Expropriere. Speță. Decizia 42/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- expropriere
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.42
Ședința publică de la 27 Martie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 2: Plăcintă Dochița
GREFIER: - -
MINISTERUL PUBLIC reprezentat prin procuror
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantul Municipiul D prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 1856, pronunțată la data de 4 decembrie 2008, de către Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic, pentru reclamantul apelant Municipiul D prin Primar și pârâții intimați și -, asistați de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic pentru reclamantul apelant Municipiul D depune la dosar chitanța seria - nr. -, în valoare de 10 lei, reprezentând taxă judiciară și timbru judiciar de 0,15 lei. De asemenea, reprezentantul reclamantului Municipiului D arată că își menține plângerea formulată împotriva sentinței Tribunalui B, cu precizarea că se judecă în apel și nu în recurs, cum greșit a fost intitulată cererea adresată Curții.
Avocat, pentru pârâții intimați, depune la dosar împuternicire avocațială, chitanțele nr. 241/23.03.2009 și nr. 229 din 17.03.2009, reprezentând onorariu avocat, note de concluzii scrise și extrase din practica judiciară.
Consilier juridic, pentru reclamantul apelant, apreciind că instanța de fond, în mod greșit a acordat pârâților despăgubiri, ținând cont de concluziile unui singur expert, deși în cauză au fost efectuate mai multe expertize, solicită instanței încuviințarea unei contraexpertize.
Avocat, pentru pârâții intimați, apreciază că o suplimentare a probatoriului nu se impune, solicitând respingerea cererii reprezentantului reclamantului apelant, privind efectuarea unei contraexpertize.
Instanța respinge cererea consilierului juridic, reprezentantul reclamantului, cu privire la efectuarea unei contraexpertize și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru reclamantul Municipiul D solicită admiterea apelului, modificarea sentinței 1856 din 4 decembrie 2008 a Tribunalului Botoșani, în sensul admiterii cererii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în schimbul unei despăgubiri bănești stabilită în baza tuturor expertizelor de specialitate și nu doar în funcție de cea întocmită de expertul, valoarea stabilită de acesta fiind exagerată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru pârâții intimați, solicită respingerea apelului declarat de reclamantul Municipiul D prin Primar, ca nefondat, pentru motivele descrise pe larg în notele de concluzii scrise, depuse la dosar, pe care le susține și oral, în sensul că se declară mulțumit de soluția primei instanțe care, în mod corect, a apreciat justificate pretențiile pârâților, reținând că au fost îndeplinite cerințele prevăzute de Legea nr. 33/1994 pentru a dispune exproprierea pe cauză de utilitate publică.
Mai arată că motivele de apel invocate de reclamant sunt nefondate, având în vedere poziția pârâților, care au fost de acord cu exproprierea, aceștia mutându-se într-o locuință, cu chirie, în situația în care nu li s-a eliberat autorizație pentru reparații și amenajări a imobilului proprietate, motivat de faptul s-a demarat procedura de expropriere a centrului vechi al municipiului. Or, pentru menținerea unui just echilibru între interesul general și cel particular și în virtutea principiului echității și al dreptului proprietarului la respectarea bunurilor sale, este obligatorie acordarea unei despăgubiri care să acopere prejudiciile suportate de proprietar, prin restrângerea prerogativelor recunoscute de art. 480 Cod civil. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului declarat de reclamantul Municipiul D prin Primar și menținerea hotărârii primei instanțe.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra apelului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Botoșani, reclamantul Municipiul D - prin primar a solicitat în contradictoriu cu pârâții și să se dispună exproprierea pentru cauză de utilitate publică a imobilului situat în municipiul D, str. - nr. 43, format din clădire și teren, bunuri evaluate la prețul de 18.743 lei.
În motivare a arătat că în baza unor decrete de expropriere emise anterior anului 1988 au fost preluate de către stat o parte din clădirile situate în zona centrală a municipiului D, clădiri ce au fost demolate, pe terenul respectiv fiind începute lucrările de amenajare ale Centrului cultural " -". Imobilul aparținând pârâților se află în imediata apropiere a acestui centru cultural și se află într-o stare de degradare avansată, existând pericol de autodemolare, cu atât mai mult cu cât zona prezintă un risc seismic ridicat. Continuarea lucrărilor la centrul cultural este împiedicată de aceste imobile din vecinătate, prin hotărârea nr. 40 din 26 aprilie 2007 Consiliul Județean B declarând lucrarea de utilitate publică de interes local la Centrul cultural " -", în temeiul dispozițiilor Legii nr. 33/1994 și nr. 583/1994 fiind întocmit dosarul de cercetare prealabilă și fiind propusă pârâților despăgubirea la valoarea de 18.743 lei.
Prin întâmpinarea formulată, pârâții s-au declarat de acord cu exproprierea dar au arătat că valoarea despăgubirii propusă de reclamant nu este mulțumitoare, nefiind corespunzătoare unui apartament cu 3 camere.
Prin sentința civilă nr. 1856/4 decembrie 2008, Tribunalul Botoșania admis cererea formulată de reclamant, a constatat că pârâții sunt de acord cu exproprierea, a dispus exproprierea pentru cauză de utilitate publică a proprietății pârâților constând din clădire cu suprafață utilă de 39,50 mp și anexă precum și teren în suprafață de 68,5 mp situată pe str. - nr. 43 și a dispus trecerea acestora în proprietatea reclamantului după achitarea unei despăgubiri în valoare de 40.000 Euro, în echivalent la data plății, stabilind termen de plată de 30 de zile de la data rămânerii definitive a sentinței.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că pretențiile pârâților privind valoarea imobilului supus exproprierii sunt justificate, în conformitate cu dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea urmând a se compune din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului. La calcularea cuantumului despăgubirilor, instanța trebuie să țină seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză. Instanța a reținut că valoarea de piață a unui apartament cu aceeași suprafață tranzacționat în municipiul D, este cuprinsă între 30.000 Euro și 60.000 Euro, stabilind că pârâții vor primi echivalentul clădirii expropriate la valoarea minimă de 30.000 Euro. La această sumă se adaugă echivalentul în lei a contravalorii terenului expropriat, în sumă de 6.850 Euro, conform expertizei aflate la fila 155 dosar precum și suma de 3.150 Euro în echivalent lei reprezentând cheltuieli necesare pentru achiziționarea unei alte locuințe, transportul bunurilor mobile aparținând pârâților la noua locuință și cheltuielile pentru amenajarea minimă a noii locuințe.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul Municipiul D - prin primar care a susținut că exproprierea imobilului este necesară în condițiile în care marea majoritate a clădirilor din zona centrală au suferit modificări majore ale structurii de rezistență, ca urmare a intervențiilor neautorizate ale chiriașilor, care au ajuns în pericol de autodemolare, zona fiind evidențiată în planul urbanistic general ca zonă cu restricție de construire datorită riscului seismic, iar reluarea lucrărilor la Centrul cultural " -" este împiedicată de imobilele din imediata vecinătate unde ar trebui să se amenajeze șantierul. Soluția găsită acestei situații constă în demolarea construcțiilor și igienizarea spațiului cuprins în perimetrul viitorului Centru cultural " -" între autoritățile locale și pârâți având loc mai multe întâlniri în vederea stabilirii unor despăgubiri pentru bunurile aparținând pârâților, evaluatorul indicând suma de 18.743 lei ca fiind contravaloarea bunurilor. Valoarea reținută de către instanță nu a rezultat din raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994, respectiv din raportul unei comisii de experți, ci reprezintă opinia unui expert desemnat de instanță completată cu un raport de expertiză extrajudiciară constând într-un raport depus într-un alt dosar de expropriere. Instanța a ignorat opinia celorlalți experți desemnați în cauză, reținând cuantumul unei despăgubiri care nu are echivalent în realitate. La evaluarea imobilului construcții instanța nu a avut în vedere faptul că această clădire se află într-o zonă cu interdicție de construire, nebeneficiind de toate utilitățile existente în mod obișnuit în localitățile urbane, acest aspect neputând fi reținut în sarcina reclamantului apelant.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată apelul ca fiind neîntemeiat.
În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 33/1994, prima instanță a reținut că în cauză este dată necesitatea exproprierii imobilelor aparținând pârâților, aceștia din urmă dându-și acordul la expropriere, singurul aspect în dezacord fiind cel referitor la cuantumul despăgubirilor pe care pârâții sunt îndreptățiți să le primească.
Conform dispozițiilor art. 25 din actul normativ arătat cuantumul acestor despăgubiri trebuie să fie de natură a acoperi în integralitate prejudiciul cauzat pârâților, textul impunând instanței să aibă în vedere valoarea de circulație a bunurilor similare în unitate administrativ teritorială în care se găsește bunul supus exproprierii.
În aplicarea acestor dispoziții legale, nu poate fi reținută în sarcina instanței nici o culpă atunci când experții desemnați nu ajung la un punct de vedere comun, propunând instanței valori diferite în ceea ce privește bunurile supuse exproprierii. Fără a face abstracție de situația concretă a bunului supus exproprierii, actul normativ impune instanței stabilirea despăgubirilor prin raportare la prețul de circulație al bunurilor similare în localitatea în care este situat bunul. În aceste condiții, în mod corect prima instanță a lăsat fără eficiență situația concretă a bunului respectiv a ignorat deprecierea datorată lipsei unor lucrări de întreținere curentă respectiv de îmbunătățire prin racordarea la utilitățile obișnuite în localitățile urbane, având în vedere că restricțiile privind efectuarea lucrărilor de întreținere și îmbunătățire s-au datorat măsurilor luate de către autoritățile locale, în exercitarea atribuțiilor legale. Lipsa utilităților și starea de degradare nu poate fi reținută în sarcina pârâților, întrucât aceștia au respectat dispozițiile autorităților locale, situația prezentă de risc de autodemolare neputând fi datorată culpei acestora.
În ceea ce privește valoarea de circulație a bunului, prima instanță a avut în vedere imobile cu aceeași suprafață utilă din municipiul D, fiind în acest fel respectate dispozițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea de utilitate de cauză publică. Trebuie reținut că instanța a stabilit un corespondent la nivelul minim al prețului de circulație din localitate, adăugând la acest cuantum cheltuielile necesare pe care pârâții sunt obligați a le suporta ca urmare a exproprierii.
Constatând că apelantul nu a făcut dovada unei greșite stabiliri a situației de fapt sau aplicări a dispozițiilor legale incidente în cauză, în baza art. 296 cod procedură civilă, urmează a fi respins ca nefondat apelul declarat de reclamant.
În baza art. 274 Cod procedură civilă apelantul va fi obligat să plătească intimaților suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată din apel reprezentând onorariu apărător.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul Municipiul D prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 1856, pronunțată la data de 4 decembrie 2008, de către Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosarul nr-.
Obligă apelantul să plătească intimaților suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 martie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Tehnored.
5 ex./27.04.2009
Președinte:Timofte CristinaJudecători:Timofte Cristina, Plăcintă Dochița
