelului s-a arătat în esență că în mod greșit instanța de fond a dispus disjungerea acțiunii reconvenționale, având ca obiect obligarea reclamantului la plata investițiilor efectuate la imobilul în litigiu și instituirea unui drept de retenție asupra acestuia, până la plata contravalorii investițiilor, având în vedere că din punct de vedere procesual, dreptul de retenție se invocă pe cale de excepție, în cauze ce au ca obiect acțiuni în restituirea lucrului.
Prin decizia civilă nr.111/A/27.05.2008 Tribunalul Albaa respins ca nefondat apelul pârâtei CA A I și a obligat apelanta la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimatul.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
Reclamantul a obținut, prin dispoziția nr.512 a Primarului municipiului A I, soluționarea favorabilă a notificării cu nr.9068/2001 depusă la Primăria A I în temeiul Legii 10/2001, în sensul restituirii în natură a imobilului înscris în CF 2133 A I nr.top.761/2 și 762/2 casă, curte și grădină.
Ipoteza investițiilor efectuate la imobilul retrocedat a primit consacrare legislativă în cuprinsul Legii 10/2001, eventualele pretenții ale reclamantului reconvențional cu privire la despăgubirile pentru cheltuieli necesare și utile aduse imobilului proprietatea reclamantului, se impun a fi avute în vedere în lumina dispozițiilor textului de lege amintit. Aliniatul 3 al art.49 indica în mod explicit care sunt persoanele ce pot fi obligate la restituire în această ipoteză distinctă a preluării de către stat și ulterior chiar de către reclamantul reconvențional, fără titlu valabil.
În privința solicitării apelantei de a desființa sentința atacată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare în fața primei instanțe, o asemenea soluție nu își are suport real în speță, nefiind incidente prevederile dispozițiilor art.297 alin.1 cod procedură civilă. Astfel, s-a observat că instanța de judecată a rezolvat acțiunea introductivă procesul-prin cercetarea fondului, iar judecata avut loc în prezența părților legal citate care au avut termen în cunoștință fiind reprezentate prin mandatari.
În privința precizării la acțiunea reconvențională, la solicitarea reclamantului, instanța a pus în discuție disjungerea acestuia raportat la petitul privind obligarea Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata despăgubirilor, deoarece instanța s-a pronunțat prin încheiere asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului intimat, față de acțiunea reconvențională inițială, admițând-
Prin urmare, chiar dacă dreptul de retenție ar fi fost invocat pe cale de excepție, iar nu pe cale de acțiune reconvențională, în privința acestuia intimatul reclamant nu are calitate procesuală pasivă, el nefiind debitor al obligației de despăgubire. Toate textele de lege la care apelanta face trimitere în apel, respectiv art.771, 1323, 1619 și 1444, fac referire la debitorul obligației de despăgubire.
Față de cele reținute apelul a fost respins ca nefondat atât în privința cererii formulate în principal (nefiind incidente prevederile art.279 cod procedură civilă) și cât și a cererii subsidiare, nefiind incident art.296 cod procedură civilă pentru admiterea apelului.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termen legal, timbrat și motivat, pârâta CA A I, solicitând în principal casarea hotărârilor atacate, iar în subsidiar modificarea acestora și respingerea acțiunii introductive de instanță.
În expunerea motivelor de recurs, s-a arătat că hotărârile atacate sunt netemeinice, greșita reținere a stării de fapt având consecințe asupra temeiului legal al acestora și al aplicării argumentelor de text de lege.
S-a invocat că în calitate de proprietară a imobilului în litigiu, a efectuat o serie de investiții care au împiedicat ruinarea edificiului și au sporit valoarea fondului imobiliar, sens în care a solicitat contravaloarea acestor investiții și instituirea unui drept de retenție.
În mod greșit, fără a pune chestiunea în discuția părților, instanța de fond a dispus disjungerea acțiunilor.
Într-o atare situație, deși este evidentă legătura dintre acțiunea introductivă de instanță și cererea reconvențională, se află în imposibilitate de a-și valorifica dreptul menționat.
Ambele instanțe au ignorat faptul că recurenta nu are nicio culpă cu privire la deținerea imobilului, acesta fiind primit cu titlu de schimb de la Statul Român, care ulterior l-a restituit intimatului.
În consecință, art.48 din Legea 10/2001 rep. este inaplicabil, întrucât vizează situația chiriașului, nu a proprietarului care a realizat investiții și urmărește instituirea unui drept de retenție, urmând ca noțiunea de conexiune a datoriei cu lucru să fie interpretată foarte larg.
În drept au fost invocate prevederile art.299 și urm. Cod procedură civilă, art.304 pct.9 și art.312 alin.3 teza I cod procedură civilă.
Verificând decizia atacată prim prisma motivelor de recurs formulate, circumscrise prevederilor art.304 pct.9 cod procedură civilă, precum și prin raportare la prevederile art.306 alin.2 cod procedură civilă, Curtea constată că recursul pârâtei CA AIe ste nefondat.
Sub un prim aspect, Curtea constată că obiectul recursului, în reglementarea actuală, este circumscris aspectelor de nelegalitate, în accepțiunea art.304 alin.1 cod procedură civilă doar acestea putând fi verificate de instanța de recurs.
Din acest punct de vedere, cenzurarea stării de fapt reținută de instanțe pe baza probatoriului administrat, nu poate fi analizată în cadrul căii extraordinare de atac a recursului.
Verificând aspectele de nelegalitate invocate de recurentă, Curtea constatăm că acestea nu subzistă, instanța de apel realizând o interpretare judicioasă a dispozițiilor legale aplicabile în cauză.
Prin decizia civilă nr.816/2003 a Tribunalului Alba, irevocabilă prin decizia civilă nr.54/14.01.2005 a Curții de APEL ALBA IULIA, s-a constatat că Statul Român a preluat fără titlu valabil imobilul în litigiu. În temeiul acestei hotărâri judecătorești, prin decizia nr.512/1.06.2006 a Primarului municipiului AIi mobilul a fost restituit reclamantului intimat în natură, în acord cu prevederile Legii nr.10/2001.
Existând o preluare fără titlu valabil, în speță erau aplicabile prevederile art.48 alin.3 din Legea nr.10/2001, obligația de despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilului revenind statului, iar nu persoanei îndreptățite la restituirea imobilului, respectiv intimatului reclamant.
În acest context, în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantulu-pârât reconvențional și a dispus disjungerea acțiunii reconvenționale, aceasta având ca obiect tocmai plata acestor îmbunătățiri, instanța de apel, prin decizia pronunțată, menținând dispozițiile menționate.
În condițiile în care nu intimatului reclamant îi revine obligația despăgubirii recurentei, între acțiunea principală și cea reconvențională nu este legătură, iar disjungerea celor două, cu consecința judecării separate a acțiunii reconvenționale, este justă.
Astfel, nu poate fi luată în considerare solicitarea de casare a hotărârii atacate, întrucât nu era necesară administrarea unor probe noi, acestea vizând în fapt cererea reconvențională disjunsă.
Pe de altă parte, existența sau inexistența culpei recurentei în deținerea imobilului nu prezintă relevanță, cât timp titlul său a fost desființat irevocabil prin decizia civilă nr.816/A/2003 a Tribunalului Alba, prin care s-a constatat că nu a existat un contract de schimb între Statul Român și CA, ci doar o autorizare a schimbului preconizat. În lipsa unui contract de schimb valabil încheiat, nu se poate considera că recurenta a avut calitatea de proprietar al imobilului în litigiu și nu ar fi aplicabile prevederile art.48 alin.3 din Legea 10/20001.
Eventuala conexiune între datorie și lucrul deținut urmează a fi analizată cu ocazia soluționării acțiunii reconvenționale, neavând importanță în prezenta cauză, cât timp intimatului reclamant, proprietar al imobilului, nu îi revine obligația de a achita contravaloarea despăgubirilor solicitate.
Pentru considerentele expuse, constatând că sunt nefondate criticile aduse de recurentă deciziei civile nr.111/A/2008 a Tribunalului Alba, în temeiul art.312 alin.1 cod procedură civilă Curtea va respinge recursul formulat, iar în baza art.274 cod procedură civilă va obliga recurenta, în calitate de parte căzută în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimat, în cuantum de 400 lei, reprezentând onorariul de avocat, justificat cu chitanța de la fila 16.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta CA AIî mpotriva deciziei civile nr.111/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba.
Obligă recurenta să plătească intimatului - cheltuieli de judecată de 400 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.2ex/156.12.2008
Jud..
Jud.fond
Președinte:Ioan TruțăJudecători:Ioan Truță, Anca Neamțiu
