Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 964/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 964/2009-
Ședința publică din data de 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Dana Cigan | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Doina Măduța | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurentul contestator, domiciliat în O,-, - 56,. 7, județul B și recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 99/LM din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurentul contestator -personal și asistat de reprezentantul acestuia, avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind recurenta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, după care:
Întrebat fiind, reprezentantul recurentului contestator arată că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursurilor de față.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentelor recursuri.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului promovat de partea pe care o reprezintă, respectiv modificarea în parte a hotărârii pronunțate de către instanța de fond, în sensul precizării datei de la care să se calculeze drepturile recurentului la pensie în mod retroactiv, și anume din data de 30.05.2005, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
Cu privire la recursul declarat de intimată, reprezentantul contestatorului solicită respingerea acestuia ca nefondat.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor civile de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 99/LM din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, și în consecință:
Intimata a fost obligată să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, sens în care s-a dispus emiterea unei doi decizii de pensionare în favoarea contestatorului.
Au fost respinse restul pretențiilor.
Intimata a fost obligată să plătească contestatorului suma 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin decizia -/31.08.2005 fost recalculată pensia contestatorului.
Stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea nr. 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă și practica constantă a Curții de APEL ORADEA (a se vedea deciziile civile nr.902/29.05.2008 și nr.638/18.04.2008), contestatorul având o speranță legitimă de a obține recunoașterea drepturilor sale, instanța apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, tribunalul a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, s-a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care s-a făcut vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a impus concluzia că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum am arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, tribunalul apreciat că prevederile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Întrucât Legea nr.226 din 2006 fost emisă în temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.19/2000 actualizată și potrivit art. 6 din Legea nr.226 din 2006 "prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, rezultă cu prisosință că indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate în grupa I de muncă (condiții speciale) o perioadă mai mare de 20 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la Legea nr. 226/2006, în speță CFR.
Art.2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că: "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În concluzie funcția și locul contestatorului, mecanic locomotivă, mecanic automotor, funcții ce țin de siguranța circulației, încadrându-se în grupa I de muncă potrivit legislației anterioare este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr.226/2006.
Potrivit art.3 din Legea nr.226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare pentru femei și bărbați, pe ani și pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Art.5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, tribunalul constatând că, din datele privitoare la activitatea în muncă aflate în dosarul de pensionare rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 25 de ani activitate în condiții speciale, în temeiul art.3 coroborat cu art.5 din Legea nr.226/2006 și anexa nr.4 din Legea nr.19/2000, a admis în parte contestația conform dispozitivului hotărârii recurate.
În temeiul art.274 coroborat cu art.276 din Codul d e procedura civilă tribunalul obligat intimata să achite contestatorului suma de 300 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale,reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs atât contestatorul cât și intimata Casa Județeană de Pensii
Recurentul prin recursul declarat a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, în sensul menționării ca drepturile recalculate să-i fie acordate începând cu data de 30.05.2005, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată recurentul că în mod eronat instanța a omis a menționa în cuprinsul hotărârii data de la care se acordă drepturile la pensie, pe care acesta o apreciază ca fiind aceia de 30.05.2005.
Recurenta Casa Județeană de Pensii B prin recursul declarat a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii contestației formulate de către contestației formulate de către contestatorul.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată recurenta faptul că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 2 al 1 din G 1550/2004 și că în acest fel instanța în mod eronat a ajuns la concluzia că stagiul de cotizare ce trebuie utilizat în cazul contestatorului este cel impus de Legea nr. 3/1977.
Mai arată că dispozițiile Legii nr. 226/2006, nu sunt aplicabile în cazul contestatorului, subliniind că conform art. 1 din lege, doar începând cu data de 01.04. 2001 anumite locuri de muncă sânt încadrate în condiții speciale, legea nefiind retroactivă.
Mai arată că în cazul contestatorului chiar dacă am considera că sânt aplicabile dispozițiile Legii nr. 226/2006 conform art. 3 din lege ar trebui aplicată o reducere a vârstei standard de pensionare cu 15 ani, ori în această situație nu poate fi stabilită vârsta standard de pensionare pentru o persoană deja pensionată.
Mai arată în cele din urmă faptul că instanța nu a menționat care este decizia care se anulează, cu toate că acest lucru a fost învederat în mod expres.
Analizând recursurile declarate prin prisma criticilor invocate, instanța constată următoarele:
Prima instanță a realizat o corectă interpretare a normelor de drept material incidente în cauză, respectiv G nr. 1550/2004, nr.OUG 4/2005, Legii nr. 19/2000, Legii nr. 226/2006, raportat la data deschiderii dreptului la pensie a contestatorului și la stagiul complet de cotizare realizat de acesta în condiții speciale.
Din actele dosarului se reține că drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1994 și că pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 de ani prevăzut de Legea nr. 3/1977.
În procesul de recalculare al drepturilor la pensie cuvenite recurentului s-a folosit același stagiu de cotizare de 30 de ani.
Acest stagiu a fost reținut însă greșit de către intimată, corect dispunând tribunalul recalcularea prin luarea unui stagiu de cotizare de 25 ani, în condițiile în care intimatul a muncit efectiv în grupa I de muncă o perioadă mai mare de 25 de ani, îndeplinind activități ce vizează siguranța circulației, activitate ce este prevăzută în anexa 1 Legii nr. 226/2006 la punctul 7.
Prin urmare, în această situație devin incidente dispozițiile art.1 alin 1, art. 3 și art. 5 din Legea nr. 226/2006, care stabilesc faptul că persoanele care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă din cele enumerate în anexa 1 legii, o perioadă de minimum 25 de ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 15 ani, iar punctajul mediu anual avut în vedere la calculul pensiei se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare la 25.
Susținerea recurentei Casa de Pensii din motivele de recurs potrivit căruia stagiul de cotizare utilizat în cazul contestatorului este cel prevăzut de Legea nr. 3/1977, sub imperiul căruia acesta s-a pensionat, nu poate fi acceptată, sens în care vor fi avute în vedere prevederile OUG nr. 4/2005 care a fost adoptată în scopul uniformizării pensiilor și în vederea rezolvării unitare a problemelor ce apar în procesul de interpretare generat de evoluția în timp a legislației de pensii, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie ".
Este adevărat faptul că prin art. 2 al. 3 din G nr. 1550/2004 se prevede că pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1iulie 1977-31 martie 2001 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, însă această prevedere intră în coliziune cu prevederile ordonanței mai sus arătate, care este un act normativ cu forță juridică superioară, și care așa cum s-a subliniat în aliniatele precedente a fost adoptat tocmai în scopul uniformizării pensiilor și în vederea realizării egalității de tratament pentru toate pensiile din sistemul public, indiferent de legislația care a fost în vigoare la data stabilirii inițiale a drepturilor la pensie, prin aplicarea acelorași principii și formule de calcul.
De asemenea, mai este de precizat că, chiar dacă prin art. 2 al. 3 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 19/2001, aprobate prin G nr.1550/2004 se prevede că pentru persoanele ale căror drepturi s-au deschia în perioada 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul de cotizare este prevăzut de Legea nr. 3/1977 alin. 4 al acestui articol derogă de la aliniatul anterior și face referire la pensiile stabilite de acte normative cu caracter special, iar dispozițiile înscrise în Legea nr. 226/2006 au un caracter special.
Prin urmare G nr. 1550/2004 invocată în recurs privind efectuarea operațiunilor de recalculare, nu poate adăuga la lege sau schimba sensul dispozițiilor legale cu forță superioară, astfel că criticile recurentei axate în principal pe greșita interpretare și aplicare a legii nu vor fi reținute.
Prima instanță însă a omis a menționa în cuprinsul sentinței recurate numărul deciziei a cărui anulare se solicită precum și a datei de la care se acordă drepturile recalculate aspect față de care criticile recurentei Casa Județeană de Pensii B se constată a fi fondate.
Solicitarea recurentului de a i se acorda drepturile recalculate începând cu anul 2005, nu poate fi primită, Legea nr. 226/2006 nefiind în vigoare la acea dată, iar potrivit dispozițiilor art. 169 al 3 din Legea nr. 19/2001 pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.
Ori cum contestatorul nu a făcut dovada datei la care s-a adresat cu o cerere de recalculate către Casa de Pensii drepturile recalculate i se vor acorda începând cu data sesizării instanței, dată la care intimata a fost pusă în întârziere.
Față de cele ce preced în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, recursul declarat de către recurenta Casa Județeană de Pensii B va fi admis, sentința va fi modificată în parte conform dispozitivului prezentei, urmând a respinge recursul declarat de către recurentul contestator, aspect față de care cheltuielile de judecată solicitate nu i se vor acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
DECIDE:
Respinge recursul civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în O,-, - 56,. 7, județul
Admite ca fondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 99/LM din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că dispune anularea deciziei de pensionare nr. 171 din 24.07.2007 emisă de intimată și obligă intimata să acorde drepturile recalculate începând cu data de 30 mai 2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
DEFINITIVĂ și IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
pentru judecător aflat în
concediu de odihnă
semnează președintele instanței
judecător G
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător - 16.06.2009
- dactilografiat grefier -17.06.2009-2 ex.
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Doina Măduța
