Expropriere. Speță. Decizia 235/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -
Dosar nr-
DECIZIA NR. 235
Ședința publică din data de 17 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 2: Constanța Pană C -
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale SA, cu sediul în B- sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1737 din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, cu domiciliul în B-.36.1 sector 1 și cu domiciliul ales în B-.36.1 sector 1.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 10 decembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când instanța, pentru a da posibilitatea apelantei prin apărător să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 17 decembrie 2009, când a dat următoarea decizie:
CURTEA:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova la nr- reclamanții si, au chemat in judecata pe paratul Statul R - prin Compania Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța sa stabilească despăgubirile pentru terenul proprietatea lor in suprafața de 585,67. ca urmare declanșării procedurilor de expropriere astfel cum rezulta din HG nr.812/2007 pentru modificarea si completarea HG 1546/2006 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privata situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publica "Construcția autostrăzii B-B, tronsonul B-P, pe teritoriul localităților Moara, si P si să fie obligată pârâta sa le achite o justa despăgubire pentru acest teren, in cuantum de 75 lei/
In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat ca sunt proprietarii acestui teren in baza actului de proprietate nr.8178/23.12.2003 intabulat cu nr.17940/2003, teren ce este supus exproprierii pentru cauze de utilitate publica, oferindu-li-se de către expropriator ca despăgubire suma de 21087,57 lei, adică 36 lei/, oferta cu care nu au fost de acord întrucât expertul desemnat de expropriator la stabilirea ofertei a avut in vedere preturile din primul trimestru al anului 2006, ori, de la acea data si pana la data la care li s-a făcut oferta de despăgubire, preturile terenurilor au crescut foarte mult si, mai mult chiar, expertul nu a avut in vedere câștigul nerealizat ținând seama ca investiția intr-un teren arabil aduce un venit cu caracter continuu, valoarea acestuia sporind nu numai ca urmare a creșterii valorii pământului ca factor de producție, dar si prin câștigul realizat din obținerea recoltei sau din arendarea terenului, casting ce nu depinde de piața imobiliara care se afla si in prezent in continua creștere.
In cauza au fost administrate proba cu acte si cu expertiza tehnica pentru evaluarea terenului.
După administrarea probatoriilor Tribunalul Prahova - Secția civilă prin Sentința civilă nr.1737 din 11 iunie 2008, admis acțiunea și a obligat paratul la plata către reclamanți unei despăgubiri în suma de 18 euro/ la cursul BNR din ziua plății, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a sentinței pentru terenul expropriat de 585,67. din extravilanul com., 60, 391/6-arabil stabilită conform raportului de expertiza topo întocmit și întregit de expert, teren supus exproprierii conform HG nr.1546/2006 modificată și completată prin HG nr. 812/2007.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, potrivit contractului de vânzare - cumpărare nr.8178/23.12.2003, reclamanții au cumpărat de la numitul G un teren în suprafață de 5589 mp. arabil, situat în extravilanul comunei, 60, parcelele 391/6-A, pentru prețul de 20.000.000 ROL teren intabulat in Cartea Funciara la nr.17940/2003, reclamanții devenind astfel proprietarii acestui teren.
Parte din teren, respectiv suprafața de 585,67. a fost supus exproprierii pentru cauza de utilitate publica si anume pentru construirea autostrăzii B-B, teren pentru care s-a stabilit de către expert evaluator desemnat de către expropriator, o valoare a despăgubirii in suma de 21087,57 lei.
Conform raportului de expertiza dispus a fi efectuat in cauza de catre expert topo, valoarea reala a imobilului si a prejudiciului cauzat proprietarilor in urma exproprierii a fost calculata la suma de 36867,93 lei luându-se in calcul un preț mediu de 18 euro/, expertul arătând ca acest preț a fost stabilit in raport de cererea si oferta pieței libere in localitatea respectiva.
Din comisia de experți evaluatori desemnata de instanța a făcut parte si expert topo care a stabilit ca preț mediu pentru despăgubire o suma relativ apropiata de cea a expertului, respectiv 20,66 euro/, spre deosebire de expert propus de către parata care a luat in calcul la stabilirea valorii despăgubirii un preț de 3 euro/
Potrivit art.26 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, despăgubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciu cauzat proprietarului, la calcularea cuantumului despăgubirilor, urmând ca experții si instanța sa seama de prețul cu care se vând in mod obișnuit imobilele de același fel in unitatea administrativ-teritoriala la data întocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului.
Art.27 din aceeași lege prevede ca instanța va compara rezultatul expertizei cu oferta si cu pretențiile formulate, despăgubirea acordata neputând fi mai decât cea oferita de expropriator si nici mai mare decât cea solicitata de expropriat.
A reținut tribunalul că, din probele administrate reiese ca terenul proprietatea reclamanților in suprafața de 585,67. situat in com., jud. Paf ost expropriat pentru cauza de utilitate publica, respectiv pentru construirea autostrăzii B-P, valoarea de despăgubire fiind conform raportului de expertiza dispus in cauza de către expert la suma de 36867,93 lei, luându-se in calcul un preț mediu de 18 euro/
Ca atare, atât timp cat expertul desemnat de instanța a stabilit prețul mediu ținând seama de raportul dintre cerere si oferta in zona respectiva astfel cum prevede art.26 din Legea 33/1994 înseamnă ca pretenția reclamanților de a li se stabili si achita valoarea despăgubirilor in suma de 36867,93 lei ca fiind o justa despăgubire pentru terenul expropriat este întemeiata.
Tribunalul a constatat că, stabilirea de către expertul evaluator propus de către expropriator a unui preț de 3 euro/ ca fiind valoarea reala a imobilului nu poate fi avuta in vedere deoarece așa cum reiese din chiar fisa tehnica si de evaluare anexa raportului de expertiza întocmit de acesta, pentru o suprafața de 2750. - suprafața in care se încadrează si cea expropriata, prețul oferta este de 20 euro/, astfel ca, aprecierea expertului de a stabili o oferta medie locala statistica de 3,99 euro/ nu poate fi luata in considerare, un asemenea preț oferta de 3 euro/ fiind stabilit conform aceleiași fise, pentru o suprafața de 410.000.
De altfel, chiar expertul a arătat in cuprinsul expertizei faptul ca datorita apariției acestui nou obiectiv ce a determinat, in unele cazuri, chiar schimbarea utilizării de baza - din teren agricol in teren construibil - a rezultat o creștere a preturilor terenurilor, ori, in aceste condiții, stabilirea unui preț de numai 3 euro/ nu poate reprezenta o valoare reala, respectiv o justa despăgubire, cu atât mai mult cu cat acest preț nu include si daunele aduse proprietarului.
A mai reținut instanța că, afirmația paratei in sensul ca ar fi imoral si nelegal sa se pretindă expropriatorului care a creat situația de creștere a preturilor o suma mai mare decât cea calculata inițial, nu reprezintă un argument pentru stabilirea unui preț cu mult sub limita minima a preturilor cu care se vând terenurile in zona respectiva si astfel cum apare menționat ca preț oferta in fisa tehnica si de evaluare cat timp legea prevede ca la calculul despăgubirilor se are in vedere prețul cu care se vând in mod obișnuit imobilele de același fel in zona respectiva, iar valoarea despăgubirii stabilita de instanța nu poate fi mai decât cea oferita de expropriator si nici mai mare decât cea solicitata de expropriat.
Pe de altă parte, afirmația paratei conform căreia terenul in suprafața totala de 7500. a fost cumpărat de către reclamanți in anul 2003 cu doar 25.000.000 ROL, iar statul le oferă pentru a 15-a parte din acest teren suma de 13.045,30 lei astfel încât pretenția reclamanților reprezintă o încercare a acestora de a se îmbogăți pe seama Statului a fost considerată de tribunal ca neîntemeiata având in vedere ca din anul 2003 si pana in anul 2007 trecut o perioada mare de timp, perioada in care preturile imobilelor au crescut foarte mult iar legea prevede in mod expres ca despăgubirea se calculează la prețul pieței libere la momentul efectuării expertizei, preț care, conform raportului de expertiza întocmit de expert variază intre 12 si 26 euro/, expertul stabilind un preț mediu de 18 euro/
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de apel apelantul a arătat că, prin HG nr. 1546/2006, astfel cum a fost modificată prin HG 812/2007, s-a aprobat amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național "Construcția autostrăzii B - B, tronsonul B - P pe teritoriul localităților Moara, și P" și au fost identificate imobilele supuse exproprierii.
Terenul situat în extravilanul loc. în suprafață de 585,67. tarlaua 60, parcela 391/6, având nr. cadastral 292/1, a fost menționat în Anexa 2 actului normativ de mai sus, proprietarii identificați fiind și.
Pentru obținerea de despăgubiri ca urmare a exproprierii terenului sus-menționat intimații-reclamanți au formulat cerere de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 198/2004, înregistrată sub nr. 68/31.08.2007, prin care au declarat că nu sunt de acord cu cuantumul despăgubirilor.
Față de dezacordul manifestat de intimații-reclamanți în ce privește despăgubirile în sumă de 21087,57 lei s-a luat măsura consemnării despăgubirilor într-un cont bancar așa cum rezultă din procesul verbal nr. 68/20.09.2007 și din Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. 68/20.09.2007 întocmite de Comisia de aplicare a Legii nr. 198/2004.
În urma dezacordului exprimat cu privire la suma de mai sus, intimații-reclamanți au introdus la Tribunalul Prahovao cerere de chemare în judecată prin care au solicitat obligarea Statului Român prin CNADNR la plata sumei de 75 lei/ sumă ce ar fi reprezentat în opinia acestora o justă despăgubire pentru suprafața expropriată.
Apelantul a arătat că, sentința pronunțată de Tribunalul Prahova este nelegală și netemeinică față de faptul că instanța de fond, prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert, încălcat prevederile art.25 și 26 din Legea nr.33/1994 care impun ca în cauzele de exproprieri comisia de experți trebuie să întocmească un singur raport de expertiză.
Astfel, din interpretarea coroborată a articolelor de lege rezultă fără putință de tăgadă că în pricinile de exproprieri se întocmește un singur raport de expertiză de către o comisie constituită dintr-un expert desemnat de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii, fapt care în prezenta cauză nu s-a întâmplat.
Este evident faptul că, dacă legiuitorul ar fi dorit ca în cauzele de exproprieri să se întocmească 3 rapoarte de expertiză și nu unul singur, nu ar fi făcut precizarea în art. 25 din Legea nr. 33/1994 ca instanța să numească o comisie formată din trei experți, ci ar fi impus obligația întocmirii a trei rapoarte de expertiză.
A mai precizat apelantul că, entința pronunțată de Tribunalul Prahova este nelegală și netemeinică față de faptul că instanța de fond, prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert, încălcat prevederile art. 26 alin.2 din Legea nr.33/1994 care impun ca la calcularea despăgubirilor instanța și experții vor ține seama de prețurile cu care se vând în mod obișnuit imobile de același fel în unitatea administrativ-teritorială.
Astfel, la stabilirea valorii reale a terenului expropriat instanța a luat în considerare doar "prețurile de ofertare" publicate pe internet, prezentate de experți și nicidecum prețurile de tranzacționare la care s-au vândut efectiv proprietăți similare în localitatea.
A învederat apelantul că, respectiva comisie de experți și instanța de fond ar fi trebuit să se adreseze unui birou notarial pentru a i se comunica prețurile la care s-au vândut terenuri similare cu cel în discuție în localitatea jud. P și nu să preia direct de pe internet ofertele prezentate acolo.
Distincția dintre prețurile de "ofertare" și cele de "tranzacționare" este mai mult decât importantă atât timp cât din adresele de la un birou notarial și de la primărie rezultă că prețul de "tranzacționare" este mult mai mic decât cel de "ofertare", iar legea obligă instanța și experții să țină cont de prețul de tranzacționare la care se vinde o proprietate similară celei în cauză.
Astfel, din adresa nr. 582/2008 emisă de BNP din P rezultă că în luna iunie a anului 2008 prețul maxim la care s-au vândut terenurile extravilane în localitatea a fost de doar 2,07 lei/ De asemenea, un preț apropriat acestuia este indicat și de către adresa Primăriei Comunei nr. 5359/2008 care atestă faptul că în luna iulie 2008 prețul maxim înregistrat pentru vânzarea terenurilor extravilane din localitate a fost de 2,8 lei/
În aceste condiții, este evident că valoarea de 18 euro/ stabilită drept despăgubire pentru exproprierea terenului intimaților este nefiresc de mare, fiind cu mult peste prețul de tranzacționare stabilit de legiuitor ca etalon pentru experți și instanță în ceea ce privește calcularea despăgubirilor.
Totodată, sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică și datorită faptului că, prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expertul și prin admiterea cererii de chemare în judecată, intimații-reclamanți se îmbogățesc fără justă cauză pe seama Statului Român.
Astfel, suprafața de 585,67. supusă exproprierii, face parte dintr-un lot de 5589. pe care reclamanții l-au cumpărat cu suma derizorie de doar 2000 lei, așa cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8178/2003 de BNP din P, rezultând un preț de 2,79 lei/
Pe de altă parte, pentru suprafața de 585,67. Statul Român le-a oferit reclamanților în toamna anului 2007 suma de 21087,57 lei, adică un preț de 36 lei/, de aproape zece ori mai mult față de cât plătiseră aceștia pentru întreaga suprafață de 5589.
Așa fiind, deși poate fi adevărat că prețul solicitat pentru imobilele aflate în aproprierea autostrăzii este mai ridicat decât acela al terenurilor situate în alte locații din comuna, această creștere exagerată, reflectată în prețurile care se solicită, este una artificială, care se bazează doar pe posibilitatea unei îmbogățiri fără justă cauză pe seama Statului Român și nicidecum pe criterii reale de sporire propriu-zisă a valorii terenului.
Totodată, este dovedit interesul speculativ al intimaților datorită faptului că atât în anul 2006, cât și în anul 2007, când s-a întocmit raportul de expertiză în fața instanței de fond, nu au fost evidențiate prezența unor culturi agricole pe terenul supus exproprierii, ceea ce denotă faptul că intimații nu au cultivat niciodată terenul supus exproprierii.
A precizat apelantul că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică și datorită faptului că Statul Român prin CNADNR a procedat deja la consemnarea sumei de 21087,57 lei, situație față de care, dacă acțiunea intimaților ar fi întemeiată, se impunea obligarea apelantului doar la diferența dintre suma consemnată și valoarea despăgubirilor stabilite de instanță.
Pe de altă parte, nelegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond rezidă și din aceea că instanța de fond, prin stabilirea în sarcina Statului Român a obligației de plată a despăgubirilor în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a sentinței, a încălcat dispozițiile art.9, teza finală din Legea nr. 198/25.05.2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale.
Astfel, art.9 teza finală a Legii nr. 198/2004 prevede în mod explicit că plata despăgubirilor se face de către expropriator într-un termen de 30 de zile care curge de la data solicitării expropriaților pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile de stabilire a cuantumului despăgubirilor și nicidecum în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a sentinței instanței de fond.
Este adevărat că potrivit art.18 din legea nr. 198/2004 dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile Legii nr. 33/1994, dar acest articol este aplicabil numai în măsura în care nu se prevede altfel. Ori, în condițiile în care atât în legea specială - nr.198/2004, cât și în legea generală - 33/1994 - există dispoziții exprese diferite cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de plată a despăgubirilor, este evident că se aplică dispozițiile legii speciale, conform principiului "specialia generalibus derogant".
Intimații și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului și pe cale de consecință menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond, ca legală și temeinică.
În motivarea întâmpinării intimații au arătat că nu sunt de acord cu oferta expropriatorului întrucât: evaluarea finală în baza căreia a fost făcută oferta de despăgubire de către un expert desemnat de expropriator a avut în vedere prețurile din primul trimestru al anului 2006, ori de atunci și până la momentul plății, adică primul trimestru al anului 2008, prețurile terenurilor au crescut foarte mult, atât la nivelul întregii țări, cât mai cu seamă la nivelul județelor limitrofe capitalei și se află în continuă creștere, expertul nu a avut în vedere câștigul nerealizat, investiția într-un teren arabil aducând un venit cu caracter continuu, valoarea acestuia sporind nu numai ca urmare a creșterii valorii pământului ca factor de producție, dar și prin câștigul realizat din obținerea recoltei sau din arendarea terenului, acest câștig care nu poate decât să se adauge la valoare de pe piața imobiliară.
Astfel, raportat la dispozițiile art.25, 26, 27 din Legea nr.33/1994, valoarea constatată de expertul, precum și valoarea constatată de expertul, instanța de fond a apreciat corect când a stabilit temeinicia acțiunii promovate de aceștia, precum și cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru terenul expropriat.
În dovedirea cererii de apel apelantul a solicitat instanței încuviințarea probei cu expertiză tehnică având obiectivele arătate în încheierea de ședință de la fila 62 dosar apel.
În apărare intimații prin apărător au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța a încuviințat probele solicitate de părți pe care le-a considerat pertinente, concludente și utile soluționări cauzei.
În cauză a fost efectuată expertiză de specialitate, coraportul de expertiză și răspunsul la obiecțiuni fiind depuse la dosar.
Părțile au depus la dosar acte și copii de pe mai multe hotărâri judecătorești invocate cu titlu de practică judiciară.
Curtea, analizând apelul prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente reține că acesta este fondat în limitele și pentru considerentele ce urmează:
Intimații reclamanți sunt proprietari unei suprafețe de 5589 mp situată în extravilanul comunei, sat, jud. P, tarlaua 60 parcela 391/6-A, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 8178/23.12.2003 de BNP, dreptul de proprietate fiind intabulat în cartea funciară prin Încheierea nr. 17940/2003 a Biroului de Carte Funciară al Judecătoriei Ploiești.
Din acesta a făcut obiect al exproprierii o suprafață de 585,668 mp, expropriator fiind Statul Român prin, stabilindu-se drept cuantum al despăgubirilor suma de 21087,57 lei.
Nemulțumiți a întinderea despăgubirilor aceștia au sesizat Tribunalul Prahova cu o cerere ce face obiectul litigiului de față.
Potrivit art. 9 al. 1 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condițiile art. 5 al. 4 - 8 și ale art.6 al. 2 se poate adresa instanței competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirilor, sub sancțiunea decăderii, fără a se putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii.
Alineatul 3 al aceluiași text de lege dispune că acțiunea formulată în conformitate cu dispozițiile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirilor.
Art. 25 din acest din urmă act normativ dispune că pentru stabilirea despăgubirilor instanța va constitui o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii.
Așadar, din reglementarea menționată se deduce că cei trei experți urmează a-și desfășura activitatea în cadrul comisiei, aceștia urmând a întocmi un coraport, numai modul de constituire al comisiei fiind astfel stabilit încât în aceasta să se afle specialiști desemnați de fiecare parte litigantă, precum și de instanță, fără însă ca cei desemnați de cei aflați în diferend să aibă calitatea de experți consilieri.
Ori, în speța dedusă judecății la termenul de judecată din data de 24.10.2007 în fața tribunalului a fost încuviințată proba cu expertiză, experții desemnați de părți apărând în încheiere ca experți consilieri, în același sens fiind efectuate și adresele către aceștia.
În aceiași calitate de experți consilieri, iar nu de membrii ai comisiei constituită potrivit legii cei doi experți desemnați de părți apar și în adresele ulterioare.
Mai mult decât atât, experții și-au exprimat puncte de vedere prin lucrări diferite, iar la obiecțiuni a răspuns numai expertul desemnat de către instanță.
Așa fiind criticile apelantului potrivit cu care instanța de fond, prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert, încălcat prevederile art.25 și 26 din Legea nr.33/1994 care impun ca în cauzele de exproprieri comisia de experți trebuie să întocmească un singur raport de expertiză sunt fondate.
Tocmai în lumina acestor critici și pentru o legală și temeinică soluționare a cauzei Curtea a încuviințat în faza de apel, în temeiul art. 295 Cod pr. civ. la solicitarea apelantului efectuarea unei noi lucrări de expertiză de către o comisie de experți constituită potrivit dispozițiilor legii speciale, aceștia întocmind o singură lucrare în cadrul căruia și-au exprimat punctele de vedere.
Sub aspectul criticilor potrivit cu care entința pronunțată de Tribunalul Prahova este nelegală și netemeinică față de faptul că instanța de fond, prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert, încălcat prevederile legale privitoare la modul de stabilire a sumelor solicitate de către reclamanți Curtea reține că, în lumina dispozițiilor art. 26 al. 1 din Legea nr. 33/1994 despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.
La calcularea cuantumului despăgubirilor experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobile de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului, la data întocmirii raportului de expertiză, după caz altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Așadar, concluziile comisiei de experți trebuie să aibă la bază prețurile de tranzacționare ale terenurilor de același fel și din aceiași unitate administrativ teritorială la momentul efectuării lucrării, iar nu prețurile de ofertare așa cum în mod nelegal s-a procedat de către expertul desemnat de către prima instanță și pe lucrarea căruia acesta și-a fundamentat soluția.
Pe de altă parte, așa cum se reține din concluziile expertului desemnat de instanța de apel să facă parte din comisia de experți coroborate cu celelalte înscrisuri depuse la dosar, respectiv copii de pe contracte de vânzare cumpărare, în perioada decembrie 2008- martie 2009 prețurile de tranzacționare la terenurile de pe raza aceleiași unități administrativ teritoriale au variat foarte mult.
Într-o atare situație și pentru stabilirea cu respectarea dispozițiilor legale a calculului despăgubirilor în mod corect acest expert a procedat la efectuarea unei medii a respectivelor prețuri.
În ceea ce privește opinia expertului desemnat în comisie de către expropriat acesta a folosit ca date de comparație prețurile de ofertare din ziarele de specialitate, stabilindu-se o valoare de piață ca bază la stabilirea cuantumului despăgubirilor.
Faptul că în opinia expertului prețurile evidențiate la Primăria sunt mult mai mici decât cele comunicate de un birou notarial nu îl îndreptățeau pe acesta să aibă o altă bază de calcul decât cea menționată expres de lege ca fiind dată de prețul cu care se vând în mod obișnuit terenuri, deci prețul de tranzacționare.
Așa fiind instanța de apel nu poate avea în vedere cuantumul despăgubirilor propuse de acesta.
În ceea ce privește punctul de vedere al expertului desemnat în comisie de către expropriator așa cum rezultă din conținutul lucrării acesta a menționat mai multe acte de vânzare cumpărare, printre care și unul care atestă că în luna martie 2009 pe raza aceleiași unități administrativ teritoriale s-a vândut un teren și cu prețul de 18 euro/mp dar nu are în vedere decât acele convenții care au stipulate prețuri de tranzacționare foarte mici.
De asemenea expertul s-a raportat și la prețurile cu care s-au vândut terenuri pe raza localității, deci în altă unitate teritorială cu nesocotirea dispozițiilor imperative ale legii cu privire la modului de stabilire a despăgubirilor.
Deci instanța nu va avea în vedere nici opinia acestuia.
Totodată, în lumina dispozițiilor art. 27 al. 1 din Legea nr. 33/1994 primind rezultatul expertizei instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți.
Ori, așa cum s-a menționat mai sus, dintr-o interpretare coroborată a probatoriului administrat rezultă că, opinia expertului desemnat de către instanță și care a pornit de la un preț mediu unitar pe metru pătrat pentru anul 2009, în cursul căruia a fost efectuată și lucrarea pe baza înscrisurilor cauzei este cea care corespunde dispozițiilor legale în materie.
Pe de altă parte suma calculată de expert cu titlu de despăgubire este mai mare decât cea oferită de expropriator.
Față de împrejurarea că acesta a stabilit cu titlu de despăgubire suma de 9,55 euro/ mp Curtea apreciază ca fondate și criticile cu privire la cuantumul cu care pârâta a căzut în pretenții în fața primei instanțe.
Sub aspectul criticilor potrivit cu care sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică și datorită faptului că, prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expertul și prin admiterea cererii de chemare în judecată, intimații-reclamanți se îmbogățesc fără justă cauză pe seama Statului Român Curtea reține că, în adevăr expropriații au dobândit proprietatea imobilului în litigiu la un preț mai mic decât cel solicitat cu titlu de despăgubire.
Însă, modalitatea de calcul a despăgubirilor este prevăzută, așa cum s-a menționat în cuprinsul prezentelor considerente de reglementări legale care stabilesc și criteriile ce trebuie avute în vedere.
Împrejurarea că de la data dobândirii dreptului de proprietate și până la data exproprierii valoarea terenului a crescut nu poate fi opusă reclamanților intimați drept operațiune speculativă care să conducă la o îmbogățire fără just temei.
Mai mult decât atât nici o dispoziție legală nu a interzis achiziționarea de terenuri pe raza și pe traseul pe urma să treacă autostrada, astfel încât să se limiteze dreptul expropriaților la plata de despăgubiri.
Pentru aceste motive instanța de apel apreciază ca nefondate criticile subsumate acestui motiv de apel.
sunt nefondate și criticile potrivit cu care că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică și datorită faptului că Statul Român prin CNADNR a procedat deja la consemnarea sumei de 21087,57 lei, situație față de care, dacă acțiunea intimaților ar fi întemeiată, se impunea obligarea apelantului doar la diferența dintre suma consemnată și valoarea despăgubirilor stabilite de instanță.
Din nici una din dispozițiile legale în materie nu rezultă că există în situația dată un caz de compensare a sumelor deja depuse cu cele datorate.
Dacă în adevăr apelanta a procedat la consemnarea sumelor deja oferite cu titlu de despăgubiri, desocotirea se va face cu ocazia executării hotărârii judecătorești prin care s-a admis cererea reclamanților dintr-un litigiu având ca obiect tocmai contestarea cuantumului acestora.
În ceea ce privește critica potrivit cu care nelegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond rezidă și din aceea că instanța de fond, prin stabilirea în sarcina Statului Român a obligației de plată a despăgubirilor în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a sentinței, a încălcat dispozițiile art.9, teza finală din Legea nr. 198/25.05.2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale este însă apreciată de către instanța de apel ca fondată.
Astfel, este adevărat că, potrivit art. 30 din Legea nr. 33/1994 plata despăgubirilor se va face în orice mod convenit de părți, iar în lipsa acordului va hotărî instanța de judecată care va stabili și termenul care nu va depăși 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Însă acest act normativ constituie dreptul comun în materie de expropriere.
Pentru exproprierile în vederea efectuării lucrărilor de construcții de drumuri există un act normativ special și anume Legea nr. 198/2004.
Potrivit art. 18 din această lege dispozițiile sale se completează cu prevederile Legii nr. 33/1994, ale Codului civil și de procedură civilă în măsura în care nu prevăd altfel.
Ori, în lumina dispozițiilor art. 5 al 8 teza finală din acest din urmă act normativ în cazul în care titularul nu este de acord cu suma stabilită drept despăgubire acesta se consemnează pe numele său și va fi eliberată în baza cererii formulate în acest sens însoțită de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirilor.
Așadar, în Legea nr. 198/2004 există un text de lege derogator de la art. 30 din Legea nr. 33/1994 și care se aplică prioritar.
Pentru toate motivele arătate și având în vedere dispozițiile art. 296 Cod pr. civ. Curtea urmează să admită apelul.
Pe cale de consecință Curtea va schimba în parte Sentința civilă nr. 1737/11.06.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția civilă și va obliga apelanta pârâtă la plata către intimații reclamanți a sumei de 23559,69 lei cu titlul de despăgubiri pentru terenul expropriat în suprafață de 587,67 mp situat în comuna, Tarlaua 60 parcela 391/6 jud. P, stabilite conform raportului de expertiză efectuat în faza de apel d e comisia compusă din, și - opinia expertului.
În temeiul art. 274 Cod pr. civ. Curtea va lua act că apelanta pârâtă nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale SA, cu sediul în B- sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1737 din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, cu domiciliul în B-.36.1 sector 1 și cu domiciliul ales în B-.36.1 sector 1 și în consecință:
Schimbă în parte Sentința civilă nr. 1737/11.06.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția civilă.
Obligă apelanta pârâtă la plata către intimații reclamanți a sumei de 23559,69 lei cu titlul de despăgubiri pentru terenul expropriat în suprafață de 587,67 mp situat în comuna, Tarlaua 60 parcela 391/6 jud. P, stabilite conform raportului de expertiză efectuat în faza de apel d e comisia compusă din, și - opinia expertului.
Ia act că apelanta pârâtă nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - C -
GREFIER,
- -
Red.
5ex./15.01.2010
f- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Adriana Maria RaduJudecători:Adriana Maria Radu, Constanța Pană