Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 86/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - evacuare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 86
Ședința publică din 25 martie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta, domiciliată în municipiul B,-, județul B, împotriva deciziei nr. 213 din 5 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosarul nr-.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din 18 martie 2009, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, pentru a da posibilitatea apărătorului reclamanților intimați de a depune concluzii scrise la dosar, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 25 martie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
La data de 11 iunie 2007, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta, solicitând obligarea acesteia de a elibera partea ocupată abuziv din imobilul situat în B,- și de a le plăti daune interese contractuale în cuantum de 200 lei lunar, începând cu 14 decembrie 2006 la zi.
În motivarea acțiunii au arătat că, prin sentința civilă nr. 3371 din 20 iulie 2006 Judecătoriei Botoșani, s-a constatat în favoarea reclamanților vânzarea cu clauză de uzufruct viager intervenită între părți cu privire la imobilul în litigiu. Au mai arătat reclamanții că, deși și-au îndeplinit toate obligațiile prevăzute în contract, pârâta le interzice accesul în imobil, refuzând să-și ridice bunurile din încăperile unde nu are drept de folosință. Pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a invocat lipsa calității procesuale active a pârâtei, a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă și obligarea pârâtului la plata diferenței de preț neachitată.
Prin sentința civilă nr. 1673 din 7 aprilie 2008 Judecătoriei Botoșania fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția autorității de lucru judecat. A fost admisă în parte acțiunea reclamanților și a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâtă.
S-a reținut în motivare că prin sentința civilă nr. 3371/2006 s-a constituit în favoarea reclamanților un drept de proprietate asupra imobilului casă și teren în suprafață de 411,40 mp situat în B,-, mai puțin dreptul de uzufruct instituit prin antecontractul mai sus menționat. Cu privire la partea din preț rămasă neachitată, instanța a constatat că pârâta a refuzat ridicarea acesteia, după ce a fost consemnată la CEC în data de 13 iulie 2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivând că instanța s-a pronunțat în mod generic în ceea ce privește revendicarea, că obiectul acțiunii nu este bine precizat și argumentat și că nu s-a efectuat o expertiză în vederea identificării încăperii care-i revine pentru exercitarea dreptului de uzufruct.
Prin decizia civilă nr. 213A din 5 noiembrie 2008 Tribunalului Botoșania fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă, în motivare reținându-se că încăperea destinată exercitării dreptului de uzufruct viager este identificată în raportul de expertiză din dosarul nr. 764/2006, că reclamanții sunt îndreptățiți să intre în posesia restului de imobil și că nu se poate reține reaua credință a reclamanților în ceea ce privește diferența de preț restantă, în culpă fiind pârâta, prin refuzul ridicării acestei sume de la CEC.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta și a criticat-o pentru nelegalitate, arătând că sunt date situațiile prevăzute de art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor a arătat că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, că instanța s-a pronunțat pe o acțiune în revendicare deși nu a fost investită cu acest obiect și că expertiza avută în vedere la pronunțarea soluției este o expertiză extrajudiciară, neînsușită de reclamantă. Mai arată că nu s-a timbrat acțiunea la valoarea corespunzătoare revendicării și nici nu s-a realizat punerea sa în întârziere, așa cum prevede art. 1079 Cod civil.
Reclamanții au depus la dosar un memoriu intitulat "Note de concluzii", în care reiterează argumentele din cererea de chemare în judecată, apreciind că motivele de recurs invocate de recurentă sunt vădit nefondate.
Au arătat că ei și-au îndeplinit întocmai obligațiile contractuale, fiind doar culpa pârâtei că a refuzat să încheie contractul de vânzare cumpărare în formă autentică și să primească diferența de bani.
Analizând actele dosarului și având în vedere motivele expuse instanța constată că recursul este întemeiat.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată și din precizările la acțiune depuse în scris la dosar (filele 54-56) rezultă că reclamanții au formulat împotriva pârâtei o acțiune în evacuare privind parte din imobilul situat în municipiul B,-, dobândit prin hotărâre judecătorească.
Prin sentința civilă nr. 3371 din 20 iulie 2006 Judecătoriei Botoșani rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 1015 R din 14 decembrie 2006 Tribunalului Botoșania fost constatată vânzarea cumpărarea intervenită între părți cu privire la imobilul arătat mai sus, pârâta fiind beneficiara unui drept de uzufruct viager.
Din cele arătate mai sus rezultă că între părți nu există raporturi juridice de locațiune, pentru a ne afla în situația unei acțiuni în evacuare.
Așa cum a statuat practica judiciară și literatura de specialitate, evacuarea este o sancțiune specifică raporturilor de locațiune, inexistente în prezenta cauză. Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că instanțele anterioare au calificat acțiunea ca fiind revendicare fără a pune în discuția părților această încadrare juridică, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în totalitate decizia și, admițând apelul, va schimba sentința în sensul respingerii acțiunii principale de evacuare ca inadmisibilă.
Capătul de cerere privind acordarea de daune va fi respins ca urmare a respingerii acțiunii principale.
În ceea ce privește cererea reconvențională, din probele dosarului rezultă că reclamanții datorează pârâtei suma de 50 000 lei, reprezentând preț neachitat la data constatării vânzării. Din dispozitivul sentinței civile nr. 3371 din 20 iulie 2006 Judecătoriei Botoșani rezultă că între părți a intervenit o înțelegere de vânzare cu privire la imobilul descris în petit, cu privire la care pârâta beneficiază de dreptul de uzufruct viager. . acestui drept nu rezultă din dispozitivul sentinței, singura parte a hotărârii care poate fi pusă în executare, astfel că, față de stabilirea irevocabilă a dreptului de proprietate în favoarea reclamanților, pârâta este îndreptățită să primească diferența de preț rămasă neîncasată.
În consecință, în temeiul art. 119 și 120 Cod procedură civilă, raportat la art. 969 Cod civil, instanța va admite în parte cererea reconvențională, în sensul că va obliga reclamantul să plătească pârâtei suma de 50 000 lei actualizată la data plății.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă reclamantul va fi obligat să plătească pârâtei suma de 181 lei cheltuieli de judecată din întreg parcursul procesual.
De asemenea, în baza art. 18 din OUG nr. 51/2008, reclamantul va fi obligat să plătească Statului Român suma de 2227 lei cu același titlu, reprezentând diferența de taxă de timbru pentru care pârâta a obținut scutirea de plată, din totalul de 2247 lei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta, domiciliată în municipiul B,-, județul B, împotriva deciziei nr. 213 din 5 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosarul nr-.
Modifică în totalitate decizia nr. 213A din 5 noiembrie 2008 Tribunalului Botoșani.
Admite apelul.
Schimbă în totalitate sentința civilă nr. 1673 din 7.04.2008 a Judecătoriei Botoșani.
Respinge acțiunea principală de evacuare ca inadmisibilă.
Respinge capătul de cerere privind acordarea de daune.
Admite în parte cererea reconvențională.
Obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 50.000 lei, actualizată la data plății, reprezentând diferență de preț rămasă neachitată.
Obligă reclamantul să plătească pârâtei recurente suma de 181 lei cheltuieli de judecată din întreg parcursul procesual.
Obligă același pârât să plătească Statului Român suma de 2227 lei cu același titlu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.fond
Jud.apel
Tehnored.
2 ex./23.04.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
IV. Caracterizarea cererii în raport de care s-a soluționat pricina -evacuare
II. Soluția în apel - respins apelul ca nefondat
III.Soluția în recurs- admis recursul, admis apelul, schimbat în totalitate sentința
ÎN CIVIL
JUDECĂTORIA II.CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. 1673/7.04.2008 Decizia nr. 86/25.03.2009
Judecător Dosar nr- Complet: - - - -
- -
II.TRIBUNALUL
Decizia nr. 213A/5.11.2008
Judecători
În recurs a fost modificată în tot decizia tribunalului și schimbată sentința primei instanțe în sensul respingerii ca inadmisibilă a acțiunii, reținându-se că reclamanții au promovat o acțiune în evacuare (sancțiune specifică raporturilor de locațiune și inaplicabilă în speță), iar instanța a soluționat o acțiune în revendicare.
Cererea reconvențională privind achitarea prețului restant a fost admisă în parte, actualizarea urmând a fi făcută la momentul plății.
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Dumitraș Daniela, Ciută Oana