Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 820/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIE ȘTI
-SECȚIA CIVIL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 820
Ședința public din data de 2 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
Judectori - - - -
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâții, toți cu domiciliul ales la, în Municipiul Târgoviște, str. - -,.3,.A,.3, jud. D, împotriva deciziei civile nr.236/09.06.2009 pronunțat de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta ( ), domiciliat în Municipiul Târgoviște, str.-,.23,.A,.4, jud. D și intimatul-pârât, domiciliat în Municipiul Târgoviște, str. -,.49,.A,parter,.1, jud.
La apelul nominal fcut în ședinț public au rspuns recurenții-pârâți, prin reprezentant legal, intimata-reclamant ( ), prin avocat din Baroul d e Avocați D, lipsind intimatul- pârât.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț care învedereaz instanței c intimata a depus la dosar întâmpinare la data de 27.10.2009, iar aprtorul ales al recurentei-pârâte a depus o cerere prin care solicit acordarea unui nou termen de judecat, întrucât nu se poate prezenta la acest termen, având de susținut o alt cauz aflat pe rolul Curții de Apel Bucure ști.
Reprezentantul legal al recurenților-pârâți având cuvântul, arat c las la aprecierea instanței cu privire la cererea pentru lips aprare formulat de aprtorul recurentei-pârâte.
Avocat având cuvântul pentru intimata-reclamant, arat c las la aprecierea instanței cu privire la cererea pentru lips aprare formulat de aprtorul recurentei-pârâte.
Curtea respinge cererea pentru lips aprare formulat de numitul, pretins aprtor al recurentei-pârâte,întrucât aceasta nu e însoțit de împuternicire avocațial.
Prțile, având pe rând cuvântul, arat c alte cereri nu mai au de formulat și solicit cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de susținerile prților prin aprtori, constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul în dezbateri.
având cuvântul, arat c atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au luat în considerare faptul c demersul reclamantei nu a fost însușit și de ctre fostul soț, care,la rândul su, a primit J din prețul achitat de recurenții-pârâți, astfel c era obligatoriu acordul acestuia în inițierea acțiunii.
Apreciaz c în mod greșit au fost respinse obiecțiunile la raportul de expertiz formulate de recurenții-pârâți, deoarece expertul nu a avut în vedere contravaloarea lucrrilor efectuate de aceștia în perioada 2003-2004, astfel c a stabilit o valoare mult diminuat faț de cea real.
De asemenea, arat în mod eronat instanța a respins ca nefondat captul de cerere privind dreptul de retenție al recurenților-pârâți, nscut în temeiul creanței privind îmbuntțirile aduse imobilului, pe motiv c valoarea acestora este diminuat comparativ cu cea a apartamentului.
Pe cale de consecinț, solicit admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei instanței de apel în sensul admiterii cererii reconvenționale, astfel cum a fost formulat și cu privire la reținerea dreptului de retenție și indexarea contravalorii îmbuntțirilor aduse imobilului în litigiu.
Avocat având cuvântul pentru intimata-reclamant, arat c în mod corect Tribunalul Dâmbovițaa schimbat în parte hotrârea instanței de fond, în sensul admiterii cererii reconvenționale dosar cu privire la schimbarea tocriei și instalației sanitare, deoarece recurenții-pârâți nu au solicitat în cererea reconvențional și contravaloarea instalației electrice, astfel c instanța nu putea acorda mai mult decât s-a cerut.
Consider c nu poate fi reținut nici critica adus hotrârii instanței de apel cu privire la beneficiul spațiului de locuit și susținerea c intimatul nu
și-a însușit acțiunea promovat de reclamant, motivat de faptul c aceștia se aflau în indiviziune asupra imobilului în litigiu.
Apreciaz c în mod corect s-a pronunțat instanța de apel asupra respingerii cererii privind instituirea unui drept de retenție asupra imobilului pe considerentul c dreptul de creanț nscut în favoarea pârâților are o valoare foarte mic, raportat la valoarea apartamentului și nu se impune recunoașterea unui asemenea drept pentru garantarea creanței de 1091 lei.
Solicit respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotrârii instanței de apel și, pe cale de consecinț, obligarea recurenților-pârâți la plata cheltuielilor de judecat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de faț, reține urmtoarele:
Prin cererea înregistrat pe rolul Judec toriei Târgovi ște sub nr. 7229/2006 reclamanta a chemat în judecat pârâții, și solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța s dispun evacuarea acestora din imobilul situat în Târgoviște str. - -,.3,. A,. 3.
În motivarea cererii reclamanta a artat c pârâții ocup din anul 1999 fr drept imobilul situat la adresa de mai sus, care este proprietatea sa conform contractului de schimb autentificat sub nr. 4620/28.09.1998.
Reclamanta a precizat c la data de 10.06.1999 a încheiat cu numitul, soțul pârâtei un înscris olograf intitulat "antecontract de vânzare-
cumprare" prin care înțelegea s vând apartamentul acestuia, îns prin sentința civil nr. 2642/21.05.2002 Judec toria Târgovi ștea dispus rezoluțiunea acestui înscris, astfel c pârâta și soțul su nu au nici un drept asupra bunului în litigiu.
În continuare s-a menționat c prin sentința civil nr. 1620/2003 pronunțat de Judec toria Târgovi ștes -a respins acțiunea în constatare formulat de pârâta din prezenta cauz, hotrârea fiind irevocabil, iar prin sentința civil nr. 3369/2003 a aceleiași instanțe s-a dispus evacuarea soțului pârâtei din imobil.
În baza art. 115-119 Cod procedur civil, la data de 24 ianuarie 2007 pârâții au formulat întâmpinare - cerere reconvențional prin care au solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul c reclamanta nu este proprietara imobilului din care se solicit evacuarea, unde ei își au domiciliul și pentru care au achitat un avans de 12 milioane lei.
Pe calea cererii reconvenționale aceștia au învederat c au adus o serie de îmbuntțiri apartamentului în litigiu (pe care le-au menționat expres) solicitând plata acestora și acordarea unui drept de retenție asupra bunului pân la achitarea c/val. lor.
Având în vedere obiectul cauzei, pentru a se realiza condiția opozabilitții la data de 4 iulie 2007 s-a dispus introducerea în cauz în calitate de pârât a numitului.
Dup administrarea probatoriilor, prin sentința civil nr. 3782/16.10.2007 Judec toria Târgovi ștea respins excepția autoritții de lucru judecat, a admis acțiunea, a dispus evacuarea pârâților și a respins cererea reconvențional.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut în ceea ce privește excepția autoritții de lucru judecat c aceasta este neîntemeiat întrucât nu sunt îndeplinite dispozițiile art.1201 Cod civil, iar prin admiterea ei s-ar înclca dreptul prților privind liberul acces la justiție.
Pe fondul cauzei s-a constatat c reclamanta și fostul su soț, pârâtul, au dobândit prin contract de schimb imobiliar apartamentul situat în Târgoviște, iar prin sentința civil nr. 2642/2002 s-a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumprare încheiat între aceasta și soțul pârâtei cu privire la acest imobil. În continuare s-a menționat c prin sentința civil nr. 1620/2003 fost respins acțiunea în constatarea dreptului de proprietate formulat de pârâtul în contradictoriu cu reclamanta, reținându-se c reclamanta are calitatea de titular al dreptului real principal de proprietate asupra imobilului în litigiu, iar pârâții cunoșteau faptul c locuiesc într-un apartament pentru care nu posed titlu de proprietate legal.
Prima instanț a concluzionat în ceea ce privește cererea reconvențional c aceasta urmeaz a fi respins întrucât pârâții nu au fcut dovada susținerilor conform art.1169 Cod civil.
Împotriva sentinței civile au declarat apel pârâții susținând c dup vânzarea apartamentului în 1999 reclamanta și soțul acesteia au divorțat, iar prin sentința civil nr. 4524/01.07.1999 a renunțat la beneficiul spațiului de locuit pe motiv c bunul a fost vândut.
S-a mai artat c reclamanta nu era în msur s solicite evacuarea atâta vreme cât a primit suma de bani care i se cuvenea din vânzarea apartamentului, singurul în msur s inițieze astfel de cerere fiind fostul soț care nu și-a însușit acțiunea.
S-a precizat c în situația în care se consider c acțiunea reclamantei este admisibil s fie admis și cererea reconvențional privind contravaloarea îmbuntțirilor aduse imobilului.
În termen legal reclamanta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, pe considerentul c în mod corect prima instanț a respins cererea reconvențional prin care aceștia solicitau instituirea unui drept de retenție asupra apartamentului în litigiu.
Prin decizia civil nr. 236/9.06.2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis apelul declarat de apelanții pârâți, a schimbat în parte sentința, în sensul c a admis cererea reconvențional și a obligat intimații la plata contravalorii îmbuntțirilor (schimbare tocrie și instalații sanitare) în valoare de 1.091 lei.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut c în baza sentinței civile nr. 2642/2002 s-a respins cererea privind rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumprare încheiat între reclamant și soțul pârâtei -apelante, ulterior în baza unei alte hotrâri judectorești fiind respins și solicitarea vizând constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, iar în atare situație prin actul de schimb depus la dosar reclamanta și-a dovedit dreptul su de proprietate.
În acest context, s-a apreciat c împrejurarea potrivit creia fostul soț al reclamantei ar fi în indiviziune cu aceasta asupra apartamentului nu poate produce consecințe asupra dreptului de proprietate al numitei și nici nu poate fundamenta o soluție de respingere a acțiunii, motiv pentru care în mod corect prima instanț a dispus evacuarea pârâților din imobilul în litigiu, cât vreme aceștia nu au fcut dovada c folosesc bunul în baza unui titlu legal.
Sub aspectul cererii reconvenționale, s-a constatat c pârâții au probat efectuarea unor lucrri la imobilul ce face obiectul prezentului proces, lucrri care au fost evaluate la suma de 1091 lei, întrucât în privința instalației electrice contravaloarea acesteia nu a fost solicitat.
Faț de aceast situație, s-a admis cererea reconvențional și s-a dispus obligarea intimaților la plata sumei de 1091 lei reprezentând c/val îmbuntțiri, fiind respins solicitarea vizând acordarea dreptului de retenție, pe considerentul c, în raport cu valoarea apartamentului, cuantumul îmbuntțirilor este foarte mic și în acest caz nu se poate pretinde recunoașterea unui asemenea drept în vederea garantrii creanței.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, și, criticând-o pentru nelegalitate, pe considerentul c instanța în mod eronat a apreciat c renunțarea reclamantei la beneficiul spațiului de locuit cu ocazia soluționrii acțiunii de divorț nu poate produce consecințe juridice asupra dreptului su de proprietate și nici nu poate fundamenta o soluție de respingere a acțiunii.
S-a învederat c nu s-a luat în considerare împrejurarea c acțiunea intimatei nu a fost însușit de ctre fostul soț al acesteia, care primise J din prețul achitat de ei, artându-se de asemenea c sunt nemulțumiți de respingerea obiecțiunilor formulate la raportul de expertiz constructor, care nu a indexat c/val lucrrilor efectuate de aceștia în perioada 2003-2004, stabilind o valoare diminuat faț de cea real.
Considerând totodat c în mod nefondat s-a respins captul de cerere privind acordarea dreptului de retenție, în temeiul art. 304 pct.8,9 Cod proc.civil, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea ambelor hotrâri, în sensul respingerii acțiunii principale, iar în subsidiar, în situația în care se va aprecia c nu se impune o atare soluție, s-a cerut admiterea cererii reconvenționale, astfel cum a fost formulat.
În baza art. 308 alin.2 Cod proc.civil, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât hotrârea pronunțat este legal și temeinic.
Examinând hotrârea atacat prin prisma actelor și lucrrilor dosarului, a motivelor de recurs invocate, dar și a dispozițiilor legale incidente în prezenta speț, Curtea reține urmtoarele:
Prin art. 480 cod civil se determin conținutul juridic al dreptului de proprietate care const în cele trei atribute ale sale: dreptul de a folosi bunul, de a-i culege fructele și de a dispune de acesta.
Posibilitatea de a folosi un bun presupune exercitarea de ctre titularul dreptului de proprietate a unei stpâniri efective asupra acestuia în materialitatea sa, iar în cadrul acțiunii în evacuare, reclamanta proprietar tinde tocmai la redobândirea unui atare element.
În speț, reclamanta împreun cu soțul su au dobândit în proprietate apartamentul în litigiu, conform contractului de schimb autentificat sub nr. 4620/28.0.9.1998 de.
Faptul c în cadrul procesului de divorț aceasta a renunțat la beneficiul atribuirii spațiului de locuit este lipsit de relevanț, cât vreme calitatea sa de coproprietar în devlmșie asupra acestuia nu a încetat pân la ora actual în vreo modalitate, iar o atare calitate îi permite aprarea dreptului su prin formularea unei acțiuni care s înlture atingerile aduse dreptului de proprietate și s permit restabilirea acestuia.
Prin urmare, în contextul de faț, promovarea de ctre reclamant a acțiunii era perfect admisibil și nu se justific respingerea sa, criticile formulate de recurenți sub acest aspect fiind neîntemeiate.
Urmeaz a fi înlturate totodat susținerile recurenților, potrivit crora acțiunea trebuia promovat și de soțul reclamantei, întrucât acestuia i s-a achitat J din prețul bunului.
În condițiile în care codevlmșia soților proprietari ai apartamentului este în ființ și la ora actual, în vederea conservrii dreptului lor de proprietate nimic nu împiedica reclamanta s promoveze prezenta acțiune.
O atare cerere are ca scop ocrotirea și pstrarea unui drept indiviz pentru a evita pierderea lui și ea putea fi introdus doar de, întrucât aceasta profit și soțului s
Sub aspectul obiecțiunilor la raportul de expertiz, instanța constat c în mod corect Tribunalul Dâmbovițaa procedat la respingerea acestora, din moment ce în lucrarea întocmit evaluarea lor s-a realizat la nivelul anului 2008, ținându-se cont de buletinele tehnice de prețuri în materie, de caracteristicile constructive, pe baza constatrilor realizate la fața locului.
Referitor la dreptul de retenție, trebuie reținut c de esența acestuia este legtura dintre creanța retentorului și lucrul aflat în posesia sa, proprietatea altuia.
Aceasta înseamn existența unei creanțe care s-a nscut în legtur cu lucrul și care, prin valoarea sa, justific acordarea acestui drept.
În cauza dedus judecții, raportat la valoarea îmbuntțirilor reținute ca fiind efectuate de pârâți la imobilul în litigiu, în cuantum de 1091 lei, legal instanța de apel a apreciat c nu se poate pretinde recunoașterea unui drept de retenție asupra apartamentului pentru garantarea acesteia.
Pe cale de consecinț, ținând cont de considerentele expuse anterior, Curtea consider c recursul formulat este nefondat, nefiind incidente prevederile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedur civil, motiv pentru care în baza art. 312 alin.1 Cod proc.civil îl va respinge, menținând ca legal decizia atacat.
Deoarece se afl în culp procesual, recurenții vor fi obligați în baza art. 274 Cod proc.civil, s plteasc intimatei-reclamante suma de 1000 lei cheltuieli de judecat, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții, toți cu domiciliul ales la, în Municipiul Târgoviște, str. - -,.3,.A,.3, jud. D, împotriva deciziei civile nr.236/09.06.2009 pronunțat de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta ( ), domiciliat în Municipiul Târgoviște, str.-,.23,.A,.4, jud. D și intimatul-pârât, domiciliat în Municipiul Târgoviște, str. -,.49,.A,parter,.1, jud.
Oblig recurenții s plteasc intimatei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 2 noiembrie 2009.
Președinte, Judectori,
--- - --- - -
Grefier,
Red.VG/CC
8 ex/17.11.2009
nr- Judec toria Târgovi ște
nr- Tribunalul Dâmbovița
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120/2006
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
