Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 744/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul - II/ Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 744/2009-
Ședința publică din data de 22 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Doina Măduța | - - | - JUDECĂTOR 2: Dana Cigan |
- - | - JUDECĂTOR 3: Felicia Toader | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în O,-,.3,.8, județul B, împotriva deciziei civile nr. 103/R din 22 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă intimatul -personal, lipsă fiind contestatoarea CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezenta contestație în anulare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, precum și faptul că la dosarul cauzei a parvenit prin Serviciul Registratură, la data de 21.04.2009 o cerere de amânare din partea intimatului contestator, după care:
Întrebat fiind, intimatul susține și verbal cererea de amânare formulată la dosar, solicitând acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui avocat, respectiv pentru pregătirea apărării.
Instanța, respinge cererea de amânare formulată de intimat, văzând data la care a fost comunicată citația acestuia, sens în care acordă cuvântul asupra prezentei contestații în anulare.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra căii extraordinare de atac.
Intimatul solicită respingerea contestației în anulare formulată de contestatoare, ca nefondată, menținerea hotărârii atacate, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra prezentei contestații în anulare, instanța constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 103/R din 22 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-, s-a admis ca fondat recursul civil declarat de recurentul contestator, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, împotriva sentinței civile nr. 678/LM din data de 17.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, care a fost modificată în întregime în sensul că:
S-a admis în parte contestația.
S-a dispus anularea deciziei de pensionare nr. -/ 27.03.2008, intimata fiind obligată să emită nouă decizie de recalculare pensie în favoarea contestatorului, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani la determinarea punctajului mediu anual, începând cu data de 01.12.2005.
Partea intimată Casa Județeană de Pensii Baf ost obligată să plătească părții recurente suma de 1000 RON cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de recurs a reținut următoarele aspecte:
Recurentului i s-au deschis drepturile la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, potrivit deciziei nr. -/20.02.2001, începând cu data de 19.01.2001, având o vechime totală în muncă de 46 ani 3 luni și 24 de zile, din care 28 de ani, 4 luni și 8 zile în grupa I de muncă.
Potrivit copiei carnetului de muncă - filele 3 - 23 dosar fond - recurentul a lucrat la CFR în calitate de instructor, revizor sector, șef stație, impiegat de mișcare, ori din analiza acestor aspecte se reține fără dubii faptul că, activitatea desfășurată făcea parte din categoria celor ce vizau siguranța circulației feroviare.
Tocmai datorită acestor considerente, instanța de fond a încercat să încadreze activitatea desfășurată de recurent în categoria locurilor de muncă considerate ca fiind condiții speciale, conform Legii nr. 226/2006 pentru putea astfel dispune utilizarea unui stagiu complet de cotizare la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, conform art. 5, altfel, conform Legii nr. 3/1977 acesta beneficia doar de împărțirea la 30, cum de altfel dispus intimata.
Sigur că, recurentul și-a desfășurat activitatea la CFR anterior intrării în vigoare a Legii nr. 226/2006 dar, aceiași activitatea s-a desfășurat și atunci și se desfășoară și acum, astfel că, ar fi impropriu și discriminatoriu a aprecia că astfel de locuri de muncă în condiții speciale se încadrează în dispozițiile Legii nr. 226/2006 doar după 1 ianuarie 2001.
Aplicarea principiului consacrat de OUG nr. 4/2005 - la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie - implică aplicarea dispozițiilor legale mai favorabile și situației recurentului, cu atât mai mult cu cât, în art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006 s-a stabilit că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale, perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Legea nr. 3/1977 în baza căreia s-au stabilit drepturile la pensie ale recurentului, prevedea la art. 8 un stagiu complet de cotizare necesar ieșirii la pensie de 30 de ani la bărbați, faptul că acesta a lucrat în grupa I de muncă îi dădea dreptul doar la reducerea vârstei de pensionare, stagiul de cotizare necesar fiind practic tot de 30 de ani - 20 de ani lucrați în grupa I + câte 6 luni pentru fiecare = 20 + 10 = 30 de ani, apărările fiind astfel nefondate.
Cu toate acestea, instanța are obligația, chiar dacă o parte invocă altă dispoziție legală aplicabilă, de a face o analiză corectă a tuturor dispozițiilor legale în materie care favorizează astfel drepturile petiționarului. Ca urmare, ceea ce a greșit într-adevăr prima instanță a fost interpretarea dispozițiilor Legii nr. 226/2006 situației acestuia.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 226/2006 asigurații ce au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condiții speciale, prevăzut de acest act normativ, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, iar conform art. 5 alin. 1, punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte obținut din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare.
În anexa nr. 1 acestei legi, cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiții speciale, la pct. 7 s-a prevăzut activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației și cel care îndeplinește funcția de mecanic locomotivă, automotor, mecanic ajutor și instructor, ori, astfel cum s-a arătat mai sus, recurentul lucrat ca instructor, impiegat de mișcare, etc. activități ce au legătură indiscutabilă cu siguranța circulației, greșit instanța de fond reținând contrariul.
Față de toate considerentele expuse, făcându-se o greșită aplicare și interpretare a dispozițiilor Legii nr. 226/2006, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă, a admis ca fondat recursul, a modificat în întregime sentința recurată, a admis în parte contestația, a dispus anularea deciziei de pensionare nr. -/27.03.2008 emisă în favoarea contestatorului de către intimată și în consecință, a obligat-o pe aceasta să emită o nouă deciziei de recalculare a pensiei prin luarea în considerare la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu total de cotizare de 20 de ani începând cu data de 01.12.2005, conform OUG nr. 4/2003.
Reținând culpa procesuală intimatei, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța de recurs a obligat-o pe aceasta să plătească recurentului 1000 RON cheltuieli de judecată ocazionate în recurs, reprezentând onorariu avocațial, în fond nefiind justificate.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea contestației în anulare și modificarea deciziei nr. 103/R/2009 pronunțată de instanța de recurs.
În motivarea contestației în anulare contestatoarea arată că soluția pronunțată de instanța de recurs reprezintă rezultatul unei greșeli materiale. Astfel, din conținutul acțiunii formulate de recurent rezultă că acesta a solicitat anularea deciziei nr. -/27.03.2008, decizie anulată, de altfel și de instanța de recurs, și deși prin această decizie s-a dispus acordarea drepturilor începând cu data de 01.01.2008, instanța de recurs a dispus acordarea acestor drepturi începând cu data de 01.12.2005.
Menționează că prin decizia contestată și anulată de instanța de recurs a fost recalculată pensia reclamantului în temeiul prevederilor art. 169 din Legea nr. 19/2000 și nu în temeiul HG nr. 1550/2004, ori prin art. 169 al. 3 se prevede că pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.
În consecință, dată fiind împrejurarea că decizia anulată de instanța de recurs este decizia nr. -/27.03.2008, prin care s-a dispus acordarea drepturilor începând cu data de 01.01.2008, solicită admiterea contestației în anulare și îndreptarea erorii strecurate, respectiv modificarea deciziei pronunțate în recurs în sensul acordării drepturilor reclamantului începând cu data de 01.01.2008.
Intimatul, legal citat, a depus la dosar note de ședință, solicitând respingerea contestației în anulare și păstrarea în totalitate a deciziei nr. 103/R/2009 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, ca legală și temeinică.
În drept sunt invocate prevederile art. 317 și următoarele Cod procedură civilă; HG nr. 1550/2004; art. 2 Norma Metodologică din 23.09.2004; Legii nr. 19/2000.
Examinând actele și lucrările dosarului prin raportare la temeiurile invocate de contestatoare în susținerea contestației în anulare, instanța reține următoarele:
Contestatoarea invocă împrejurarea că soluția pronunțată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale, argument care se încadrează în drept în prevederile art. 318 Cod procedură civilă potrivit cărora contestația în anulare este admisibilă în cazul în care dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale.
Pentru admisibilitatea acestei căi extraordinare de atac, se reține că textul legal mai sus menționat, are în vedere greșelile materiale cu caracter procedural, pentru verificarea cărora nu este necesară o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor.
Această greșeală materială nu poate fi rezultatul interpretării unui text de lege și nu poate fi primită atunci când se invocă stabilirea eronată situației de fapt în urma reaprecierii probelor.
Ori, criticile aduse de contestatoare vizează tocmai modul de interpretare a dispozițiilor legale, respectiv a probelor administrate în cauză de către instanța de recurs, contestatoarea invocând astfel greșeli de judecată și nu greșeli materiale, astfel cum prevede textul de lege.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, apreciind că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă teza I, instanța va respinge contestația în anulare ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestație în anulare formulată de contestatoarea CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în O,-,.3,.8, județul B, împotriva deciziei civile nr. 103/R din 22 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- judecători recurs -
- redactat decizie - judecător -18.05.2009
- dactilografiat grefier -18.05.2009-2 ex.
Președinte:Doina MăduțaJudecători:Doina Măduța, Dana Cigan, Felicia Toader
