Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 831/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR--28.07.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 831/
Ședința publică din 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare pronunțarea în recursurile formulate de reclamanta - SRL Reșița și de pârâtul împotriva deciziei civile nr.142/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul C- S în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații Municipiul Reșița- prin Primar, Automobil Club Român- Filiala Reșița și Consiliul Local al Municipiului Reșița, pentru evacuare.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 7 octombrie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Judecătoria Reșița, reclamanta - SRL a solicitat evacuarea pârâtului din boxa garaj nr. 22 înscrisă în CF 14740, top 883/2/2/5/8 și obligarea acestuia la plata de 100 lei/lunar cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosință a spațiului, sumă actualizată cu rata inflației.
În motivare a invocat calitatea sa de proprietar al boxei garaj și lipsa vreunui titlu în baza căruia pârâtul ocupă spațiul.
Pe cale de întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
A invocat dobândirea dreptului de proprietate asupra boxei- garaj pe cale de uzucapiune.
În fine, a chemat în garanție Automobil Club Român- Filiala Reșița și Consiliul Local al Municipiului Reșița invocând calitatea Statului Român de proprietar asupra terenului (filele 21-22 dosar).
Pentru termenul din 19.01.2009 Municipiul Reșița prin Primar a formulat o cerere de intervenție în interes propriu solicitând respingerea cererii de chemare în judecată și constatarea nulității dreptului de proprietate prin succesiune (Certificatul de moștenitor nr. 295/1995) al numitei Franți, precum și al reclamantei asupra terenului nr. top 883/2/2/5/8 înscris în CF nr. 14764, imobil ce a făcut parte inițial din nr.top 883/2/2 în suprafață totală de 3490 mp, trecut în proprietatea Statului Român prin Decizia nr. 47/1978 a Comitetului Executiv a Consiliului Popular al Județului C- S și ulterior în proprietatea Municipiului Reșița în temeiul legii.
În motivare a invocat calitatea sa de proprietar asupra imobilului în litigiu și caracterul nevalabil al titlului reclamantei și al antecesorilor săi în drepturi.
Prin sentința civilă nr. 503/9.02.2009, Judecătoria Reșița a admis excepția lipsei calității procesuale active a intervenientului Municipiul Reșița prin Primar și a respins cererea de intervenție formulată în cauză; a respins cererea de chemare în judecată și cererea de chemare în garanție.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că reclamanta este proprietar al imobilului garaj înscris cu titlul de cumpărare în CF 14740, nr. top 883/2/2/5/8; parcela a fost aici transcrisă din CF 1571 și l-a avut ca proprietar pe.
La 3.04.1973, cu privire la această parcela s-a emis de către fostul Comitet Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Reșița autorizația de construire nr. 39 pentru construirea pe teren (alături de alte parcele) a 200 boxe-garaj, atelier mecanic și utilități. Automobil Clubul Român a primit drept de administrare asupra garajelor iar terenul a fost considerat ca fiind intrat în proprietatea Statului Român în baza Legii nr. 58/1974.
Prin înscris sub semnătură privată intitulat "Declarație" încheiat la aceeași dată, proprietarul tabular s-a arătat de acord ca în schimbul parcelei nr.top 883/2 să primească un alt teren cu aceeași suprafață.
Prin decizia nr. 47/13.02.1978 a Comitetului Executiv al Consiliului Județean C- S, terenul afectat construcțiilor a fost dat în administrarea - Filiala Reșița, terenul fiind preluat de Statul Român. dreptului de proprietate nu este relevantă, față de dispozițiile art. 26 din 115/1938.
garaj din litigiu a fost construită de pârât în a cărui posesie se și găsește.
Pe de altă parte, cum Statul Român nu și-a întabulat dreptul de proprietate, moștenitoarea proprietarului tabular a dezbătut succesiunea după defunct; ulterior, imobilul a fost înstrăinat succesiv, până când a ajuns în proprietatea reclamantei.
Dată fiind această situație a boxei garaj, cererea în evacuare a fost apreciată ca fiind inadmisibilă în lipsa unei acțiuni în revendicare ce ar presupune compararea titlurilor părților.
Cererea de chemare în garanție a fost respinsă având în vedere atât soluția dată cererii principale, cât și neîndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru admisibilitate.
A fost respinsă cererea de intervenție formulată de Municipiul Reșița prin Primar, câtă vreme acesta nu are calitate procesuală activă.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanta și Municipiul Reșița prin Primar care au criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 142/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul C- S în dosarul nr-, apelurile au fost admise iar sentința desființată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a avut în vedere că prima instanță a apreciat ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată și respins-o ca atare fără a pune în discuția părților această excepție; pe de altă parte, cererile nu au fost examinate pe fond.
Cum intervenientul a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor emis pe numele moștenitoarei Franți și a contractului de vânzare-cumpărare prin care reclamanta a dobândit imobilul, în cauză trebuiau introduse toate părțile.
Nu poate fi reținută- a mai apreciat instanța-lipsa calității procesuale active a intervenientului câtă vreme fostul proprietar tabular a transmis Statului Român proprietatea imobilului, iar intervenientul este reprezentant al Statului Român.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanta și pârâtul, care au criticat-o pentru nelegalitate.
Reclamanta a solicitat modificarea în parte a deciziei în sensul respingerii apelului declarat de intervenient.
În motivare a invocat greșita reținere a împrejurării că intervenientul are calitate procesuală activă, câtă vreme dreptul de administrare operativă directă a fost stabilit în favoarea și nu a intervenientului prin Decizia nr. 47/1978.
Parcela în litigiu nu a fost expropriată de la fostul proprietar tabular, cum în mod greșit s-a reținut, ci a făcut obiectul unui contract de schimb care nu și-a produs efectele, câtă vreme terenul aferent spre schimb, evidențiat în CF 1955, nr.top 2157 este în continuare înscris pe numele Statului Român.
A mai invocat că intervenientul însuși a arătat că nu a avut în evidențe imobilul în litigiu.
În fine, a mai arătat că prin sentința civilă nr. 3753/2005 a Judecătoriei Reșița s-a reținut irevocabil inexistența și nelegalitatea afirmatului schimb.
În susținerea recursului a depus sentința civilă nr. 3753/30.11.2005 a Judecătoriei Reșița și Hotărârea nr. 177/26.11.2002 a Consiliului Local Reșița.
Conform declarației autentice depusă la dosar, pârâtul a declarat că renunță la recursul declarat.
Celelalte părți nu au formulat întâmpinări în condițiile art. 308 al. 2 Cod procedură civilă.
Examinând recursul reclamantei prin prisma criticilor formulate și în baza art. 306 al. 2 Cod procedură civilă, față de dispozițiile art. 299 și urm. Cod procedură civilă și dispozițiile legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
Prima instanță a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de Municipiul Reșița prin Primar reținând lipsa calității procesuale active a părții.
Desființând cu trimitere spre rejudecare hotărârea pronunțată, tribunalul a apreciat ca nelegală soluția dată cererii de intervenție, reținând că Municipiul prin Primar reprezintă Statul Român potrivit Legii nr.215/1999 (în realitate fiind vorba despre Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale) și că, pe de altă parte, din înscrisurile de la dosar rezultă că între proprietarul tabular inițial ( ) și Statul Român avut loc transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului.
Recurenta a criticat hotărârea doar sub acest aspect, susținând lipsa calității procesual active a Municipiului Reșița prin Primar.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că terenul pe care este edificat garajul în litigiu și al cărui proprietar tabular a fost a trecut în proprietatea Statului Român în baza art. 33 alin. 3 și art.34 din Legea nr. 58/1974 (filele 50,51 dosar fond).
Potrivit art. 33 al. 3 din legea menționată, în vederea executării de construcții (situația în cauză) organele locale ale administrației publice erau autorizate să facă schimburi de terenuri proprietate de stat inclusiv cu terenuri proprietatea persoanelor fizice.
În aplicarea acestei dispoziții legale, proprietarul tabular a fost de acord să transmită dreptul său de proprietate în schimbul unui teren înscris în CF 1955, nr. top 2157 în locul numit (fila 49 dosar).
Terenul a trecut, astfel, fără plată bănească în proprietatea Statului (fila 69 dosar fond).
În consecință, contrar celor reținute de prima instanță, terenul nu a fost expropriat ci a făcut obiect al unei înțelegeri referitoare la un schimb de terenuri.
În consecință, față de dispozițiile art. 6 din Legea nr.18/1991, art. 4 din Legea nr. 213/1998, instanța reține că în lipsa vreunei dovezi contrarii- preluarea în condițiile de mai sus a terenului are drept consecință intrarea sa în domeniul privat al unității administrativ teritoriale, în speță Municipiul Reșița.
În consecință, în mod greșit a reținut prima instanță lipsa calității procesual active a intervenientului cu motivarea că acestuia nu i-a fost transmis de către Statul Român vreun drept asupra terenului.
La fel, va fi înlăturat din motivarea deciziei argumentul potrivit cu care Municipiul Reșița sta în cauză ca reprezentant al Statului Român, în realitate acesta participând în nume propriu la judecată.
Pentru a susține lipsa calității procesuale a intervenientului, reclamanta recurentă a invocat lipsa înscrierii dreptului de proprietate al acestuia în cartea funciară.
Această susținere nu poate fi reținută, pentru următoarele considerente:
Afirmativ, terenul a fost preluat cu titlu de schimb de la fostul proprietar tabular.
Parte în acest afirmat contract, coschimbașul nu poate opune celeilalte părți contractante lipsa înscrierii în cartea funciară, efectul de opozabilitate al înscrierii vizând terții.
Această opozabilitate s-a transmis odată cu bunul de la până la proprietarul tabular din prezent, respectiv reclamanta.
În concluzie, pentru aceste considerente, intervenientul are calitate procesuală activă, cererea sa urmând a fi soluționată fără ca această excepție să poată fi reținută ca fiind incidentă.
Astfel, decizia de desființare a hotărârii primei instanțe urmează a fi menținută, instanța de fond urmând să soluționeze cauza reținând calitatea procesuală a Municipiului Reșița în formularea cererii de intervenție.
un drept extratabular asupra terenului pe care se află amplasată boxa garaj, intervenientul a solicitat constatarea nulității certificatului de moștenitor eliberat pe seama numitei Franți de pe urma fostului proprietar tabular și, pe cale de consecință, a actelor în baza cărora reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu.
Reținând conform celor mai sus arătate că intervenientul are calitate procesuală activă pentru a solicita nulitatea absolută a acestor înscrisuri, instanța de trimitere va examina aceste cereri având în vedere inclusiv sentința civilă nr. 3753/30.11.2005 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. 2986/2005 irevocabilă (filele 8,9 dosar) precum și celelalte susțineri ale părților.
Pentru aceste considerente, ce substituie parțial motivarea instanței de apel, în baza dispozițiilor art. 312 al.1 Cod procedură civilă raportat la art. 304, 306 al. 2 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de reclamanta - SRL Reșița împotriva deciziei civile nr. 142/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În baza art.246 Cod procedură civilă, va lua act de renunțarea pârâtului la judecarea recursului declarat împotriva aceleiași decizii.
PENTRU ACESTEMOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta - SRL Reșița împotriva deciziei civile nr. 142/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Ia act de renunțarea pârâtului la judecarea recursului declarat împotriva aceleiași decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu
- - - - G -
GREFIER,
- -
Red. - 15.10.2009;
Tehnored. - 26.10.2009; 2ex.
Primă instanță: Judecătoria Reșița
Judecător:
Instanță de apel: Tribunalul C-
Judecători:;
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
