Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 837/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 837/2009-
Ședința publică din 30.04.2009
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 3: Trif
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta contestatoare, cu domiciliul în, nr. 138, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 72/LM din data de 09.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a respins contestația, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă recurenta contestatoare personal, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 27.02.2009, întâmpinare formulată de intimată, după care:
Recurenta contestatoare arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta contestatoare solicită admiterea recursului conform petitului, fără cheltuieli de judecată. Arată că soțul său a lucrat în subteran 18 ani de zile.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 72/LM din data de 09.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatoarea, domiciliată în localitatea, nr.138, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Contestatoarea beneficiază de dreptul la pensie de urmaș după soțul ei care a ieșit la pensie prin decizia nr. -/21.04.1987.
La calcularea pensiei, intimata a avut în vedere stagiul complet de cotizare de 30 de ani, conform Legii nr.19/2000, după cum reiese din buletinul de calcul nr. -/25.04.2005.
În conformitate cu prevederile art.2 al.3 din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem public al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, aprobate prin nr.HG1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.04.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.
Potrivit deciziei nr.40 din data de 22.08.2008, pronunțată în recurs în interesul legii, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile art.77 al.2, raportat la art. 43 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Tribunalul a constatat că dreptul la pensie al soțului contestatoarei s-a deschis în anul 1987, fapt ce rezultă din decizia nr.-/21.04.1987, astfel încât contestatoarea se încadrează în intervalul prevăzut de decizia nr.40 din data de 22.08.2008, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit acestei decizii, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al persoanelor care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, deoarece aceasta este legea sub care s-a născut dreptul la pensie, iar acest stagiu este de 20 de ani pentru persoanele care se încadrează în grupa I de muncă și 25 de ani pentru persoanele care se încadrează în grupa II-a de muncă.
Soțul contestatoarei are o vechime în muncă în condiții speciale de 17 ani, 10 luni și 21 zile, după cum rezultă din buletinul de calcul nr.-/25.04.2005.
Tribunalul a constatat că soțul contestatoarei nu are o vechime de 20 de ani în condiții speciale de muncă pentru a i se putea calcula punctajul anual la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani așa cum solicită aceasta prin contestația formulată, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile privind stagiul complet de cotizare prevăzut de art.14 din Legea nr.3/1977 și contestatoarea nu este îndreptățită la calcularea punctajului de pensie prin luarea în considerare a stagiului de 20 de ani.
Având în vedere considerentele anterior menționate, în temeiul art.2 al.3 din nr.HG1550/2004, a deciziei nr.40 din data de 22.08.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a art.14 din Legea nr.3/1977, instanța a respins contestația formulată de contestatoare ca neîntemeiată.
În temeiul art.274 pr.civilă, instanța a constatat că nu s-a solicitat cheltuieli de judecată în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul de a se împărți numărul total de puncte la stagiul de cotizare de 21 de ani, începând cu data de 1 iulie 2005.
În motivarea cererii de recurs sunt învederate următoarele:
- soțul recurentei s-a pensionat în baza Legii nr. 3/1977, art. 14(2) alin. 3 având o vechime totală în muncă de 32 ani din care în subteran 17 ani, 10 luni și 11 zile;
- conform art. 44 din Legea nr. 19/2000, asigurații prevăzuți la art. 20(1) a care au realizat stagii de cotizare mai mici decât cele prevăzute la alin. 1 al art. 43(1) a beneficiază de pensii pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare în condițiile realizării stagiilor de cotizare necesare conform prevederilor cuprinse în anexa 4;
- potrivit art. 1, 2 și 3 din Legea nr. 78/2005, toate pensiile, inclusiv cele provenite din vechiul sistem de asigurări sociale se vor recalcula având la bază principiile de bază prevăzute în Legea nr. 19/2000.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că Legea nr. 3/1977 - în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie a soțului reclamantei - prevedea vechime în muncă de 30 de ani ( art. 8), iar dacă s-ar admite în mod ipotetic că ar fi incidentă în speța de față Legea nr. 19/2000, nici în acest caz nu ar fi îndeplinite condițiile cerute de art. 20 din lege, atâta vreme cât soțul recurentei a lucrat în grupa I de muncă doar 17 ani, 10 luni și 22 zile; intimata precizează totodată că din însuși conținutul art. 44 care face trimitere la anexa 4 din lege rezultă că aceste dispoziții legale se aplică strict doar persoanelor pensionate sub incidența Legii nr. 19/2000.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
Potrivit deciziei nr. - din 01.07.2007, emisă de Casa Județeană de Pensii B, recurentei contestatoare i-a fost recalculat dreptul de pensie conform nr.OUG19/2007, fiind beneficiara unei pensii în valoare de 232 lei.
Din înscrisurile existente la dosar se reține faptul că soțul recurentei - decedat în 08.06.1990 - și-a desfășurat activitatea în condiții speciale, și anume în grupa I de muncă subteran, timp de 17 ani și 10 luni și 22 zile, în grupa a III-a de muncă un an, 11 luni și 16 zile, iar perioada de 9 ani, 3 luni și 11 zile o reprezintă stagiul asimilat.
Este de netăgăduit împrejurarea că, soțul reucrentei s-a pensionat în perioada în care deschiderea dreptului său la pensie cădea sub incidența Legii nr.3/1977, iar potrivit nr.HG1550/2004 art.2 alin.3, în cazul persoanelor cărora drepturile la pensie li s-au deschis în intervalul 1.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat, era cel prevăzut de Legea nr.3/1977, însă este important a se sublinia că un act normativ ulterior celui mai sus indicat și anume nr.OUG4/2005, prevede expres la art.1 și 2 că, recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se realizează în condițiile prevăzute de ordonanța aflată în discuție, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și al cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Soțul recurentei a lucrat anterior deschiderii dreptului său la pensie în condiții speciale de muncă, iar Legea nr.3/1977 prevedea drepturi speciale pentru această categorie de salariați, în sensul reducerii vârstei de pensionare.
Sigur că, la data deschiderii dreptului la pensie, erau în vigoare dispozițiile Legii nr.3/1977, care în art. 14 prevedea beneficiul expus în alineatul de mai sus, dar actualul act normativ în materie - Legea nr.19/2000 - statuează la art.43 că, pentru asigurații ce au lucrat efectiv în locurile de muncă prevăzute la art.20 lit."a" și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 20 ani în condițiile reglementate de norma legală menționată, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, edificator fiind textul art.77 alin.2 din Legea nr.19/2000.
Este cert că, soțului recurentei i s-au aplicat la data deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile Legii nr.3/1977, însă, la recalculare, nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, respectiv de art. 20,43,77 alin.2 din Legea nr.19/2000, modificată și completată, aspect reținut în mod judicios de instanța de fond, nefiind vorba de o adăugare la lege. De altminteri,dacă s-ar proceda altfel s-ar încălca principiul consacrat prin actele normative de evaluare, conform căruia, la condiții egale de pensionare se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie,elocvente fiind în acest sens dispozițiile OUG nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005. În acest context, se impun a fi evocate mențiunile inserate în preambulul OUG nr.4/2005 conform cărora recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, este reclamată de respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie" și de asigurarea unui cadru legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care s-a considerat că "vizează interesul public și constituie situații de urgență". Conform art.2 din acest act normativ, recalcularea pensiilor din sistemul public se efectuează, astfel cum s-a mai subliniat anterior, "cu respectarea prevederilor Legii nr.19/200 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare", precum și a prevederilor ordonanței aflate în discuție.
Mai mult, art.2 din Legea nr.19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public,iar dacă ar fi acceptat punctul de vedere exprimat de partea recurentă,fără îndoială că s-ar crea un tratament discriminatoriu pentru persoanele cărora li s-au deschis dreptul la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului, mai mult un atare procedeu ar contraveni atât Constituției României care consfințește, prin articolul 16 alin.1, egalitatea de tratament însă și tuturor prevederilor internaționale în domeniu.
Art. 43 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 prevede că asigurații ce și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute de art. 20 lit. a și au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, începând cu vârsta de 45 de ani, iar în speță intimatul nu a lucrat în condițiile impuse 20 de ani, ci doar 17 ani, 10 luni și 22 zile însă art. 44 alin. 1 din lege reglementează și asemenea situații în sensul că trebuie realizate suplimentar stagiile de cotizare impuse de anexele 4 și 5 ale Legii nr. 19/2000. În acest context, este de adăugat că alături de stagiul de cotizare utilizat realizat în condiții speciale, soțul recurentei a realizat în condiții normale un stagiu de un an, 11 luni și 16 zile, precum și o perioadă de 9 ani, 3 luni și 11zile care o reprezintă perioada asimilată.
Față de considerentele ce preced, instanța de recurs, în baza art.312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul, va modifica în tot sentința în sensul că va admite contestația, va dispune obligarea intimatei să recalculeze pensia stabilită prin decizia nr. - din 01.07.2007 cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 01.07.2007, având în vedere prevederile art. III din OUG nr. 19/2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurenta contestatoare, cu domiciliul în, nr. 138, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 72/LM din data de 09.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în tot în sensul că:
Obligă intimata să recalculeze pensia stabilită prin decizia nr. - din 1 iulie 2007, cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, începând cu 1 iulie 2007.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 13.05.2009
- judecător fond -,
- dact. gref. - 13.05.2009 - 2 ex.
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
