Expropriere. Speță. Decizia 2924/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2924/R/2009 | |
Ședința publică din 16 decembrie 2009 | |
Instanța constituită din | |
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos | --- - |
JUDECĂTORI: Marta Carmen Vitos, Tania Antoaneta Nistor | --- - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA împotriva sentinței civile nr. 671 din 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- privind și pe reclamanta, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei-intimate, avocat și reprezentantul pârâtului-recurent, avocat.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ este reprezentant de procuror.
de procedură cu pârâtul-recurent este acoperit prin prezența reprezentantului său legal la dezbaterile de azi. Procedura de citare cu reclamanta-intimată este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta reclamantei-intimate depune la dosar delegația de reprezentare, copia chitanței prin care se atestă plata onorariului avocațial și întâmpinare, din care câte un exemplar comunică reprezentanților părților prezenți la dezbaterile de azi.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtulu-recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii contestației ca fiind nefondate, și în consecință menținerea ca temeinică și legală a hotărârii Comisiei de expropiere nr. 1/04.2008, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta reclamantei-intimate susține întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei, potrivit dovezii depuse la dosar.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ pune concluzii în sensul respingerii recursului, solicitând menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 617/13.10.2009 a Tribunalului Clujs -a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâtului Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale și în consecință:
S-a anulat parțial Hotărârea nr.1/4 aprilie 2008 sub cuantumul despăgubirilor pe care le majorează de la 3731 lei la suma de 13.294 lei.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei despăgubirile în cuantum de 13.294 lei.
S-au respins cererile reclamantei de obligarea a pârâtului la emiterea unei noi hotărâri, precum și C cu privire la obligare la plata de daune aduse proprietarului pentru neexproprierea întregului teren urmează să fie respinse.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 3260 lei reprezentând onorariu expert și onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut următoarele:
Conform copiei CF 4211 asupra imobilului cu nr. cadastral 839/1, teren cu categoria de folosință fâneață în suprafață de 352mp dreptul de proprietate este înscris în favoarea reclamantei cu titlu de lege. Totodată în CF este notată și mențiunea că acest teren este supus exproprierii.
Pe baza documentației tehnico-economice prevăzute de art.3 din lege, Guvernul a aprobat prin HG nr.1733/2006 amplasamentul lucrării de utilitate publică interes național" Varianta de ocolire C " și declanșarea procedurii de expropriere cu privire la imobilul situat în comuna, sat, categoria de folosință fânețe, tarlaua 8, parcela 100/3/2 în suprafață totală de 500mp din care proprietarul rămâne cu o suprafață de 148mp.
Prin Hotărârea nr.1/4 aprilie 2008 s-a aprobat acordarea de despăgubiri pentru imobilul expropriat situat în comuna, sat, categoria de folosință fânețe, tarlaua 8, parcela 1007/3/2 în suprafață de 352 mp în cuantum de 3731lei.
Potrivit dispozițiilor art.9 din Legea nr.198/2004 expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirilor se poate adresa instanței judecătorești competente pentru stabilirea acestora, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate.
Potrivit dispozițiilor art.26 din Legea nr.33/1994 despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. La calculul cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța de judecată vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit imobile de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.
În cauză a fost efectuată o expertiză având ca obiectiv evaluarea valorii de circulație a terenului în litigiu, precum și a prejudiciului suferit de proprietar ca urmare a exproprierii parțiale.
Conform concluziilor raportului de expertiză valoarea de circulație a terenului expropriat este de 9,81Euro/mp. În urma exproprierii parțiale, comisia de experți a stabilit că terenul neexpropriat în suprafață de 148mp va avea o valoarea mai mare după realizarea drumului, față de valoarea actuală ca teren agricol. La stabilirea prejudiciului s-a avut în vedere faptul că, având în vedere configurația terenului cuprins între liziera pădurii și pârâul existent, terenurile rămase adiacent zonei expropriate, exclusiv terenul reclamantei de 148mp, vor avea o perspectivă mai bună de utilizare, potrivit permisivităților rezultate din exploatarea drumului nou.
Prin urmare, conform concluziilor raportului de expertiză despăgubirile acordate reclamantei prin Hotărârea nr.1/2008 nu reprezintă o despăgubire justă care să reflecte valoarea la care se vând în mod normal asemenea terenuri pe piața liberă.
În ceea ce privește un prejudiciu suferit de reclamantă datorită exproprieri parțiale, acesta nu s-a dovedit. Mai mult, experții au stabilit că terenul rămas neexpropriat va avea posibilități mai bune de exploatare și, practic o valoarea mai mare, astfel că nu este vorba de nici un prejudiciu.
Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul a apreciat că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată doar în parte, astfel că a admis-o în parte și a anulat Hotărârea nr.1/2008 cu privire la cuantumul despăgubirilor pe care le stabilește de la 3731 lei la 13.294 lei, sumă pe care pârâtul a fost obligat să o plătească. În ceea ce privește petitul de obligarea a pârâtului la emiterea unei noi hotărâri, precum și C cu privire la obligare la plata de daune aduse proprietarului pentru neexproprierea întregului teren, acestea au fost respinse.
În temeiul art.274 Cod de procedură civilă, pârâtul fiind în culpă procesuală a fost obligat să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 3260 lei reprezentând onorariu expert și onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâtul Statul Român reprezentat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA solicitând modificarea în sensul respingerii contestației și menținerii Hotărârii nr. 1/04.04.2008.
În motivarea recursului pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA invocat următoarele aspecte de nelegalitate și netemeinicie.
Judecătorul fondului a stabilit valoarea despăgubirii fără ca reclamanta să solicite o astfel de despăgubire, deși, raportat la prev. art. 27 din Legea nr. 33/1994, pentru a se pronunța asupra valorii despăgubirii, aceasta trebuie contestată de către expropriat, care de asemenea trebuie să indice o altă valoare decât cea oferită de expropriator.
Un alt motiv vizează faptul că în fața primei instanțe au fost stabilite mai multe valori ale despăgubirii - prin raportul de expertiză inițial s-a stabilit valoarea de 13.294 lei la data de 6.10.2008, printr-o completare a acestei lucrări s-a stabilit valoarea de 6.547 lei la momentul exproprierii, iar prin răspunsul la obiecțiunile pârâtului, s-a stabilit valoarea de 6.292 lei în luna iunie 2009.
Prima instanță nu a făcut nicio referire la valorile stabilite prin completarea expertizei, respectiv prin răspunsul la obiecțiuni și nu a arătat motivele pentru care a apreciat aceste valori ca lipsite de relevanță.
Recurentul invocat totodată că hotărârea pronunțată încalcă disp. art. 5 alin.4 - 8, art. 6, art. 8, art. 9 alin. 3 și 4, art. 15 din Legea nr. 198/2004, respectiv nu a analizat și stabilit momentul în care s-a făcut transferul dreptului de proprietate, respectiv C la care erau datorate despăgubirile.
În fine, un ultim motiv vizează ignorarea disp. art. 26 din Legea nr. 33/1994 cu ocazia stabilirii despăgubirii, instanța preluând în mod nejustificat cea mai mare valoare a despăgubirii dintre cele trei propuse de către experți.
Prin întâmpinarea formulată ( 11-12) intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării, reclamanta a arătat în esență că, corect au fost aplicate disp. art. 26 din Legea nr. 33/1994, în sensul că instanța a obligat expropriatorul la plata despăgubirilor în sumă de 13.294 lei, reprezentând valoarea de circulație a imobilului de la data întocmirii raportului de expertiză.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea contestată s-a stabilit că reclamanta este îndreptățită să beneficieze de despăgubiri în cuantum de 3731 lei pentru imobilul expropriat în suprafață de 352 mp, categoria de folosință fânețe, 8, parcela 100/3/2, identificat prin nr. cadastral 839/2.
În fața primei instanțe s-a administrat proba tehnică a expertizei, având ca obiectiv stabilirea valorii de circulație a acestui teren.
Inițial valoarea terenului expropriat a fost stabilită la 13.294 lei ( 64-80).
Reclamanta a formulat obiecțiuni la concluziile exprimate de comisia de experți privind valoarea imobilului, raportat la împrejurarea că expertiza întocmită nu cuprinde modalitatea de evaluare și evaluarea imobilului în litigiu la momentul exproprierii.
Aceste obiecțiuni au fost încuviințate de instanță, fiind comunicate comisiei compuse din cei trei experți.
Potrivit completării raportului de expertiză s-a stabilit că la momentul exproprierii valoarea imobilului ce a făcut obiectul acestei măsuri era de 6.547 lei ( 96 dos. fond).
Prima instanță soluționând contestația a luat în considerare la pronunțarea hotărârii valoarea stabilită inițial prin expertiză - aceea de 13.294 lei - fără a face nicio referire la valoarea stabilită în urma soluționării obiecțiunilor formulate de către reclamantă la raportul de expertiză inițial.
Prin înlăturarea acestui răspuns la obiecțiuni, dispare rațiunea pentru care acestea au fost încuviințate. Curtea constată că încuviințarea obiecțiunilor a fost legală și pertinentă în cauză, întrucât acestea au vizat stabilirea valorii imobilului la data exproprierii. Or, acesta este momentul care prezintă relevanță din perspectiva cuantumului despăgubirilor ce se acordă de către expropriator persoanei expropriate: hotărârea de acordare a despăgubirilor trebuie să reflecte valoarea imobilului expropriat la momentul luării acestei măsuri. În ipoteza în care valoarea despăgubirilor a fost corect determinată la data exproprierii, o eventuală contestație împotriva hotărârii de acordare a despăgubirilor nu este întemeiată. Numai în situația în care se stabilește că la momentul exproprierii despăgubirea cuvenită celui expropriat nu a fost corect calculată, se impune determinarea cuantumului acesteia. Or, prin răspunsul la obiecțiuni s-a probat că, într-adevăr, cuantumul despăgubirii stabilite prin Hotărârea nr. 1/04.04.2008 la 3731 lei nu a fost corect determinat, întrucât la momentul exproprierii valoarea terenului era de 6.547 lei. Prin urmare, aceasta este valoarea care trebuie luată în considerare la stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamantei.
Critica vizând absența precizării unui anume cuantum pe care îl solicită a-i fi acordat reclamanta, absență care are ca și consecință imposibilitatea instanței de a stabili ea însăși un anumit nivel al despăgubirilor în raport de prev. art. 27 din Legea nr. 33/1994 nu este fondată. Prin contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 1/04.04.2008 emisă de intimată, contestatoarea solicitat obligarea intimatei să-i acorde o despăgubire justă, reprezentând valoarea reală a imobilului expropriat și daunele create proprietarului, valoare stabilită printr-o expertiză tehnică de evaluare.
Reiese din conținutul contestației că în mod explicit contestatoarea a criticat cuantumul despăgubirilor ce i-au fost acordate, solicitând recalcularea cestora în baza unei expertize.
Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 312 alin. 1 Cod proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN reprezentat de COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA SA împotriva sentinței civile nr. 617 din 13 octombrie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr- pe care o modifică în sensul că obligă pârâtul să plătească despăgubiri în cuantum de 6547 lei.
Menține celelalte dispoziții.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - TARȚA
Red. dact. GC
6 Ex/ 14.01.2010
Jud.apel:
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Tania Antoaneta Nistor
