Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 830/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR--28.07.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 830/
Ședința publică din 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile formulate de reclamanta - SRL Reșița și de pârâta împotriva deciziei civile nr.141/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul C- S în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații Municipiul Reșița- prin Primar, Automobil Club Român- Filiala Reșița și Consiliul Local al Municipiului Reșița, pentru evacuare.
La apelul nominal, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 7 octombrie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată:
Prin sentința civilă nr.502/9.02.2009, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Reșița a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta - SRL Reșița împotriva pârâtei.
A respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta împotriva Statului Român, prin Consiliul Local Reșița, și a Automobil Clubul Român- Filiala Reșița.
A respins cererea de interevenție în interes propriu formulată de Municipiul Reșița, prin Primar.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin acțiune, reclamanta - SRL Reșița a solicitat evacuarea pârâtei din boxa garaj nr. 61, înscrisă în CF nr. 14764, nr. top 883/2/2/5/22/E, și obligarea acesteia la 100 lei pe lună cu titlul de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului de 19 mp ocupat de garaj; a invocat art. 481 cod civil și a arătat că este proprietara imobilului, iar pârâta îl folosește fără nici un titlu.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Statului Român, prin Consiliul Local Reșița, și a Filiala Reșița și solicitat obligarea acestora la despăgubiri în cazul în care va fi admisă acțiunea reclamantei.
A arătat că garajul său face parte dintr-un grup de garaje construit pe terenul Statului Român de către pentru membrii săi, care au contribuit material, de la unul din aceștia cumpărându-l ea.
Municipiul Reșița, prin Primar, a formulat cerere de intervenție în interes propriu, prin care a solicitat instanței să constate nulitatea absolută dreptului de proprietate prin succesiune (certificatul de moștenitor nr. 295/2005) al numitei Franți și al reclamantei asupra terenului în litigiu, care a făcut parte inițial din nr. top 883/2/2, în suprafață totală de 3490 mp, teren care a trecut în proprietatea Statului Român prin decizia nr. 47/1978 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului C- S și ulterior în proprietatea Municipiului Reșița în temeiul legii.
Din probe, prima instanță a reținut că reclamanta - SRL Reșița este proprietara-prin cumpărare- a garajului nr. 61, înscris în CF nr. 14764 sub nr.top883/2/2/5/22/E, parcela provenind din CF nr. 1571, în care era înscris un teren de 1 iugăr și 1400 stânjeni, avându-l ca proprietar pe.
La 3.04.1973, cu privire la această parcela s-a emis de către Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Reșița autorizația de construire nr. 39 pentru construirea pe teren a 200 boxe-garaj, atelier mecanic și alte utilități. Automobil Clubul Român a primit drept de administrare asupra garajelor, iar terenul a fost considerat ca fiind intrat în proprietatea Statului Român în baza Legii nr. 58/1974.
Prin înscrisul sub semnătură privată intitulat "Declarație" încheiat la aceeași dată, proprietarul tabular s-a arătat de acord ca în schimbul parcelei nr.top 883/2 să primească un alt teren cu aceeași suprafață.
Prin decizia nr. 47/13.02.1978 a Comitetului Executiv al Consiliului Județean C- S, terenul afectat construcțiilor a fost dat în administrarea - Filiala Reșița; neîntabularea dreptului de proprietate al Statului Român nu este relevantă, față de dispozițiile art. 26 din nr. 115/1938, a reținut prima instanță.
garaj din litigiu a fost construită de numitul, care a înstrăinat-o numitului -, iar acesta a înstrăinat-o pârâtei.
Pe de altă parte, cum Statul Român nu și-a întabulat dreptul de proprietate, moștenitoarea proprietarului tabular a dezbătut succesiunea după defunct; ulterior, imobilul a fost înstrăinat succesiv, până când a ajuns în proprietatea reclamantei - SRL Reșița.
În raport cu această situație a boxei garaj, cererea în evacuare a fost considerată ca fiind inadmisibilă în lipsa unei acțiuni în revendicare ce ar presupune compararea titlurilor părților.
Cererea de chemare în garanție a fost respinsă avându-se în vedere atât soluția dată cererii principale, cât și neîndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru admisibilitate.
A fost respinsă și cererea de intervenție formulată de Municipiul Reșița prin Primar, cu motivarea că acesta nu are calitate procesuală activă.
Împotriva sentinței civile nr. 502/9.02.2009 a Judecătoriei Reșișa au declarat apel reclamanta - SRL și Municipiul Reșița prin Primar.
Prin decizia civilă nr. 141/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul C- S în dosarul nr-, apelurile au fost admise, sentința a fost desființată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a avut în vedere că prima instanță a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată, a pune în discuția părților această excepție; pe de altă parte, cererile nu au fost examinate pe fond.
Cum intervenientul a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor emis pe numele moștenitoarei Franți și a contractului de vânzare-cumpărare prin care reclamanta a dobândit imobilul, în cauză trebuiau introduse toate părțile din actele respective.
Nu poate fi reținută- a mai apreciat instanța-lipsa calității procesuale active a intervenientului, câtă vreme fostul proprietar tabular a transmis Statului Român proprietatea imobilului, iar intervenientul este reprezentant al Statului Român.
Împotriva deciziei civile nr. 141/18.06.2009 a Tribunalului C- S au declarat recurs în termen legal reclamanta - SRL Reșița și pârâta, care au criticat-o pentru nelegalitate.
Reclamanta a solicitat modificarea în parte a deciziei, în sensul respingerii apelului declarat de intervenient.
În motivare a invocat greșita reținere a împrejurării că intervenientul are calitate procesuală activă, câtă vreme dreptul de administrare operativă directă a fost stabilit în favoarea.
Parcela în litigiu nu a fost expropriată de la fostul proprietar tabular, cum în mod greșit s-a reținut, ci a făcut obiectul unui contract de schimb care nu și-a produs efectele, câtă vreme terenul oferit spre schimb, evidențiat în CF 1955, nr.top 2157, este în continuare înscris în favoarea Statului Român.
A mai invocat faptul că intervenientul însuși a arătat că nu a avut în evidențe imobilul în litigiu.
A mai arătat că prin sentința civilă nr. 3753/2005 a Judecătoriei Reșița s-a reținut irevocabil inexistența și nelegalitatea schimbului.
În susținerea recursului a depus sentința civilă nr. 3753/30.11.2005 a Judecătoriei Reșița și Hotărârea nr. 177/26.11.2002 a Consiliului Local Reșița.
Conform declarației autentice depusă la dosar, pârâta a declarat că renunță la judecata recursului (fila 28).
Celelalte părți nu au formulat întâmpinări în condițiile art. 308 al. 2 Cod procedură civilă.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu conform art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul reclamantei este neîntemeiat, urmând a fi respins pentru considerentele care vot fi prezentate în continuare.
Reclamanta recurentă critică hotărârea instanței de apel doar sub aspectul reținerii calității procesuale active a intervenientului Municipiul Reșița, prin Primar, și trimiterii spre rejudecare și a cererii de intervenție.
Curtea constată că în mod corect s-a reținut de către tribunal calitatea procesuală activă a intervenientului, însă va substitui parțial motivarea instanței de apel, reținând că Municipiul Reșița, prin Primar, nu reprezintă în cauză Statul Român conform Legii nr. 215/2001 (iar nu 215/1999, cum greșit a indicat tribunalul), ci participă în nume propriu la judecată, prin formularea cererii de intervenție.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că terenul pe care este edificat garajul în litigiu și al cărui proprietar tabular a fost a trecut în proprietatea Statului Român în baza art. 33 alin. 3 și art.34 din Legea nr. 58/1974 (filele 50, 51 din dosarul de fond).
Potrivit art. 33 al. 3 din legea menționată, în vederea executării de construcții organele locale ale administrației publice erau autorizate să facă schimburi de terenuri proprietate de stat inclusiv cu terenuri proprietatea persoanelor fizice.
În aplicarea acestei dispoziții legale, a fost de acord să transmită dreptul său de proprietate în schimbul unui teren înscris în CF 1955, nr. top 2157 în locul numit (fila 48 dosar).
Terenul în litigiu a trecut astfel fără plată în proprietatea Statului.
În consecință, contrar celor reținute de prima instanță, terenul nu a fost expropriat, ci a făcut obiectul unei înțelegeri referitoare la un schimb de terenuri.
Prin urmare, față de dispozițiile art. 6 din Legea nr.18/1991, art. 4 din Legea nr. 213/1998, instanța reține că în lipsa vreunei dovezi contrarii- preluarea în condițiile de mai sus a terenului are drept consecință intrarea sa în domeniul privat al unității administrativ teritoriale, în speță Municipiul Reșița.
Pentru a susține lipsa calității procesuale a intervenientului, reclamanta recurentă a invocat și lipsa înscrierii dreptului de proprietate al acestuia în cartea funciară.
Această susținere nu poate fi reținută.
Terenul a fost preluat cu titlu de schimb de la fostul proprietar tabular; coschimbașul nu poate opune celeilalte părți contractante lipsa înscrierii în cartea funciară, efectul de opozabilitate al înscrierii vizând terții.
În concluzie, intervenientul are calitate procesuală activă, cererea sa urmând a fi soluționată fără ca această excepție să poată fi reținută ca fiind incidentă.
Astfel, decizia de desființare a hotărârii primei instanțe urmează a fi menținută, instanța de fond urmând să soluționeze cauza prin reținerea calității procesuale a Municipiului Reșița în formularea cererii de intervenție.
un drept extratabular asupra terenului pe care se află amplasată boxa garaj, intervenientul a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor eliberat pe seama numitei Franți de pe urma fostului proprietar tabular și, pe cale de consecință, a actelor în baza cărora reclamanta - SRL a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu.
Reținând că intervenientul are calitate procesuală activă pentru a solicita nulitatea absolută a acestor înscrisuri, instanța de trimitere va examina aceste cereri având în vedere inclusiv sentința civilă nr. 3753/30.11.2005, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. 2986/2005, irevocabilă (filele 13, 14 din dosar), precum și celelalte susțineri ale părților.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de reclamanta Reșița împotriva deciziei civile nr. 141/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul C- S în dosarul nr-.
În baza art. 246 alin. 1 Cod procedură civilă, va lua act de renunțarea pârâtei la judecata recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 141/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul C- S în dosarul nr-.
PENTRU ACESTEMOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta Reșița împotriva deciziei civile nr. 141/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul C- S în dosarul nr-.
Ia act de renunțarea pârâtei la judecata recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 141/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul C- S în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu
- - - - G -
GREFIER,
- -
Red. - 03.11.2009;
Tehnored. - 03.11.2009; 2ex.
Primă instanță: Judecătoria Reșița
Judecător:
Instanță de apel: Tribunalul C-
Judecători:;
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
