Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 75/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr-
Complet II recurs
DECIZIA CIVILĂ NR 75/R/2009
Ședința publică din 21 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Felicia Toader JUDECĂTOR 2: Doina Măduța
JUDECĂTOR 3: Dana Cigan
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în, nr. 106, județul împotriva sentinței civile nr 564/LM din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor; având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul contestator, lipsă recurenta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 18 decembrie 2008 întâmpinare; după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul contestator solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată în sumă de 100 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate cu transportul pentru termenul de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 564/LM din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihors -a admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, și în consecință:
A fost obligată intimata să recalculeze pensia contestatorului, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.03.2005.
Din considerentele sentinței se reține că prin decizia nr.53102 /28.02.2005 fost recalculată pensia contestatorului. Stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 25 de ani, conform HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 27/1966.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. În speță, instanța a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 27/1966. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 25 de ani.
astfel de concluzie este însă eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004. Aceste reglementări se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Astfel, din aceste dispozitii rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Art. 43 alin.1 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care si-au desfășurat activitatea in locurile de munca prevăzute la art. 20 lit. a) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limita de vârsta începând cu vârsta de 45 de ani.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că, din datele privitoare la activitatea in munca aflate in dosarul de pensionare filele 14-15, rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 20 de ani activitate in subteran, în temeiul art. 20 alin.1 lit. a și art.43 alin. 1 din Legea 19/2000 a admis contestația si a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.03.2005.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței civile recurate în sensul respingerii contestației.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată recurenta că în mod greșit a reținut instanța de fond faptul că, în speță, ar fi incidente prevederile Legii nr 19/2000, considerând aceasta că incidente în cauză sunt prevederile Legii nr 26/1966, drepturile la pensie ale contestatorului fiindu-i acordate în temeiul acestei legi începând cu data de 2 septembrie 1975.
Subliniază, astfel, recurenta că instanța de fond se găsește în eroare cu privire la interpretarea dispozițiilor art 2 alin 1 din HG nr 1550/2004, învederând totodată că principiul invocat de instanța de fond " la condiții egale de pensionare pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie" nu poate fi aplicat în cauza de față, prin art 2 alin 3 din HG nr 1550/2004 fiind prevăzute excepțiile de la acest principiu
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate.
Examinând sentința atacată sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea apreciază ca fiind nefondat recursul pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Prima instanță a realizat o corectă aplicare a normelor de drept material incidente în cauză, respectiv HG nr. 1550/2004, OUG nr. 4/2005, Legea nr. 19/2000, raportat la data deschiderii dreptului la pensie a contestatorului și la stagiul complet de cotizare realizat de acesta în condiții speciale-21 de ani ani,2 luni și 24 de zile.
Din actele dosarului rezultă că drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1975 și că pentru determinarea punctajului mediu anula s-a folosit stagiul complet de cotizare de 25 de ani.
Acest stagiu, a fost reținut însă greșit de către intimată,corect dispunând prima instanță recalcularea drepturilor la pensie prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, în considerarea activității desfășurate de către contestat-or/oare pe o perioadă mai mare de 20 de ani în subteran, incidente fiind în speță dispozițiile art. 43 alin 1, raportat la art. 20 alin 1 din Legea nr. 19/2000.
Este adevărat faptul că prin art. 2 alin 3 din HG nr. 1550/2004 se prevede că pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis anterior datei de 1 iulie 1977, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu pentru toate categoriile de pensii va fi de 20 de ani pentru femei și 25 de ani pentru bărbați, această prevedere intră în coliziune cu prevederile OUG nr. 4/2005, act normativ cu forță superioară, ce a fost adoptat în scopul uniformizării pensiilor și în vederea realizării egalității de tratament pentru toate pensiile din sistemul public, indiferent de legislația care a fost în vigoare la data stabilirii inițiale a drepturilor, prin aplicarea acelorași principii și formule de calcul a pensiilor.
Prin urmare, HG nr. 1550/2004 invocată în recurs privind efectuarea operațiunilor de evaluare, nu poate adăuga la lege sau schimba sensul dispozițiilor legale cu forță superioară, așa încât criticile recurentei axate în principal pe greșita interpretare și aplicare a legii nu vor putea fi reținute.
Față de cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat, menținând ca legală și temeinică hotărârea atacată.
În baza art 264 cod procedură civilă, obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 100 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în, nr. 106, județul împotriva sentinței civile nr 564/LM din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
OBLIGĂ partea recurentă să plătească părții intimate suma de 100 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Red dec
6.02.2009
Jud fond ,
10.02.2009
Președinte:Felicia ToaderJudecători:Felicia Toader, Doina Măduța, Dana Cigan
