Anulare act. Decizia 85/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 85
Ședința publică din 25 martie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în municipiul B,-, scara A,. 1,. 6, județul B și intervenienții, domiciliat în municipiul B,-, - 1,. 11, domiciliat în municipiul B,-, scara B,. 11, județul B, împotriva deciziei nr. 38 din 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosarul nr-.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din 18 martie 2009, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, având în vedere solicitarea recurentului de amânare a pronunțării pentru a da posibilitatea apărătorului angajat de a depune concluzii scrise la dosar, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi 25 martie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
La data de 3 ianuarie 2007 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a actului de adjudecare nr. 30 din 14 mai 2003 și a procesului verbal de licitație întocmite de executorul judecătoresc la data de 14 mai 2003, prin care s-a vândut un imobil aparținând "" SRL B, deși debitoare era "" SRL
Pârâta a depus la dosar întâmpinare și a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii, invocând excepția autorității de lucru judecat față de sentința civilă nr. 2157 din 20.04.2006 a Judecătoriei Botoșani și arătând că actul de vânzare a imobilului în litigiu între cele două societăți a fost declarat nul absolut.
Ulterior, pârâta a solicitat prin cerere reconvențională radierea din CF 3565 - partea a III-a a încheierii nr. 606/23 octombrie 2003, precum și obligarea reclamantului la plata sumei de 19.000 lei prejudiciu creat ca urmare a refuzului de eliberare a spațiului comercial.
La data de 24 aprilie 2007, numiții și au formulat cerere de intervenție în interes propriu și au solicitat constatarea nulității absolute a procesului verbal de licitație publică și a actului de adjudecare întocmit de executorul judecătoresc la data de 14 mai 2003, care nu le-au fost comunicate, întrucât spațiul care a făcut obiectul executării era proprietatea "" SRL
Prin sentința civilă nr. 3680/6 august 2007, Judecătoria Botoșania respins cererea având ca obiect constatare nulitate absolută act de adjudecare, cererea reconvențională a pârâtei și cererea de intervenție.
În motivare s-a reținut - atât pentru cererea principală cât și pentru cererea de intervenție - că actul de proprietate pe care reclamantul își întemeiază pretenția de proprietate (contract de vânzare-cumpărare nr. 450 din 16 mai 2002) a fost anulat, încât bunul s-a reîntors în patrimoniul debitoarei "" SRL
De asemenea, a reținut instanța de fond și că executorul judecătoresc a avut competența de a urmări silit bunurile "" SRL B, câtă vreme exista creanță certă, lichidă și exigibilă, un titlu executoriu care a constatat-o și o cerere de executare silită, starea de insolvență a debitoarei nefiind certă și neexistând din partea debitoarei cerere de deschidere a procedurii reorganizării și falimentului în acord cu prevederile art. 25 alin. 1 (33) din Legea nr. 64/1995.
Cererea pârâtei de radiere din Cartea Funciară a încheierii nr. 6061/23 octombrie 2003 fost respinsă pentru motivul că mijlocul procesual în care se atacă o astfel de măsură, este, conform art. 50 alin. 2 din Legea 7/1996 plângerea formulată către biroul teritorial d e carte funciară.
Cererea reclamantei de plată a contravalorii folosinței spațiului de care a fost lipsită pârâta ca urmare a manoperelor uzitate de reclamant ce au prilejuit amânarea judecății și executării silite a fost respinsă întrucât nu au fost identificate în concret care sunt faptele avute în vedere la momentul solicitării.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel intervenienții și, criticând hotărârea pentru motivare necorespunzătoare, pentru greșita reținere a competenței executorului judecătoresc de a urmări spațiile unei societăți comerciale în lichidare și invocând caracterul civil al actului de adjudecare.
La rândul său, reclamantul a declarat apel și a criticat soluția pentru respingerea excepției de necompetență materială a executorului judecătoresc care a procedat la vânzarea unui spațiu aparținând unei societăți aflate în lichidare.
Prin decizia nr. 38A din 25.02.2008 a Tribunalului Botoșani au fost respinse ca nefondate ambele apeluri și s-a admis excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește contestația la executare formulată de reclamantul.
În motivare s-a reținut că dispozițiile legale privind contestația la executare au caracter special, derogatoriu de la normele de drept comun și permit invocarea oricăror motive ce țin de nulitatea actelor execuționale, astfel că temeiul cererii de față este cel dat de art. 399 și următoarele Cod procedură civilă.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat, s-a reținut existența unei hotărâri judecătorești, respectiv decizia nr. 13/2004 a Tribunalului Botoșani rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, având ca obiect o contestație la executare, formulată de "" SRL B în contradictoriu cu "" SRL B, ai căror administratori erau intervenienții. În această calitate au invocat fraudarea intereselor societății, cerere respinsă ca tardivă prin decizia nr. 13/2004 a Tribunalului Botoșani, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului.
În ce-l privește pe contestatorul, actul său de proprietate asupra spațiului (contractul de vânzare-cumpărare nr. 450/16 mai 2002) fusese anulat prin hotărâre judecătorească cu efect declarativ, cu efecte inclusiv pentru trecut. Astfel, prin actul de adjudecare în discuție, s-a adjudecat un bun care aparținea "" SRL B, tocmai debitoarea pârâtei la acel moment, conform unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre irevocabilă.
S-a mai reținut că procedura insolvenței a fost declanșată ulterior anului 2003, când spațiul a fost adjudecat, nemulțumirea apelanților fiind apreciată ca nejustificată inclusiv sub acest aspect.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul și intervenienții.
În dezvoltarea motivelor au arătat că instanța de apel nu a răspuns nici în fapt și nici în drept la motivele de apel formulate de recurenți și nu s-a pronunțat dacă cele două acte a căror nulitate o invocă îndeplinesc condițiile de validitate ale unui act juridic civil. De asemenea, critică interpretarea legii în materia recuperării creanțelor de către creditori de la debitorii societăți comerciale, indicând ca temei în drept pentru motivele expuse dispozițiile prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 din Codul d e procedură civilă.
Analizând actele dosarului și având în vedere susținerile expuse în motivare, instanța constată că recursul declarat de reclamant și intervenienți este nefondat.
Contrar susținerilor recurenților, instanța de apel a analizat și a motivat corespunzător, atât în fapt, cât și în drept, toate motivele de apel formulate împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Botoșani.
S-a argumentat calificarea acțiunii ca fiind o contestație la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 399 și următoarele Cod pr. Civilă, dispoziții care au un caracter special, derogatoriu de la normele de drept comun, permițând invocarea oricăror motive ce țin de nulitatea actelor execuționale.
A fost analizată și motivată în drept, de către ambele instanțe, competența executorului judecătoresc de a urmări silit spațiile comerciale aparținând debitorilor societăți comerciale.
S-a arătat că legiuitorul a lăsat la aprecierea creditorului (art. 36 alin. 1 din 64/1995) modalitatea în care acesta înțelege să-și recupereze creanța atâta timp cât starea de insolvență a debitorului nu este certă și nu s-a făcut din partea debitorului cerere pentru deschiderea procedurii reorganizării falimentului.
Instanța de apel a mai reținut, în ceea ce privește pretențiile reclamantului, că actul prin care "" SRL Bad obândit de la "" SRL B spațiul în litigiu, a fost declarat nul prin hotărâre judecătorească irevocabilă, astfel că, în momentul adjudecării, bunul aparținea societății debitoare "" SRL
S-a arătat, de asemenea, că motivul respingerii cererii de intervenție îl constituie reținerea autorității de lucru judecat în raport de o cerere identică, promovată de intervenienți "în calitate de administratori" ai "" SRL B, cerere respinsă ca tardivă (decizia nr. 13 din 12 ianuarie 2004 Curții de Apel Suceava ) și menținută irevocabil prin respingerea recursului (decizia nr. 1688 din 25 octombrie 2005 Curții de Apel Suceava ) hotărâri aflate în copie la filele 31 - 36 în dosar nr-.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că motivele invocate de recurenți nu sunt date în cauză, motiv pentru care, în temeiul art. 312 Cod pr. Civilă, va respinge recursul ca nefondat și va menține decizia atacată ca fiind legală și temeinică.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în municipiul B,-, scara A,. 1,. 6, județul B și intervenienții, domiciliat în municipiul B,-, - 1,. 11, domiciliat în municipiul B,-, scara B,. 11, județul B, împotriva deciziei nr. 38 din 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./25.04.2009
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Dumitraș Daniela, Ciută Oana
