Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 427/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-- 13.03.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 427/
Ședința publică din 28 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare pronunțarea în recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 99/A/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat G, pentru evacuare.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15.04.2009, când pronunțarea a fost amânată pentru datele de 21.04.2009 și 28.04.2009, încheierile făcând parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 99/A/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, a fost respins apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 12147/7.10.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în contradictoriu cu reclamantul
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a apreciat că prima instanță a făcut corecta aplicare a dispozițiilor legale la starea de fapt reținută în cauză, după cum urmează:
Reclamantul a solicitat evacuarea pârâtului din imobilul înscris în CF 350, nr.top 269/a/3.
În motivare, a invocat faptul că a înstrăinat către pârât nuda proprietate asupra imobilului, însă acesta nu îi permite să exercite folosința; astfel, pârâtul i-a interzis accesul la coșul casei, acesta necesitând reparații și, pe de altă parte, are un comportament violent.
Prin hotărârea pronunțată, prima instanță a admis acțiunea și a dispus evacuarea pârâtului din imobil.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că reclamantul și soția acestuia au înstrăinat către pârât nuda proprietate asupra imobilului, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentic încheiat la 23.01.2002.
În consecință, reclamantul "este titularul unui drept de posesie și folosință" (fila 20 dosar fond),pârâtul nejustificând vreun drept locativ asupra imobilului.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul, care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivare a invocat încălcarea dreptului său la apărare și greșita interpretare dată probatoriului administrat - din contractul de vânzare- cumpărare rezultând că i-a fost predată posesia imobilului; a mai invocat starea psihică a reclamantului (depunând în acest sens acte medicale) și firea violentă a acestuia.
Respingând apelul declarat de pârât, tribunalul a avut în vedere că reclamantul este cel care are folosința imobilului, câtă vreme a înstrăinat către pârât doar nuda proprietate; în acest context, este indiferent care dintre părți dă dovadă de comportament violent, astfel că este inutilă administrarea de probe testimoniale, cererea formulată de pârâtul apelant în acest sens fiind respinsă.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termen pârâtul care a criticat-o pentru nelegalitate, solicitând modificarea ei în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivare, a invocat că în mod greșit au reținut instanțele faptul că reclamantul era în măsură să exercite în exclusivitate folosința asupra imobilului, în realitate aici gospodărindu-se întreaga familie, reclamantul având în folosință două încăperi de întreținerea cărora nu s-a preocupat.
mai invocat comportamentul violent al reclamantului, comportament ce a dus inclusiv la suportarea unor sancțiuni contravenționale și la internarea reclamantului.
Recursul nu a fost motivat în drept, dar criticile recurentului pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct.8,9 Cod procedură civilă.
În susținerea recursului, recurentul a depus o serie de acte medicale ce-l vizează pe reclamantul intimat.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în baza art. 306 al. 2 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
Prin contractul de "vânzare- cumpărare nudă proprietate cu interdicție de înstrăinare și grevare", reclamantul și soția sa (cei doi divorțând ulterior) au înstrăinat la 23.01.2002 către pârât (fiul lor) nuda proprietate asupra imobilului - construcție în litigiu (fila 6 dosar fond).
Din examinarea contractului sus-menționat, nu rezultă că reclamantul și-ar fi rezervat folosința exclusivă asupra imobilului (acesta fiind grevat doar de interdicția de înstrăinare și grevare în favoarea vânzătorilor- părinți ai pârâtului cumpărător); dimpotrivă, contractul prevede expres că, de la data autentificării actului, cumpărătorul "intră în posesia de drept a construcțiilor cumpărate" (fila 6 dosar fond).
Posesia este o stare de fapt care produce- atunci când legea dispune în acest sens- efecte juridice. În acest context, sintagma "posesie de drept", folosită în contractul sus-menționat, nu are vreo acoperire juridică și nici nu a fost detaliată în cuprinsul actului pentru a se stabili ce înțeles și ce efecte atribuie părțile și chiar notarul, expresiei folosite.
Dată fiind contrarietatea de interese dintre părți, instanța apreciază că se impune interpretarea contractului intervenit între ele.
Astfel, reclamantul nu și-a rezervat folosința exclusivă asupra imobilului- construcție în litigiu iar, pe de altă parte pârâtul a intrat în "posesia de drept" a construcției. Pe de altă parte, după cum chiar reclamantul învederează, părțile au continuat să locuiască împreună în imobil (pârâtul având și domiciliul la adresa de aici- fila 6 dosar fond).
Rezultă astfel că, încheind contractul de vânzare- cumpărare, părțile au înțeles să continue să exercite împreună folosința asupra imobilului, așadar reclamantul nu poate solicita evacuarea pârâtului invocând neîntrunirea în persoana acestuia a folosinței, cum în mod nelegal au apreciat ambele instanțe.
Se observă că reclamantul nici nu și-a asumat calitatea de persoană ce exercită exclusiv folosința imobilului, ci a invocat împiedicarea sa de către pârât în exercitarea acestui atribut, împiedicarea constând în interzicerea reparării coșului de la sobă și în violențe ce au avut drept consecință internarea sa la Spitalul de psihiatrie (fila 4 dosar fond).
Chiar dacă s-ar reține că o eventuală opoziție a pârâtului la efectuarea unor reparații s-ar constitui într-un fapt atât de grav încât să aibă ca efect o tulburare însemnată a exercitării folosinței, se observă că această susținere nu a fost dovedită conform art. 1169 Cod civil; mai mult, din adresa ce emană de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență "" rezultă că respectiva sobă nu era racordată la (fila 34 dosar apel), astfel că o eventuală reparare a coșului (în situația concretă) nu ar fi fost necesară.
Nici violențele exercitate de pârât asupra reclamantului nu au fost în vreun fel dovedite, iar din examinarea actelor medicale depuse la dosar rezultă că internarea s-a datorat afecțiunilor psihice de care suferă reclamantul care, în anumite situații, are manifestări violente (filele 7, 16-18 dosar fond, filele 25,26, 28 dosar apel, filele 4,5 dosar recurs).
În concluzie, reclamantul nu poate opune pârâtului lipsa folosinței imobilului și nici nu a făcut dovada (în sensul art. 1169 Cod civil) împiedicării de către acesta a exercitării folosinței, astfel că pretențiile sale nu sunt întemeiate.
Pentru aceste considerente, în baza dispoziției art. 312 al. 1,2,3 Cod procedură civilă, raportat la art. 304 pct. 8,9 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 99/A/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- și va modifică decizia recurată și sentința civilă nr. 12147/7.10.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, în sensul că va respinge cererea în evacuare formulată de reclamantul G împotriva pârâtului.
În baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga reclamantul la plata către pârât a 10,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârât împotriva deciziei civile nr. 99/A/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Modifică decizia recurată și sentința civilă nr. 12147/7.10.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr- în sensul că respinge cererea în evacuare formulată de reclamantul G împotriva pârâtului.
Obligă reclamantul la plata către pârât a 10,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu
- - - - G -
GREFIER,
- -
Red. - 04.05.2009;
Tehnored. - 06.05.2009; 2 ex.
Primă instanță: Judecătoria Timișoara
Judecător:
Instanță de apel: Tribunalul Timiș
Judecători:;
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
