Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 994/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 994/2009-
Ședința publică din 25 mai 2009
PREȘEDINTE: Galeș Maria | - - | - JUDECĂTOR 2: Popa Aurora |
- - | - JUDECĂTOR 3: Măduța Doina | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în O- județul B, împotriva sentinței civile nr. 119/LM/2009 din 12 ianuarie 20009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie,
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă intimatul contestator, lipsă fiind recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, că intimatul contestator a depus întâmpinare la dosar prin registratura instanței, la data de 01.04.2009, după care:
Nefiind cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul contestator solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.119/LM/2009 din 12 ianuarie 20009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fostadmisă în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. -/12.12.2007 emisă de intimată și obligată intimata să recalculeze pensia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, sens în care a fost obligată să emită o nouă decizie de pensionare. Au fost respinse restul pretențiilor. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia -/30.11.2005 fost recalculată pensia contestatorului, iar stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă și practica constantă a Curții de Apel Oradea (a se vedea deciziile civile nr.902/29.05.2008 și nr.638/18.04.2008), contestatorul având o speranță legitimă de a obține recunoașterea drepturilor sale, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin. 1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar concluzionat că, într-adevăr, stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, pe de-o parte că nr.OUG 4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin. 2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, s-a apreciat că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Întrucât Legea nr. 226 din 2006 fost emisă in temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 actualizată si potrivit art. 6 din Legea nr. 226 din 2006 "prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, rezultă cu prisosință ca indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in grupa I de muncă ( condiții speciale) o perioadă mai mare de 20 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la legea 226/2006 in speță CFR.
Art. 2 alin 2 din Legea nr. 226/2006 prevede că "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
Funcția si locul contestatorului, mecanic de locomotiva, încadrându-se in grupa I-a de muncă potrivit legislației anterioare, este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de legea nr. 226/2006.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si bărbați, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației.
Prin motivele de recurs, Casa Județeană de Pensii Bai nvocat că intimatul a fost înscris la pensie în baza Legii nr. 3/1977 prin decizia nr. -/02.12.1998, începând cu data de 01.12.1998, drepturile fiindu-i recalculate în baza HG nr. 1550/2004, OUG nr. 4/2005, soluția pronunțată de instanța de fond fiind nelegală și netemeinică.
Consideră, în esență, că instanța de fond este în eroare cu privire la interpretarea articolului 2 aliniatul 1 din HG nr. 1550/2004, întrucât a apreciat greșit că stagiul complet de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu ar fi cel impus de articolul 8 din Legea nr. 3/1977 ce reglementa vechimea integrală în muncă pentru bărbați la 30 ani, ci un alt număr de ani vechime în muncă, conform Legii nr. 226/2006, care nu este aplicabilă în speță.
Referitor la incidența Legii nr. 226/2006 arată că articolul 1 aliniatul 1 prevede că doar din data de 01.04.2001 sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activități dintre cele prevăzute în anexa I sau cele prevăzute în cadrul unităților din anexa 2. Pe de altă parte, stagiul de cotizare realizat reprezintă vechimea totală în muncă, cel complet de cotizare este cel stabilit expres de legiuitor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, reducerea vârstei de pensionare neavând legătură cu reducerea stagiului de cotizare.
În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 punctele 8, 9 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul contestator a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Bihor.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Recurentului contestator i-au fost stabilite drepturile la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, prin decizia nr. -/02.12.1998, în baza Legii nr. 3/1977, acesta realizând o vechime în muncă de 25 ani, 11 luni și 03 zile în grupa I-a de muncă și 05 ani 10 luni și 02 zile în grupa a III-a de muncă.
Drepturile de pensie ale contestatorului au fost recalculate prin decizia cu nr. -/30.11.2005 - fila 4 dosar fond și, ulterior, prin deciziile cu același număr din 22.03.2006, 15.08.2006, 12.10.2007 - filele 5, 7, 8 dosar fond, în temeiul OUG nr. 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 coroborat cu HG nr. 1550/2004 și HG nr. 733/2005, reținându-se un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, ignorându-se activitatea desfășurată în grupa I-a de muncă în siguranța circulației, dar și dispozițiile Legii nr. 226/2006.
Sigur că, la data deschiderii drepturilor la pensie ale contestatorului erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 3/1977, însă la recalculare nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, și anume Legea nr. 19/2000, respectiv Legea nr. 226/2006 emisă în temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, întrucât altfel s-ar încălca principiile consacrate prin actele normative de evaluare - principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensii și principiul potrivit căruia la condiții egale de pensionare se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.
Prin aplicarea dispozițiilor legale susmenționate, instanța de fond nu a făcut altceva decât că a dispus aplicarea dispozițiilor legale în materie și situației intimatului, dispoziții mai favorabile, altfel, conform celor expuse mai sus, s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a acestuia raportat la persoanele care s-au pensionat după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei ce s-au pensionat anterior, îndeplinind aceleași criterii, astfel că instanța de fond nu a interpretat greșit dispozițiile legale ci dimpotrivă, criticile fiind neavenite.
Hotărârea este însă greșită sub aspectul datei de emitere a deciziei, respectiv a datei de la care operează recalcularea pensiei, în speță fiind aplicabile dispozițiile articolului 169 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000.
Cât privește aplicarea unui stagiu de cotizare de 25 de ani, acest aspect s-a dispus în baza articolului 3 aliniatele 1, 4, 5 din Legea nr. 226/2006, anexa 1 punctul 7, coroborate cu dispozițiile articolului 19 din Legea nr. 19/2000, iar referitor la care decizie a fost contestată, data de la care se acordă drepturile dispuse, din analiza dosarului de fond se reține că acestea au fost deciziile cu nr. -/30.11.2005 - fila 4 dosar fond și, ulterior, deciziile cu același număr din 22.03.2006, 15.08.2006, 12.10.2007 - filele 5, 7, 8 dosar fond, însă data acordării drepturilor se impune a fi menționată în sentință ca fiind, conform articolului 169 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000, luna următoare celei în care s-a solicitat recalcularea, astfel că drepturile urmează a fi acordate din 01.11.2008, având în vedere că acțiunea a fost înregistrată la instanță la data de 10.10.2008.
Față de considerentele expuse, în baza articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă, instanța de recurs conform articolului 312 aliniatele 1, 3 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B, va modifica în parte sentința recurată în sensul că drepturile vor a fi acordate cu data de 01.06.2007, menținând ca legale restul dispozițiilor acesteia.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza articolului 312 aliniat 1, combinat cu articolele 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civilintrodus de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în O- județul B, împotriva sentinței civile nr. 119/LM/2009 din 12 ianuarie 20009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în sensul că drepturile stabilite contestatorului se acordă începând cu data de 01 noiembrie 2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Fără cheltuieli de judecată
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 25 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
decizie: PA/17.06.2009
Complet fond:,
în 2 ex.: /18.06.2009
Președinte:Galeș MariaJudecători:Galeș Maria, Popa Aurora, Măduța Doina
