Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 444/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr.444
Ședința publică din 24 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Florin Șuiu
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Oberșterescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă ERA C împotriva Deciziei civile nr. 266/15.11.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați Consiliul Local C și Primăria municipiului C, având ca obiect evacuare-obligație de a face.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17 aprilie 2008 prin care s-a amânat pronunțarea la data de 24 aprilie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
În deliberare constată că prin Decizia civilă nr. 266 din 15.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalului C-S a respins apelul formulat de pârâta SC SRL C împotriva Sentinței civile nr. 1020 din 24.05.2007, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr-.
Astfel, Tribunalul a menținut hotărârea primei instanțe, care a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții Consiliul Local C și Municipiul C împotriva pârâtei SC SRL, sens în care a dispus evacuarea pârâtei de pe terenurile înscrise în CF 4691 și 3111 C, nr.top. nou format prin dezmembrare și unificare, respectiv parcela cu nr.top. nou format XXII - teren intravilan cu destinație piață agroalimentară de 850. înscris în CF nou formată 14157 C, precum și desființarea și ridicarea de către pârâtă a construcțiilor edificate în, iar în caz de refuz, a autorizat pe reclamanți să desființeze și să demoleze aceste construcții, pe cheltuiala pârâtei.
Pentru a pronunța această sentință, primă instanță a reținut că între părți s-a încheiat, la 15 iunie 2004, actul de dezmembrare-unificare și contractul de concesiune, prin care s-au dezmembrat terenurile cu nr.top.1034/5/1 și nr.top.1034/6, s-au unificat unele parcele cu nr.top. nou format XXII - teren intravilan cu destinația piață agroalimentară de 850. această din urmă parcelă fiind concesionată pârâtei pe o perioadă de 75 de ani.
Primă instanță a mai avut în vedere că prin Sentința civilă nr. 1964/26.05.2005, Judecătoria Caransebeșa constatat că actul de dezmembrare-unificare și contractul de concesiune autentificat la 15 iunie 2004 este lovit de nulitate absolută și a dispus revenirea la situația anterioară în CF, iar prin Sentința civilă nr. 1445/2001, pronunțată în dosarul nr. 3701/2001, Tribunalului C-S a dispus rezilierea contractului de concesiune încheiat între părți în anul 1993 și evacuarea pârâtei de pe terenul în suprafață de 850. situat în str.1 - 1918 și ridicarea construcțiilor.
Instanța de fond a reținut, de asemenea, că potrivit adresei cu nr.20213 din 23.11.2006, emisă de Serviciul de Urbanism de pe lângă Primăria C, pârâta nu deține autorizație de construire pentru din str.1 - 1918, astfel încât, în baza art.480, 1076 și 1080 Cod civil, a admis acțiunea reclamanților și a dispus evacuarea pârâtei și desființarea construcțiilor.
Prin cererea de apel, pârâta apelantă SC SRL a solicitat schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamanților, iar în subsidiar desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unei expertize.
În motivarea apelului, pârâta apelantă a arătat că prin contractul de prestări servicii nr.001/01.1992, încheiat între SC SR, în calitate de prestator, și Primăria C, în calitate de beneficiar, s-a dispus construirea Pieței din zona, iar pârâta a câștigat licitația pentru construirea pieței, terenul fiind concesionat de către Primărie prin contractul de concesiune din 01.06.1993.
Pârâta apelantă a mai susținut că acele construcții efectuate conform licitației menționate aparțin reclamantei iar instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului cauzei și a dispus evacuarea sa de pe terenurile înscrise în CF nr.4691 și 3111 C și ridicarea construcțiilor, deși o parte din acestea sunt ale reclamantei, motiv pe care a solicitat efectuarea unei expertize.
Tribunalul a apreciat că este neîntemeiat apelul declarat de pârâta SC SRL, reținând că, fiind constatată nulitatea absolută a actului de dezmembrare-unificare și a contractului de concesiune autentificat la data de 15.06.2004 și fiind dispusă revenirea la situația anterioară de carte funciară, în sensul că toate înscrierile din CF nr.4691 și 3111 C au fost radiate, apărând înscris doar dreptul de proprietate al Statului Român, primă instanță a procedat corect la evacuarea pârâtei și la obligarea pârâtei de a-și ridica construcțiile, mai ales că aceste construcții nu au fost autorizate.
Împotriva deciziei Tribunalului a declarat recurs pârâta SC SRL, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la primă instanță în vederea efectuării unei expertize, în baza art.312 alin.5 Cod procedură civilă.
În motivare, pârâta recurentă a invocat dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, arătând că prin contractul de prestări servicii nr.001/01.1992 încheiat cu reclamanta, în calitate de beneficiar, s-a dispus construirea Pieței agroalimentare din zona, iar SC SRL a câștigat licitația pentru construirea acestei piețe agroalimentare, terenul fiind concesionat de către Primăria prin contractul de concesiune din 01.06.1993, astfel încât a demarat lucrările, valoarea construcțiilor fiind de 2.691.817.000 ROL, construcții ce aparțin reclamantei.
Totodată, pârâta recurentă a susținut că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului cauzei și a dispus evacuarea pârâtei apelante de pe terenurile înscrise în CF nr.4691 și 3111 C și ridicarea acestor construcții de către pârâtă, deși o parte dintre acestea sunt ale reclamantei și au fost edificate la solicitarea acesteia.
În cauză, reclamanta intimată nu a depus întâmpinare.
În urma examinării deciziei atacate, prin prisma motivelor invocate prin cererea de apel și a dispozițiilor art.480 și 1076 Cod civil, Curtea apreciază că recursul declarat de pârâtă nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Contractul de concesiune nr.5482/01.06.1993, invocat de către pârâta recurentă prin cererea de recurs, a fost reziliat prin Sentința civilă nr. 1445/16.10.2001, pronunțată de Tribunalului C-S în dosarul nr. 3701/C/2001, sentință ce a rămas irevocabilă, dispunându-se, totodată, și evacuarea pârâtei de pe terenul în litigiu în suprafață de 850.
De asemenea, așa cum au reținut ambele instanțe, prin Sentința civilă nr. 1964/26.05.2005 a Judecătoriei Caransebeș, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1176/24.11.2005 a Tribunalului C-S, s-a constatat că este lovit de nulitate absolută actul de dezmembrare-unificare și contractul de concesiune autentificat sub nr.1746/15.06.2004 de din C și s-a dispus revenirea la situația anterioară de carte funciară.
Drept urmare, în cărțile funciare 4691 și 3111 C apare întabulat doar dreptul de proprietate al Statului Român.
Pe de altă parte, este de observat că prin contractul de concesiune încheiat la 01.06.1993 (art.14.2), invocat de recurentă și la care se face trimitere și prin cel de-al doilea contract de concesiune încheiat la 15 iunie 2004, pârâta s-a obligat să realizeze lucrările de investiții "în conformitate cu caietul de sarcini șinumai pe baza autorizației de construcțieeliberată de cei în drept".
Or, așa cum corect au reținut ambele instanțe pârâta nu deține autorizația de construire pentru construcția pieței din str. 1 - 1918, astfel încât instanțele au aplicat corect dispozițiile art.480 și 1076 Cod civil, pronunțând soluția de evacuare a pârâtei de pe terenurile proprietatea statului înscrise în CF nr.4691 și 3111 C, precum și de desființare a construcțiilor.
Așa fiind, Curtea apreciază că decizia atacată cu recurs nu este susceptibilă de casare sau modificare pentru cazurile prevăzute de art.304 pct.8 și 9 și art.312 alin.5 Cod procedură civilă, urmând să respingă ca neîntemeiat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta ERA C împotriva Deciziei civile nr. 266 din 15.11.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Obligă recurenta să plătească intimaților suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Daniela Calai
- - G - - -
GREFIER,
- -
Red./24.04.2008
Tehnored. /2 ex./30.04.2008
Prima instanță:
Instanța de apel:,
Președinte:Florin ȘuiuJudecători:Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu, Daniela Calai
