Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 758/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 758/2009-
Ședința publică din data de 22 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Felicia Toader | - - | - JUDECĂTOR 2: Doina Măduța |
- - | - JUDECĂTOR 3: Dana Cigan | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurenta contestatoare, domiciliată în S M,-,. 9, județul S M și recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, cu sediul în S M,--6, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 1680/D din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni, părțile fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 15 aprilie 2009, dată la care instanța a rămas în pronunțare asupra recursului civil de față, cele constatate fiind inserate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 22 aprilie 2009.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor civile de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1680/D din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea reclamantei, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S M și în consecință:
S-a dispus recalcularea pensiei stabilită în favoarea reclamantei prin Decizia nr.-/8.08.2008, având în vedere că aceasta a prestat muncă în grupa a II-a de muncă în perioada 1.09.1972-15.05.1991.
S-a respins cererea reclamantei de recalculare a pensiei în baza orelor suplimentare și a venitului realizat în acord.
Pentru a pronunța în acest mod instanța de fond a reținut următoarele aspecte:
Conform adeverinței nr.11324/4.04.2008 și a memoriului justificativ nr.18987/5.06.2008 emise de SC ROMANIA SA, reclamanta a prestat munca 100% din programul normal încadrată în grupa de muncă II, conform anexei 2 pct.160 din Ordin 50/1990 în perioada 01.09.1971-01.01.1978 în calitate de inginer chimist la laboratorul termotehnic.
S-a achitat CAS și CAS majorat conform Legii nr.49/1992 și contribuții pentru pensia suplimentară.
Încadrarea acestei munci în grupa II a fost realizată de către SC SA - antecesoarea prin Hotărârea nr.171/27.07.1997, prin care se stabilește că personalul laboratorului termotehnic al Intreprinderii 23 August - devenit SC SA în anul 1978 trecut în subordinea B și care era în activitate la apariția Ordinului nr.50/1990, se încadrează în grupa II-a de muncă pe perioada 18.03.1969-01.01.1978 conform cu anexa nr.2. La baza acestei hotărâri s-a aflat buletinul de analiză toxicologică al Centrului Sanitar al jud.S M, referatul Inspectoratului de Poliție Sanitară și Medicină a jud.S
Aceleași aspecte sunt relevate și prin adeverința nr.1630/2008 a SC SA B, conform căreia reclamanta a prestat aceeași muncă și în perioada 01.01.1978-15.05.1991, munca sa fiind încadrată în continuare în grupa II și beneficiind permanent și de sporul de toxicitate pentru care s-a virat CAS în conformitate cu legislația în vigoare.
Timpul total prestat de reclamantă ca muncă în grupa II este de 13 ani 4 luni și 14 zile.
Conform dispozițiilor art.3 pct.2 din Ordinul 50/1990 beneficiază de încadrare în gradul I și II de muncă persoanele care lucrează la locurile de muncă și în activitățile prevăzute în anexele 1,2, precum și personalul din construcții, montaj sau din alte activități desfășurate în aceleași condiții.
S-a apreciat că în mod greșit afirmă pârâta că activitatea de inginer în cadrul laboratorului termotehnic nu este prevăzută în reglementarea legală, câtă vreme din cele de mai sus rezultă că actul normativ nu enumeră exhaustiv locurile de muncă ce se pot încadra în cele 2 categorii de muncă.
De asemenea, conform art.2 pct.6 din Ordinul menționat, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unității, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă, concrete, care se stabilesc prin determinările de noxe (pct.5).
Deci, competența de a încadra o muncă într-o anumită categorie revine unității, iar nu Casei Județene de Pensii. Or, câtă vreme încadrarea a fost dovedită prin adeverințe emise, pârâta urmează să ia act de acestea.
În virtutea acestor considerente, s-a apreciat ca fiind întemeiată cererea reclamantei de recalculare a pensiei prin luarea în considerare muncii prestate în gr.II de muncă în perioada 01.09.1972-15.05.1991.
În ceea ce privește modalitatea de calculare a pensiei din perspectiva orelor suplimentare și a venitului realizat în acord, constatăm că dispozițiile pct.VI din anexa la OUG 4/2005 stipulează în mod univoc că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1.04.2001, formele de retribuire în acord, alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
Din adeverințe reiese că sporul pentru orele suplimentare lucrate nu a fost unul permanent.
În consecință, apreciind ca justificată apărarea pârâtei, în temeiul dispozițiilor menționate coroborat cu art.164 din Legea nr. 19/2000, tribunalul a respins cererea reclamantei cu acest obiect.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta contestatoare și recurenta Casa Județeană de Pensii S M, ambele recursuri fiind formulate în termen legal și scutite de taxă de timbru.
Recurenta contestatoare a solicitat admiterea recursului formulat, modificarea în parte sentinței recurate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.
Menționează că prin sentința pronunțată de prima instanță, a fost admis în mod legal capătul de cerere privind recalcularea pensiei stabilite prin Decizia nr. -/08.08.2008, avându-se în vedere că a prestat activitate în grupa a II-a de muncă în perioada 01.09.1972-15.05.1991, însă s-au respins în mod neîntemeiat capetele de cerere privind adăugarea orelor suplimentare, a venitului realizat și a sporului de toxicitate.
Arată că instanța de fond a respins cererea formulată privind administrarea probei expertizei tehnice, astfel că s-ar impune, casarea sentinței recurate cu trimitere spre rejudecare în vederea administrării acestei probe, invocând în acest sens, în mod generic, alte cauze similare în care în care s-au administrat aceste probe.
Recurenta Casa Județeană de Pensii S M, a solicitat admiterea recursului formulat și modificarea sentinței recurate, în parte, în sensul respingerii contestației ca neîntemeiată.
Menționează în susținerea recursului că, deși în mod corect a fost respins capătul de cerere privind recalcularea pensiei în baza orelor suplimentare și a venitului realizat în acord, în mod neîntemeiat și nelegal fost admis capătul de cerere prin care reclamanta a solicitat recalcularea pensiei cu luarea în considerare a activității prestate în grupa II de muncă în perioada 01.09.1972-15.05.1991, sub acest din urmă aspect invocând anexa 2 din Ordinul nr. 50/1990-poziția 160, care se referă exclusiv la unitățile din industria materialelor de construcții, astfel că activitatea de inginer în cadrul laboratorului termotehnic desfășurată de reclamantă nu se încadrează în grupa a II-a a de muncă și, mai mult, reclamanta nu a făcut dovada că această activitate se regăsește printre cele expres prevăzute în Ordinul nr. 50/1990.
Prin întâmpinarea formulată Casa Județeană de Pensii SMa solicitat respingerea recursului formulat de recurenta, arătând în motivare că drepturile de pensie aflate în plată, ale reclamantei recurenta sunt corect stabilite, iar punctajul mediu anual al acesteia a fost determinat cu respectarea prevederilor legale, menționând totodată că adeverința nr. 905/27.03.2008 eliberată de SC SA B conține venituri în acord, iar adeverința nr. 10257/28.03.2008 emisă de SC România SA SMc onține sporuri nepermanente pentru ore suplimentare, care nu pot fi incluse în baza de calcul al pensiilor conform art. 164 al. 2 din Legea nr. 19/2000 și OUG nr. 4/2005.
Cât privește sporul de toxicitate, atestat de adeverința nr. 1630/20.06.2008 emisă de SC SA B, învederează instanței că aceasta a fost luată în considerare la determinarea drepturilor de pensie ale reclamantei conform buletinului de calcul nr. -/27.06.2008 depus în probațiune.
Prin concluziile scrise recurenta, susține recursul astfel cum a fost formulat, precizând că potrivit legislației valabile în materie, la recalcularea pensiei trebuie avute în vedere toate veniturile pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale, inclusiv sporurile, adaosurile, premiile, orele suplimentare.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța o apreciază ca legală și temeinică urmând a respinge ambele recursuri ca nefondate, având în vedere următoarele considerente:
Referitor la cererea formulată de reclamantă în sensul stabilirii drepturilor sale de pensie cu luarea în considerare a activității prestate în grupa a II-a de muncă se apreciază că în mod temeinic și legal a admis prima instanță acest capăt de cerere, criticile formulate de recurenta Casa Județeană de Pensii, în sensul netemeiniciei acestui capăt de cerere fiind nefondate.
Astfel, conform adeverinței nr. 11324/04.04.2008 și a memoriului justificativ nr. 18987/05.06.2008 emise de SC România SA, reclamanta a prestat muncă 100% din programul normal, încadrată în grupa a II- de muncă, conform anexei 2 pct. 160 din Ordinul 50/1990 în perioada 01.09.1971-01.01.1978 în calitate de inginer chimist la laboratorul termotehnic.
Conform dispozițiilor art. 3 pct. 2 din Ordinul nr. 50/1990, invocat de recurenta Casa Județeană de Pensii S M, beneficiază de încadrarea în gradul I și II de muncă persoanele care lucrează la locurile de muncă și în activitățile prevăzute în anexele 1 și 2, precum și personalul din construcții, montaj sau din alte activități desfășurate în aceleași condiții, iar potrivit art. 2 pct. 6 din același ordin, nominalizarea persoanelor care se încadrează în aceste grupe de muncă se face de către conducerea unității, avându-se în vedere condițiile de muncă, concrete, care se stabilesc prin determinările de noxe.
Ori, încadrarea muncii prestată de reclamantă în grupa a II-a de muncă s-a realizat în conformitate cu ordinul mai sus menționat de către conducerea unității unde reclamanta și-a desfășurat activitatea, pe baza unui buletin de analiză toxicologică al Centrului Sanitar S și referatul întocmit de Inspectoratul de Poliție Sanitară și Medicină a Județului S M, dovada fiind în acest sens hotărârea nr. 171/27.07.1997 a unității SC SA-devenită ulterior SC România SA, respectiv adeverința nr. 1630/2008 emisă de SC SA B și adeverința nr. 904/2008 emisă de aceiași unitate.
În consecință susținerile recurentei Casa Județeană de Pensii S M, potrivit cărora activitatea de inginer în cadrul laboratorului termotehnic, desfășurată de reclamantă pentru perioada în litigiu nu se încadrează în grupa a II-a de muncă sunt nefondate, fiind contrazise de probele existente la dosarul cauzei, prin hotărârea nr. 171/1997 stabilindu-se că personalul laboratorului termotehnic la Intreprinderii 23 August - devenit SC SA în anul 1978, trecut în subordinea SC B, care era în activitate la apariția Ordinului nr. 50/1990, acest personal încadrându-se în grupa a II-a de muncă conform cu anexa 2 ordinului, munca prestată de reclamantă în cadrul noii societăți SC B fiind aceiași și fiind încadrată în continuare în grupa a II-a de muncă.
În ce privește cererea reclamantei recurente în sensul obligării pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să se utilizeze la determinarea punctajului mediu anual a elementelor înscrise în adeverința nr. 905/2008, respectiv adeverința nr. 10257/2008, instanța reține că cele două adeverințe conțin venituri în acord, respectiv sporuri pentru orele suplimentare, care însă nu fac parte din categoria sporurilor, indemnizațiilor sau majorărilor de retribuții tarifare care să poată fi utilizate la determinarea punctajelor anuale, în procesul reactualizării pensiilor din sistemul public.
Astfel, prin adeverința nr. 905/27.03.2008, invocată de reclamanta recurentă, se atestă că aceasta a fost salariata SC SA B în perioada 01.01.1978-15.05.1991, în funcția de cercetător științific principal gr. 3 în cadrul laboratorului termotehnic S M, iar în perioada 01.01.1978-01.01.1991 a fost remunerată în sistem de acord global, iar prin adeverința nr. 10257/28.03.2008 emisă de SC România SA, invocată de asemenea de recurenta reclamantă, sunt precizate sumele plătite pentru orele suplimentare, fără însă ca aceste prime să aibă un caracter permanent.
Ori, potrivit art. 164 al. 2 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la al.1 (brute sau nete) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, iar în al. 3 al aceluiași articol se menționează în plus și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințele eliberate de unități, însă adeverințele mai sus menționate, conțin, astfel cum s-a mai reținut venituri în acord respectiv sporuri pentru orele suplimentare care însă nu au caracter permanent, în acest sens fiind reglementate și prin dispozițiile art. 4 al. 2-3 din OUG nr. 4/2005.
De altfel, în ceea ce privește luarea în calcul în procesul de recalculare a pensiilor a veniturilor în acord, pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, stipulează fără echivoc că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord sau cu bucata precum și celelalte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Având în vedere aceste considerente se reține că în mod temeinic și legal a fost respins acest capăt de cerere, date fiind probele administrate în cauză, criticile formulate de recurentă nefiind fondate, apreciindu-se totodată că prin raportare la dispozițiile legale mai sus enunțate, proba solicitată de reclamantă în sensul efectuării unei expertize tehnice de specialitate în sensul calculării punctajului mediu anual cu luarea în considerare a orelor suplimentare, respectiv veniturile în acord global, este inutilă și neconcludentă, neimpunându-se casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare, nefiind incidente dispozițiile art. 312 al. 3 Cod procedură civilă.
Față de cele ce preced în temeiul art. 312 Cod procedură civilă instanța va respinge ca nefondate ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile civile declarate de recurenta contestatoare, domiciliată în S M,-,. 9, județul S M și recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, cu sediul în S M,--6, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 1680/D din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 22 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond - Melita
- redactat decizie - judecător -18.05.2009
- dactilografiat grefier -18.05.2009-2 ex.
Președinte:Felicia ToaderJudecători:Felicia Toader, Doina Măduța, Dana Cigan
