Expropriere. Speță. Decizia 328/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(419/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECȚIA III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 328
Ședința publică de la 25 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Fănica Pena
JUDECĂTOR 2: Cristina Nica
GREFIER - - -
***** *****
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de d-na procuror.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul - reclamant MUNICIPIUL B prin DIRECȚIA TRANSPORTURI, DRUMURI ȘI CIRCULAȚIEI împotriva sentinței civile nr. 1654 din 5.11.2008 pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă
are ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat, în calitate de reprezentant al apelantului-reclamant MUNICIPIUL B prin DIRECȚIA TRANSPORTURI, DRUMURI ȘI CIRCULAȚIEI, în baza delegației de substituire emise la data de 20.03.2009 de Baroul Hunedoara - Cabinet Individual, pe care o depune la dosar, lipsind intimata-pârâtă
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocatul apelantului-reclamant depune la dosar chitanța nr. -/17.06.2008 în cuantum de 6 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei. De asemenea, depune la dosar împuternicirea avocațială nr.-/20.03.2009 emisă de Baroul Hunedoara - Cabinet Individual, privind pe avocatul titular și respectiv delegația de substituire privind pe.
Reprezentantul Ministerului Public solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, în sensul efectuării unei adrese către Oficiul Comerțului pentru a ne comunica relații cu privire la înscrierea imobilului în litigiu în Registrul de Cadastru, potrivit Legii nr. 33/1994.
Avocatul apelantului-reclamant arată că nu este necesar a se efectua o astfel de înscriere a imobilului în litigiu la Oficiul de cadastru potrivit Legii nr. 33/1994; o asemenea obligație nu este prevăzută decât de Legea nr. 198/2004, care este o altă lege a exproprierii. Declară că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public arată că față de susținerile avocatului apelantului-reclamant nu mai insistă asupra probei solicitate. Declară că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat și probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Avocatul apelantului-reclamant, susținând oral motivele de apel depuse în scris la dosar, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Arată că instanța de fond a reținut în mod corect parcurgerea etapelor preliminare cu privire la declararea utilității publice reglementată prin capitolul II al Legii nr. 33/1994, ca și cele privind măsurile premergătoare exproprierii, cuprinse în capitolul III al actului normativ.
Este reală constatarea primei instanțe în sensul că art. 14 din Legea nr. 33/1994 dispune că titularii de drepturi reale notificați cu propunerile de expropriere pot face întâmpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificării, prin care să-și exprime poziția cu privire la măsura propusă și despăgubirile ofertate, procedura putându-se finaliza și prin învoiala părților, conform art.18 al. 2 din Legea nr. 33/1994.
Prin notificarea nr. 278/24.07.2007, Municipiul B, în calitate de expropriator a notificat conform art. 14 pe proprietarul imobilului, situat în Șos. G - nr. 269, sector 1, cu privire la măsura exproprierii și cu privire la cuantumul despăgubirilor.
Având în vedere că expropriatorul nu a formulat întâmpinare conform art. 14, la data de 14.04.2008 Municipiul B, în baza art. 21, chemat în judecată pe, pentru ca instanța de judecată să dispună exproprierea suprafeței de 34. din imobilul proprietatea intimatei situat în Șos. -. - nr. 269 și trecerea suprafeței în proprietatea expropriatorului, cu obligarea sa la plata către expropriat a sumei de 117.128 lei, stabilită cu titlu de despăgubiri.
Arată că s-au depus la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2580/19.05.2008 și contractul de donație autentificat sub nr. 281/28.01.2008, din care rezultă că proprietarul imobilului nu mai este, ci Societatea Comercială
Instanța a constatat corect din înscrisurile depuse la dosar că au fost îndeplinite cerințele etapei I, a considerat că etapa a II-a nu a fost îndeplinită, invocând astfel, din oficiu, excepția prematurității, însă se poate observa că această etapă a fost îndeplinită, având în vedere faptul că la data la care s-a început exproprierea și au fost comunicate notificările proprietarul imobilului era.
Potrivit dispozițiilor legale cuprinse în Legea nr. 33/1994, vânzătorul a avut cunoștință despre exproprierea suprafeței de 34. din imobilul în litigiu și despre faptul că lucrarea care afectează proprietatea este de utilitate publică, formele de procedură, publicarea într-un ziar de largă circulație și notificarea vânzătorilor deținători a imobilului afectat de expropriere făcându-se cu stricta respectare a dispozițiilor legale.
Urmează a se avea în vedere faptul că, odată cu transmiterea dreptului de proprietate, s-au transmis, deși nu au fost specificate în contract, și obligațiile care grevau proprietatea transmisă, situație față de care urmează a se dispune obligația în sarcina cumpărătorului de a se subroga în toate obligațiile vânzătorului, dispunând continuarea judecății cu pârâtul
Din dispozițiile Legii nr. 33/1994 coroborate cu dispozițiile Codului civil nu rezultă că expropriatorul ar avea obligația ca de fiecare dată când imobilele afectate de lucrări de utilitate publică de interes local se înstrăinează cu sau fără respectarea condițiilor legale, procedura de expropriere să fie reluată.
În timpul dezbaterilor, se prezintă avocat, în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte, în baza împuternicirii avocațiale nr. 2054/23.03.2009 emise de Baroul București - Cabinet Individual, aflată la fila 22 dosar.
Avocatul intimatei-pârâte, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, ținând cont și de întâmpinarea depusă la dosar.
Arată că nu a fost trimisă notificarea proprietarului imobilului ce urma a fi expropriat, așa cum rezultă și din actele dosarului, acesta schimbându-și domiciliul încă din anul 2003; apelantul-reclamant nu a făcut dovada comunicării acestei notificări către; a trimis notificarea către la vechiul domiciliu al acesteia în B,- B, sector 1 când aceasta își schimbase domiciliul în B, Șos. G -- nr. 267-269, sector 1, astfel că apelantul dacă efectua minimum de diligențe ar fi aflat domiciliul actual al persoanei notificate.
Față de această situație, expropriatorul nu a avut cunoștință de notificare și nu a putut formula întâmpinare potrivit Legii nr. 33/1994, astfel că etapa a II-a din această lege, la care face referire sentința civilă nr.1654/05.10.2008 a Tribunalului București, nu a fost îndeplinită.
Urmează a reține faptul că pârâta a depus mai mult decât minime diligențe și la acea dată, mai 2008, proprietatea nu apărea că ar fi fost grevată de vreo sarcină, condițiile legale pentru vânzare fiind îndeplinite, iar pârâta a fost cumpărător de bună credință.
Consideră că instanța de fond a reținut corect că prevederile legale în cauză au caracter imperativ și nu dispozitiv, astfel că nu poate fi primit în fața instanței de judecată un eventual acord.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, având în vedere că instanța a constatat corect că cererea este prematură.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 14.04.2008 pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă sub nr-, reclamantul Municipiul B, prin Direcția Transporturilor Drumuri și Circulației, a chemat în judecată pe pârâta, solicitând exproprierea pentru cauză de utilitate publică de interes local a suprafeței de teren de 34. din suprafața totală de 2.179,85. din imobilul proprietatea pârâtei, situat în-, sector 1, B și trecerea suprafeței menționate în proprietatea expropriatorului, cu obligarea sa la plata către pârâtă a sumei de 117.128 RON stabilită cu titlu de despăgubire, fără cheltuieli de judecată.
În ședința publică din data de 28.05.2008, a fost depusă cerere de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta, solicitând să se constate că este proprietarul imobilului supus exproprierii, iar părțile din dosar să fie obligate să îi respecte dreptul de proprietare și posesie asupra imobilului, cu cheltuieli de judecată.
La termenul de judecată din data de 28.05.2008, în ședință publică, reclamantul a modificat cadrul procesual pasiv, arătând că înțelege să se judece în calitate de pârâtă cu, iar nu cu.
La termenul de judecată din data de 3.09.2008, în ședință publică, tribunalul a luat act de renunțarea intervenientei la judecata cererii de intervenție în interes propriu.
Prin sentința civilă nr.1654/05.11.2008, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis excepția prematurității și a respins cererea formulată de reclamantul MUNICIPIUL B prin DIRECȚIA TRANSPORTURI DRUMURI ȘI CIRCULAȚIEI în contradictoriu cu pârâta ca prematur formulată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, din analiza Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, că procedura exproprierii are următoarele principale etape, care sunt individualizate distinct în acest act normativ, respectiv Utilitatea publică și declararea ei (Capitolul II), Măsuri premergătoare exproprierii (Capitolul III), Exproprierea și stabilirea despăgubirilor (Capitolul IV).
Astfel, în cadrul primei etape, are loc declararea utilității publice (pentru lucrări de interes național sau de interes local), care se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile și condiționat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice și de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localități sau zone unde se intenționează executarea ei.
În ceea ce privește cercetarea prealabilă pentru lucrările de interes național, aceasta se face de către comisii numite de Guvern, iar pentru lucrările de interes local de către comisii numite de delegația permanentă a consiliului județean sau de Primarul General al Municipiului B, având rolul de a stabili dacă există elemente care să justifice interesul național sau local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice altă natură care susțin necesitatea lucrărilor și nu pot fi realizate pe alte căi decât prin expropriere, precum și încadrarea în planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Rezultatul cercetării prealabile va fi consemnat într-un proces-verbal ce se va înainta Guvernului sau, după caz, consiliului județean, respectiv Consiliului Local al Municipiului B, actul de declarare a utilității publice de interes național se aduce la cunoștința publică prin afișare la sediul consiliului local în a cărui rază este situat imobilul și prin publicare în Monitorul Oficial al României, iar actul de declarare a utilității publice de interes local se afișează la sediul consiliului local în a cărui rază este situat imobilul și se publică în presa locală.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că cerințele acestei prime etape au fost îndeplinite, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului B nr. 267/2.11.2006 fiind declarată de utilitate publică lucrarea de interes local " STR. G - ", sector 1, fiind totodată efectuată cercetarea prealabilă, ale cărei rezultate au fost consemnate în procesul - verbal nr. 20/730/11.10.2006.
În cadrul celei de-a doua etape, după declararea utilității publice, expropriatorul imobilului va executa planurile cuprinzând terenurile și construcțiile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum și a ofertelor de despăgubire.
Propunerile de expropriere a imobilelor și procesul verbal de cercetare prealabilă se vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale, în termen de 15 zile de la publicare (art. 13); cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii și titularii altor drepturi reale pot face întâmpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificării, fiind stabilită o procedură specială privind competența și soluționarea întâmpinărilor.
Conform art. 21 din același act normativ, Tribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunța cu privire la expropriere, în cazul în care nu s-a făcut întâmpinare împotriva propunerii de expropriere sau dacă această cale de atac a fost respinsă în condițiile art. 18-20.
Față de prevederile legale arătate anterior, tribunalul a apreciat că procedura prealabilă sesizării tribunalului cu cererea de expropriere este obligatorie și nu poate fi eludată printr-un eventual acord al persoanei expropriate, în fața instanței, cu privire la expropriere și suma indicată ca despăgubire, atât timp cât această procedură este reglementată expres și distinct de faza judecății și, în opinia tribunalului, are caracter imperativ, față de prevederile art. 21 menționate anterior, conform cărora tribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunța cu privire la expropriere, în cazul în care nu s-a tăcut întâmpinare împotriva propunerii de expropriere sau dacă această cale de atac a fost respinsă.
Sub acest aspect, tribunalul a apreciat că trebuie avute în vedere și dispozițiile art.4 din același act normativ, conform cărora cei interesați pot conveni atât asupra modalității de transfer al dreptului de proprietate, cât și asupra cuantumului și naturii despăgubirii, cu respectarea dispozițiilor legale privind condițiile de fond, de formă și de publicitate, fără a se declanșa procedura de expropriere prevăzută în prezenta lege; dimpotrivă, în cazul în care acordul de voință al părților privește numai modalitatea de transfer al dreptului de proprietate, dar nu și cuantumul sau natura despăgubirii, instanțele judecătorești vor lua act de înțelegerea părților și vor stabili numai cuantumul sau natura despăgubirii, potrivit cap. IV din lege.
Considerentele anterioare au natura să sublinieze caracterul imperativ al prevederilor legale menționate anterior, care face ca, în opinia tribunalului, un eventual acord în fața instanței să nu poată fi primit; însă, în speța de față, pârâta nu și-a exprimat acordul nici cu privire la expropriere, nici cu privire la suma stabilită ca despăgubire.
În plus, din analiza actelor dosarului, nu rezultă că pârâtei i-au fost comunicate propunerea de expropriere a imobilelor și procesul - verbal de cercetare prealabiIă, acestea fiind comunicate către pârâta inițială, cu privire la care reclamantul însuși, prin modificarea cadrului procesual pasiv, a recunoscut implicit că, în prezent, nu mai are calitatea de proprietar al imobilului care face obiectul exproprierii.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, la data de 13.02.2009, a declarat apel reclamantul Municipiul B prin Direcția Transporturi Drumuri și Circulației, care a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie la 23.02.2009.
În motivare, a arătat că instanța de fond a reținut în mod corect parcurgerea etapelor preliminare cu privire la declararea utilității publice reglementată prin capitolul II al Legii nr. 33/1994, ca și cele privind măsurile premergătoare exproprierii, cuprinse în capitolul III al actului normativ.
Este reală constatarea primei instanțe în sensul ca art. 14 din Legea nr. 33/1994 dispune că titularii de drepturi reale notificați cu propunerile de expropriere pot face întâmpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificării prin care să-și exprime poziția cu privire la măsura propusă și despăgubirile ofertate, procedura putându-se finaliza și prin învoiala părților, conform art. 18 alin. 2 din Legea nr. 33/1994.
Norma anterior citată este una dispozitivă, iar proprietarul ce ar urma să fie expropriat poate să rămână în pasivitate și să nu formuleze o astfel de întâmpinare, caz în care expropriatorul recurge la formularea cererii de expropriere în fața instanțelor de judecată, în condițiile art. 21, așa cum este cazul și în speță.
Prin notificarea nr. 278 din 24.07.2007, Municipiul B, în calitate de expropriator, a notificat conform dispozițiilor art. 14 pe proprietarul imobilului, situat în șos. -. - nr. 269, sector 1 cu privire la măsura exproprierii și cu privire la cuantumul despăgubirilor.
Având în vedere că expropriatul nu a formulat întâmpinare conform art. 14, la data de 14.04.2008, Municipiul B, în baza art. 21, chemat în judecată pe, pentru ca instanța de judecată să dispună exproprierea suprafeței de 34. din imobilul proprietatea intimatei situat în șos. -. - nr. 269 și trecerea suprafeței în proprietatea expropriatorului, cu obligarea sa la plata către expropriat a sumei de 117.128 lei, stabilită cu titlu de despăgubire.
În ședința publică din data de 28.05.2008 s-au depus la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2580/19.05.2008 de către BNP și contractul de donație autentificat sub nr. 281/28.01.2008 la BNP, din care rezulta că proprietarul imobilului nu mai este, ci societatea comercială
Deși instanța a sesizat corect din înscrisurile depuse la dosar că au fost îndeplinite cerințele etapei I, a considerat că etapa a II-a nu a fost îndeplinită ridicând astfel din oficiu excepția prematurității, însă se poate observa că această etapa a fost îndeplinită, având în vedere faptul că, la data la care s-a început exproprierea și au fost comunicate notificările, proprietarul imobilului era.
Potrivit dispozițiilor legale cuprinse în Legea nr. 33/1994, vânzătorul a avut cunoștință despre exproprierea suprafeței de 34. din imobilul situat în B, șos. -. - nr. 269, sector 1 și despre faptul că lucrarea care afectează proprietatea este de utilitate publică, formele de procedură, publicarea într-un ziar de largă circulație și notificarea vânzătorilor deținători ai imobilului afectat de expropriere făcându-se cu stricta respectare a dispozițiilor legale.
În condițiile în care vânzătorul a cunoscut despre existența măsurii, întrucât pârâtul vânzător avea cunoștință la data vânzării despre faptul că suprafața de 34. din imobilul situat în B, șos. -. - nr. 269, sector 1 este afectată de lucrarea de interes local " șos. -. - - Bd. - - de la B", procedura de expropriere fiind demarată prin transmiterea către acesta a notificării nr. 278 din 24.07.2007, iar cumpărătorul cu minime diligențe putea să afle despre lucrarea de utilitate publică declarată pe zonă și despre faptul că lucrarea ce se execută vizează interesul public, cu bună știință, prin eludarea textelor de lege, vânzătorul și cumpărătorul au procedat la înstrăinarea întregului teren, asumându-si în aceste condiții riscurile acestei vânzări.
Recurentul reclamant a mai arătat că odată cu transmiterea dreptului de proprietate s-au transmis, deși nu au fost specificate în contract, și obligațiile care grevau proprietatea transmisă, situație față de care solicită a se stabili obligația în sarcina cumpărătorului de a se subroga în toate obligațiile vânzătorului dispunând continuarea judecații cu pârâtul
Din dispozițiile Legii nr.33/1994 coroborate cu dispozițiile Codului civil nu rezultă că expropriatorul ar avea obligația ca, de fiecare dată când imobilele afectate de lucrări de utilitate publică de interes local se înstrăinează cu sau fără respectarea condițiilor legale, procedura de expropriere să fie reluată.
În drept, cererea de apel a fost întemeiată pe dispozițiile art. 282 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
La termenul din 27.04.2009, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefundat.
În motivare, a arătat că etapa preliminară nu a fost îndeplinită, deoarece notificarea nr. 278 din 24.07.2007 emisă de Municipiul B în calitate de expropriator nu a fost trimisă proprietarului imobilului ce urma a fi expropriat.
Concluzionând, față de această notificare, arată că apelantul-reclamant nu a făcut dovada comunicării acestei notificări către; apelanta - reclamantă a trimis notificarea către la vechiul domiciliu al acesteia în B,-8, sector 1, când aceasta își schimbase domiciliu în B, șos. - - - nr. 267-269, sector 1 încă din 24.02.2003 (astfel cum rezultă din contractul de donație autentificat sub nr. 280/2008, respectiv încheierea de autentificare, unde se menționează domiciliul numitei ca fiind în încă din 2003 când i s-a eliberat cartea de identitate). Dacă s-ar fi făcut minimum de diligențe s-ar fi aflat domiciliul persoanei notificate fără mari eforturi.
În ianuarie 2008 devenit proprietar al acestui imobil -MANINA- în baza contractului de donație autentificat sub nr.280/28.01.2008 la BNP Asociați - - -, cu sediul în B, sector 1 și apoi intimata a dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2580/19.05.2008 la și.
Ca atare, expropriatul nu a avut cunoștința de notificare și nu a putut formula întâmpinare potrivit Legii nr.33/1994. Deci etapa II-a din această lege, la care face referire sentința civilă nr. 1654/05.10.2008 pronunțata de Tribunalul București, nu a fost îndeplinită.
În ceea ce o privește pe intimată, solicită să se observe că aceasta a depus mai mult decât minime diligențe și la acea dată, mai 2008, proprietatea nu apărea că ar fi fost grevată de vreo sarcină, condițiile legale pentru vânzare fiind îndeplinite și intimata fiind cumpărător de bună - credință.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate și în conformitate cu prevederile art. 294 alin. 1.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Conform art. 21 alin. 2 din Legea nr. 33/1994: "Tribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunța cu privire la expropriere,în cazul în care nu s-a făcut întâmpinare împotriva propunerii de exproprieresau dacă această cale de atac a fost respinsă în condițiile art. 18- 20". Potrivit art. 20 alin. 1 proprietarii pot contesta hotărârea comisiei, constituită potrivit art. 15, la Curtea de apel în raza căreia se află situat imobilul, în termen de 15 zile de la comunicare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Conform art. 109 alin. 2.pr.civ. care constituie temeiul legal al excepției de prematuritate: "În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege", situație care se regăsește și în ipoteza în care sesizarea instanței s-ar face cu nerespectarea dispozițiilor art. 21 alin. 2 din Legea nr. 33/1994.
Pentru a se putea stabili că nu s-a făcut întâmpinare trebuie avute în vedere prevederile art. 13 din Legea nr. 33/1994: "Propunerile de expropriere a imobilelor și procesul-verbal prevăzut de art. 10 alin. 2 se vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale, în termen de 15 zile de la publicare", precum și cele ale art. 14 alin. 1: "Cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor în cauză pot face întimpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificării".
Întrucât Legea nr. 33/1994 nu conține dispoziții speciale cu privire la comunicarea notificării, sunt aplicabile, în temeiul art. 40 din același act normativ, prevederile Codului d e procedură civilă, în concret art. 90 alin. 1, conform căruia. "Înmânarea citației și a tuturor actelor de procedură se face la domiciliul sau la reședința celui citat".
Domiciliul persoanei fizice este, conform art. 25 din Legea nr. nr.OUG 94/2005, la adresa din localitatea unde își are locuința statornică, iar reședința este, conform art. 29 din același act normativ, locuința la care locuiește temporar mai mult de 15 zile, alta decât cea de domiciliu.
Este adevărat că ceea ce prezintă relevanță din punct de vedere al dispozițiilor de procedura civilă este domiciliul în fapt al părții căreia urmează să i se facă comunicarea.
Menționarea domiciliului în cartea de identitate se face însă, în temeiul art. 27 și 34, la cererea persoanei interesate, ceea ce înseamnă că, în condițiile în care stabilirea domiciliului este alegerea sa liberă, persoana fizica și-a manifestat astfel voința de a-și stabili acest element de identificare, așa încât, până la proba contrară, adresa din actul de identitate este presupusă a fi și cea la care locuiește în fapt respectiva persoană.
Or, din cartea de identitate a numitei - menționată în încheierea de autentificare nr. 281/28.01.2008 dată de notar public - act valabil de la data de 22.09.2003, deci anterior expedierii notificării de către reclamant, respectiv 24.07.2007, reiese că aceasta își are domiciliul în B, Șos. G - nr. 267-269, sector 1, în timp ce notificarea a fost expediată pe adresa B,-B, sector 1.
În absența unei comunicări legale a notificării, persoana al cărei imobil formează obiectul exproprierii este încă în termen să formuleze întâmpinare, ceea ce înseamnă că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 21 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, astfel că prima instanță a făcut o corectă aplicare a legii admițând excepția prematurității.
Nefiind făcută o comunicare valabilă nici cel puțin către, rămâne fără interes analizarea motivului de apel conform căruia în raport de dispozițiile art. 13 din Legea nr. 33/1994 expropriatorul are obligația de a comunica propunerea de expropriere și procesul verbal numai persoanei care are calitatea de proprietar la data notificării, iar nu și subdobânditorilor ulteriori, aceștia în calitate de succesori cu titlu particular putând exercita drepturile și fiind ținuți să respecte obligațiile autorului lor care intră în conținutul unor raporturi juridice anterioare referitoare la același imobil.
Față de aceste considerente, reținând temeinicia și legalitatea hotărârii atacate și înlocuind motivarea acesteia, în temeiul art. 296.pr.civ. Curtea urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul - reclamant MUNICIPIUL B PRIN DIRECȚIA TRANSPORTURI DRUMURI ȘI CIRCULAȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 1654/05.11.2008, pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimata - pârâtă, cu sediul în C, str. - nr. 2, județul O și cu sediul ales la avocat, în B,-,. 39,. 2,. 7,. 35, sector 4.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red./.,
5 ex./06.07.2009
TB-4 -
Președinte:Fănica PenaJudecători:Fănica Pena, Cristina Nica
